1,617 matches
-
aerul mistic al serii, primesc fragmente, copleșită, o putere ... Citește mai mult CERUL DIN INIMA MEAEternul prezent, totul trece și curge,în acea liniște nimic nu respiră,nimic nu se mișcă,scufundat în adâncuri, adevărul își va găsi calea,chiar dacă voalul ivoriu al uităriite-acoperă mereu și mereu.Inima mea și-a ta sunt într-o clepsidră.Poți să o spargi de vrei.Un timp de o zi e tot ce-ți dorești.Ajunge, zilei, trăirea ei,să nu luăm mai mult
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
agățate firav de firul subțire de viață, se leagănă aninate de vise irealizabile, ca, mai apoi, să se desprindă în dansul final, iluzoriu ... Totu-i o trecere spre ceva, un sens ascuns vederii noastre opace, doar visul mai ridică uneori voalul Tăcerii, și, uneori și, simțurile ne cern clipe din adevărul luminii. Oare dacă am știi "tot adevărul" am mai trăi cu adevărat trăirea?? Citește mai mult Poem final pe frunze de arțar ...< ... zâmbetul tău - o frunză memoriei furată ...> Tremură în
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
plutesc agățate firav de firul subțire de viață, se leagănăaninate de vise irealizabile, ca, mai apoi, să se desprindă în dansul final, iluzoriu ...Totu-i o trecere spre ceva, un sens ascuns vederii noastre opace, doar visul mai ridică uneori voalul Tăcerii, și, uneori și, simțurile ne cern clipe din adevărul luminii. Oare dacă am știi "tot adevărul" am mai trăi cu adevărat trăirea??... XXI. FLOAREA VIETII..., de Irina Lucia Mihalca , publicat în Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012. Floarea
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
vidul pal dansând. Norii se țin în cârje de ninsoare, Vag timpul țesătura și-o complică, Contururile ard în îngroșare Sub marea de lumini cu ochi de sticlă. Culorile sunt reci și părăsite, E-o revărsare de metale gri, Largi voaluri indigo cad împietrite, Sub răsuflarea serii albăstrii. Atâta timp s-a condensate în aer Și-atâta necuprindere-n cuvânt. Prin zațul depărtărilor mă-ncaier, Cu umbra mea, în vidul pal dansând. Din volumul PEISAJE ȘI ANOTIMPURI de RODICA ELENA LUPU Editura
ALERGARE ÎN NORI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374345_a_375674]
-
frumoasă și o știi, An de an te-aștept să vii. Ești cântată de viori, De pictori Și scriitori, Stânele te-așteaptă-n cale, Vântu-ți face loc prin sat, Undele-ți zâmbesc în vale, Fetele pe înserat. Tu, mireasă de-împărat, Cu voal de cer brodat Și rochie de trandafiri Peste piele de brocart Tatuată cu zefiri Și surâs de zbor înalt, Faci zăpezile să stea Neclintite în decor Și să plângă-n urma ta Mistuindu-se de dor. Și cobori din munți
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374494_a_375823]
-
le plimbă Printr-un ținut de basme - a cerului grădină... PLEIADELE, cu SIRIUS și ORION, le schimbă Podoaba lor săracă cu alta de lumină. ABDELBARAN dansează prin jerbe de pucioasă Precum îi cântă LYRA cu voce tremurată. COROANA BOREALĂ, în voaluri de mireasă, Către PERSEU, în taină, privește-nfiorată. Dar GEMINI, văzându-i, se-aprind de gelozie, În timp ce URSA MICĂ stă tot nepăsătoare Lătrată cu turbare de CÂINII din stihie, Scăpați de zgarda lungă a STELEI reci POLARE. Atunci OPHIUSCUS, slabul, chemă
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
cu celălalt eu, iubitul, aproapele, viul, toate vin ca o certitudine a simțirii nu numai împărtășite, dar și ca o cale liberă de intrare pe poarta aceluiași sine. Pășim... „Între cer și pământ, între El și Ea, doar un timp. Voalul a căzut, dând deoparte cioburile, întunericul deveni luminat disperarea - speranță durerea - bucurie depărtarea - simbioză, singurătatea - întreg.” Celălalt timp, o nouă viață „Au intrat în vis scriind singura lor carte ce devenea realitate pe măsura literelor căpătau contur, forme, lumini și
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
lacrimilor tale se ascunde printre frunze, Eu prind ramura cu teamă și o duc încet la buze. Gustul purității sacre mă frământă și tresar... Mai rămâi pe văi și dealuri, bucură-mi vântul hoinar! Însă Vara, ca o doamnă, printre voaluri se destramă Și cu soarele pe umeri zvântă norii c-o năframă. Ploi cu flori de tei dezmiardă strada visurilor noastre, Eu mă pierd pe-un câmp de vise, printre stelele albastre. Peste munți cu plete albe Primăvara mă privește
