8,047 matches
-
lingvist, baronul Uslar. — E un folclor foarte straniu, îl asigură, frunzărind, Gaspadin, care-i declamă drept dovadă un dicton: „Peștele care vorbește / Are gura plină de apă“, apoi îi puse cartea în mână și-l îndemnă să citească povestea cu Viteazul și Osul Pelvian, ceea ce atrase din partea lui Nur Iulian recunoașterea ignoranței sale desăvârșite într-ale limbii ruse. Știindu-l că are l’âme cochonne, anticarul pescui atunci un manuscris și-i traduse chicotind satira lui Lucian din Samosata numită Cinicul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Dn = 250 mm. De asemenea panta colectoarelor este aproape peste tot de 5o/oo, cu excepția anumitor tronsoane unde panta este de 1 o/oo sau 4 o/oo. Datorită acestor diametre ale colectoarelor și a pantei mici a acestora rezultă viteze efective de curgere prin conducte mult sub cele de autocurățire (vef = 0,7 m/s), ea menținându-se datorită diametrelor alese constructiv, sub 0,5 m/s. Problemele ridicate de actuala rețea sunt: - viteza foarte mică face ca materiile în
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
au rezultat, într-o primă variantă, diametre de 150 mm și 200 mm conducte din material plastic, iar în a doua variantă diametre de 200 mm și prin alegerea corespunzătoare a pantelor s-a căutat să se asigure pe cât posibil vitezele efective (de autocurățire) de curgere a apei prin colectoare. Chiar și așa, pe unele tronsoane nu a fost posibilă asigurarea vitezelor și atunci s-au introdus cămine de spălare, dar numărul acestora este mult mai mic decât în situația prezentată
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
certe Între ele și au făcut o zarvă de nedescris. Dacă ar fi fost vorba de vrăjitorul cel bătrân, ar fi știut ele ce au de făcut, Însă cu FătFrumos era altă poveste: ele știau că este tânăr, chipeș, voinic, viteaz și cinstit. Și mai știau că Zâna cea Bună era pierdută pentru tagma lor și că dacă era Îndrăgostită de flăcău, nici o vrajă nu mai avea efect asupra ei. Repejor, cât ai clipi vrăjitoarele au făcut sfat, s-au adunat
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
erau turci, veneau iarăși și mai mulți și mai porniți pe rele.Și atunci Ștefan iar Încrunta din sprânceană.Și nimeni nu cuteza să-l supere În acele momente. La curtea lui era un voinic lat În spate, cinstit și viteaz, curajos și neînfricat.Lui Ștefan Îi era tare drag pentru că feciorul avea o fire veselă și poznașă și mereu găsea câte o vorbă de duh care Îl făcea pe domnitor să râdă.Îl chema Ionuț Brad și el știa cum
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lângă un foc strașnic, mare le-a fost mirarea văzând că acea siluetă nu era tovarășul lor, ci un copac drept, Înalt și verde.La tulpina lui erau uitate pe jos o sabie, un arc și o tolbă cu săgeți. Vitejilor! Vorbi Ștefan cu ochii În lacrimi.Acesta este Brad al nostru! De atunci, din vremea lui Ștefan cel Mare, bradul stă În vârf de munte și vara și iarna, străjuind și păzind hotarul. CUM A APĂRUT SOARELE PE CER Decebal
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Decebal dădu un mare ospăț la care Învită jumătate din Dacia.Soseau cârduri cârduri de musafiri din toate colțurile Daciei, cu daruri care de care mai ispititoare.Cel mai frumos dar i se păru fetei a fi cel primit de la viteazul său tată: acesta Îi oferi un glob cu totul și cu totul din aur. Curgea vinul din butii, muzicanții ziceau neîntrerupt cântece de veselie, jocul era În toi.Cei mai buni bucătari din Dacia aduceau pe talere de argint hălci
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
durea, Începea să obosescă.Omul puse În calea dihaniei un laț care o prinse, Îi Înclestă picioarele așa Încât ea se prabuți la pamânt, gâfâind ți cu spume la gură. Toți zei acum erau convinși că omul este foarte inteligent, puternic, viteaz, curajos și neînfricat ca un leu.Și toți Îi acordau cea mai mare atenție. Totuși, omul Începuse să se plictisescă de obiceiurile zeilor, de sălile lor de sport, de băile lor cu apă Înmiresmată, de muzica lor.Nimic nu-l
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
găsi pe cineva săl strige pe nume. FLORILE DE SÂNZÂIENE Tânărul Ioan era pus de Ștefan cel Mare să apere Suceava de turcii care veneau prin acele locuri cu gânduri rele și de nelegiuire. Nu era numai un flăcău curajos viteaz și neînfricat, ci era și harnic, săritor și de cuvânt. Ioan scotea plugul din șură, vorbea bând cu boii, Îi Înjuga și-i ducea În țarină.El ara și semăna numai noaptea când era lună plină, fiind Încredințat că numai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
chemând viitorul. Iar în brandingul de angajator trecutul nu se uită, pentru că este încorporat în mintea angajaților mai vechi în fiecare zi și în cultura organizației. Într-un fel, cei care lucrează în branding sunt un fel de croitorașul cel viteaz: trebuie să omoare măcar șapte dintr-o lovitură. În timp ce un grad înalt de consistență și continuitate este imperativ pentru a menține integritatea și credibilitatea brandului, acesta nu își poate permite să stea neclintit"80. Rostul cercetării în strategia de branding
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Adam Michnik se numește Istoria onoarei în Polonia. Un titlu pe care l-am găsit întotdeauna fascinant, intrigant și - ca român - umilitor. Știm cu toții că noi, românii, avem toate calitățile posibile. Știm că suntem buni, generoși, inventivi, plini de umor, viteji, harnici. Că învățăm ușor limbi străine, că ne adaptăm oricărui mediu, că avem un spirit al improvizației unic. Și multe, multe altele. La capitolul onoare, însă, oricât m-aș strădui, nu prea găsesc exemple și contexte. Aș spune, mai degrabă
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
a inclus și unele traduceri, ca și câteva scrieri originale ale unor autori din acea vreme. De pildă, cititorii au putut cunoaște Scrisorile unui nebun de N. Gogol, în traducerea lui D. A. Holban, și un amplu fragment din Vonia cel Viteaz, din analele căzăcești ale lui Leontin Bobolinski. Dintre autorii români, e prezent G. Melidon cu poezia Geniul României: "Din a Daciei ascunsuri sună buciumul semn mare/ Și Carpații cu-a lor eco îl repăd din plai în plai;/ Peste Mureș
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
mele ușor sprințare și să vă iau la rost: când aveți de gând să vă împăcați cu Dumnezeu? - Nu sunt ateu, nici credincios (deși obișnuiam să merg în câte un pelerinaj la Mănăstirea Dealu unde este înmormântat capul lui Mihai Viteazul și să particip cu respect la slujbe), nici necredincios. Sunt un contestatar al unor lucruri pe care nu mi le explic. Voi rămâne un nedumerit o viață întreagă, căci nu am priceput pe de-a-ntregul ce este cu forța supremă
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
în sus își schimba sensul și direcția, uitându-se de sus la Goliații pe care reu-și-sem să-i tragem pe sfoară. Basmele noastre sunt pline de exemple gata să ilustreze această teză: situații în care Făt-Frumos sau Prâslea sau Pipăruș Viteazul reușesc să învingă zmeii, gheonoaiele, balaurii nu luptând pur și simplu, ci aflând unde-și țin aceștia puterea, prin organizarea unor strategii și coaliții, formate din alții (albine, furnici) la fel de slabi și de inteligenți ca și ei. Din această inferioritate-superioritate-neegalitate
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
înșelați. Sentimentul că ni se cuvine totul, că e de datoria universului să vibreze la orice dorință a noastră, că nu avem obligații, ci doar drepturi, a ajuns, în timp record, să domine discursul public. Din nou suntem "cei mai viteji și cinstiți dintre traci" - deși e vorba de-o vitejie la gura sobei și de-o cinste care-a umplut cu infracțiunile alor noștri pușcăriile Europei. Din nou ne-am cățărat în copac și dirijăm circulația pe marile autostrăzi ale
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
cîte una, sub pămînt. Case cu nume, case cu personalitate. Statui, precum cele de la Universitate, din care prima dezvelită, într-o atmosferă de sărbătoare populară, cu odă scrisă de Alecsandri, cu drapele și studenți entuziasmați, a fost a lui Mihai Viteazul: "Pe străzi și în piețe, animația nu s-a potolit pînă noaptea tîrziu...". Un oraș care-și trăia cu adevărat evenimentele. Superba fîntînă de la Filaret, pe arșița revoluției, e descrisă și ea, și reprodusă după acuarela lui H. Trenck. O
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
Hotelul "Marriott", unde m-am dus, nu contează din ce cauză (să-i vând un fotbalist sau să cumpăr un fotbalist - ceva de genul ăsta...) După ce am intrat acolo am rămas în primul rând stupefiat de mărimea statuii lui Mihai Viteazul care era pe biroul lui Gigi Becali, o statuie atât de mare încât ar fi putut fi instalată și într-un parc. Am vorbit cu el, și Gigi Becali a început prin a se referi la profesia mea: "Dumneavoastră sunteți
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
chestiunea națională". Nu știm dacă s-au pus la punct programe de acțiune, dacă s-au redactat moțiuni. La întoarcere, după despărțirea de ieșeni și bucovineni, plecați spre casă, congresiștii rămași hotărăsc să țină o întrunire la statuia lui Mihai Viteazul. Deși trenul, întîrziat în chip premeditat, sosește noaptea, la ora 10 și jumătate, intenția inițială n-a fost abandonată. La statuia lui Mihai Viteazul, poliția și o unitate de jandarmi încearcă să împiedice manifestația (considerată ilegală, întrucît era în aer
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
și bucovineni, plecați spre casă, congresiștii rămași hotărăsc să țină o întrunire la statuia lui Mihai Viteazul. Deși trenul, întîrziat în chip premeditat, sosește noaptea, la ora 10 și jumătate, intenția inițială n-a fost abandonată. La statuia lui Mihai Viteazul, poliția și o unitate de jandarmi încearcă să împiedice manifestația (considerată ilegală, întrucît era în aer liber), fără să izbutească. Studenții se vor îndrepta apoi spre palatul regal spre a protesta, dar în dreptul sediului poliției sînt atacați de forțe superioare
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
Prin urmare, toată admirația pentru germani și pentru politica lor, dar vrem s-o manifestăm în așa fel, încât s-o împăcăm cu demnitatea noastră națională. Căci numai în felul acesta ne facem demni de stima unui popor mare și viteaz. Acesta este democratismul nostru. Domnule General, înainte de a închide, trebuie să mă întorc la situația ziarului "București". Suprimarea lui abuzivă ne-a creat o seamă de neajunsuri sângeroase. Căci noi suntem societate constituită legal, avem prin urmare o seamă de
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
atunci putem spune horărît că Transilvania este fieful simbolic al Iancului, avînd drept cap de serie acea capodoperă a deriziunii din Clujul lui Funar - anomalie care, în noile condiții, ar trebui pur și simplu eliminată -, Muntenia este posesiunea lui Mihai Viteazul, întodeauna călare, iar Moldova..., ei, aici lucrurile se complică oarecum pentru că producția simbolică a fost ceva mai slabă, Moldova ră-mîne, așadar, feuda trio-ului tradițional Hrebenciuc -Coz-mân-că-Iacubov. Antonescu a prins mai mult în sud, Slobozia și Călărași, cu ceva ex--tensii
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
semnificative în această ordine de idei, referințele critice din finalul volumului. Destui critici, fie și amabili, repetă acolo unele șabloane ce trădează prudența față de o poezie de factură spirituală: poezie rece, de idei, abstractă etc. - aprecieri reducționiste, incomplete). De o vitează emoționalitate, expresie a unui neutru tonic, eminamente uman, poezia Magdei Cârneci este prea puțin tributară conceptului comun de feminitate. Dacă întâlnim și poeme de dragoste, ele vin dinspre o entitate feminină demnă și puternică, mai degrabă ipostază energetică decât personală
Transpoezia by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9160_a_10485]
-
României. Ion vodă cel Cumplit. Aventurele, domnia, răsboaele, moartea lui, rolul său în istoria universală și în viața poporului român (1572-1574), pe care nu întâmplător o publică, în 1865, la Imprimeria Ministeriului de Resbel. Ca și în Românii sub Mihai-Voevod Viteazul a lui Bălcescu, și în cartea lui Hasdeu se văd preocupările politice ale timpului: desăvârșirea unirii ("strigat-au oare sucevenii contra Iașului în 1572, precum strigă acum iașenii contra Bucureștiului?... E sigur că atunci nu era pusă în joc sublima
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
reproș. - Ah, dragul meu desperado, îi zise. E un lucru nobil din parte-ți, dar și periculos. Tu unul vrei să lupți, dar nu te întrebi dacă vor și ceilalți? Vreau să spun, crezi că se vor găsi și alți viteji ca tine? - Sunt sigur că se vor găsi mulți patrioți, muncitori și țărani gata să pună mâna pe arme și să lupte împotriva cotropitorului. - Și unde o să găsiți arme? întrebă Zorbas. - O să le luăm de la dușman. - Uite unde răsăriră eroii
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
Zorbas. - O să le luăm de la dușman. - Uite unde răsăriră eroii! îl ironiză Zorbas. - N-o să lupte numai muncitori și țărani, intră în vorbă și Kavvadias. O să pună mâna pe arme și ceilalți, marinari, dascăli, poeți, pictori, actori. - Sunteți tare optimiști, vitejii mei, halal, n-am ce zice! îi ironiză din nou Zorbas. Toți îl priviră dojenitor pe Zorbas care cu neîncrederea lui făcuse atmosfera apăsătoare. Galateia se-ntoarse spre Kazantzakis: - Aprecierile tale la adresa lui Zorbas sunt exagerate, să știi. Lauzi un om
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]