PRINTRE ANOTIMPURI de DANIEL LUCA în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371459_a_372788]
-
dinafara. Abisul cu valul, marea cu străfundul, cu zarea. Intră o frunză de toamnă, poem cu miresmă de glie și măciulie de mac. Stă-n mijlocul camerei mici în imponderabilitate. Poate, i s-a făcut sau nu dreptate fiind aici. Voalurile anotimpurilor îi zboară-n direcția săgeților, a golurilor, într-un ungher simte unda poemului vestejit acoperit încă de scrum, de fum, ce-și caută drum să dispară. Afară. Îl privește și-l simte, ia aminte purpura-i apare, e boare
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
te ține în loc? - Obișnuința, ori silința să scot tot ce pot din trecut, din prezent, din legendele lumii, pe rând. Scriu despre fazele lunii schimbate de zei, despre orbite solare și buchetul de floare de iasomie așezat în fața lăutei. Despre voaluri acoperitoare zăvoare și despre tărâmuri pe valuri. Doar că acum, simt scrum, fum, alchimii mă-mpresoară fără s-apară metalul, reacțiile alchimice, schemele, calculul electronilor sau numărul neuronilor pierduți. Ai putea să m-ajuți la găsire, triere, scriere. - La transcriere
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
dealurile Moldovei trăgându-și trena neagră după ea ca o mireasă îmbrăcată în doliu. În spatele ei aleargă stelele să o atingă împodobindu-i rochia neagră, luna apare și ea somnoroasă dar plină de dorința de a salva lumina acoperită de voalurile de lințolii. April se năștea în acea noapte pictând tabloul primăverii în culori pastelate. O noapte în care mugurii cireșilor Se mai zvâcneau sub învelișul subtire. Somnul Magdalenei este alungat de gânduri. Se apropia cu repeziciune săptămâna patimilor. Oare ce
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
apa din fântâna s-ar preface-n vin Cotnar Aș lăsa Limba română și m-as face Fântânar Din ulița copilăriei ne strecurăm La Medeleni căci Dragostea arde dar lipsa ei usucă și noi la 3 februarie îi aducem Luna voalul d argint al tăcerii! Referință Bibliografică: IONEL TEODOREANU / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
IONEL TEODOREANU de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375511_a_376840]
-
zi rătăcesc prin noapte... Și printre ape ne înecam privirea , La malul mării ne îmbălsămam cu șoapte Când printre gene ne picura iubirea. Ascultând mirata zbuciumul gândurilor ... Mi-am poposit tăcerile în vise adormite Și iar ma-nvalui mărunt în voalul uitărilor, Cănd ți-am descifrat privirile încremenite . Pe-un colț cu semne de întrebare ... Ne-am trezit în iubirea de altădată , Amintirile au ieșit că scoicile din mare Plutind ametite-ntre noi că prima dată . Privirea pierdută printre vechile umbre
PE O COALA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375565_a_376894]
-
ceartă-mă, Pedeapsă dă-mi ușoară, Adoarme-mă și iartă-mă Cu milă, zânișoară! - Cum ai putea fără somn lin De viață să te bucuri, De zilelele ce zboară, vin Ca fluturii spre fluturi, De roua vie,-n dimineți, Pe voalul de petale Și alte-asemeni frumuseți Ce te așteaptă-n cale? Or, nu știi ce-a pățit, la fel, Un brotăcel ca tine, Ce nu dormea de nopți și el...? Nesomnul mare chin e...! - Nu știu, ți-am spus cu glasul
BROTĂCELUL CU NOROC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371875_a_373204]
-
2014 Toate Articolele Autorului Sub granița minții și-o limitare-a mișcării sub ispita zborului, încerc fraze cu litere noi. Printre dureri sufletești intrate-n rutină... caut vechi cuvinte smerite, pentru rugăciunea ce-mi va dezlega brațele, ca să-mi feresc voalul de pe ochi! sursa foto: internet Referință Bibliografică: Vreau să văd lumea / Cristian Pop : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1430, Anul IV, 30 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cristian Pop : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
VREAU SĂ VĂD LUMEA de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371949_a_373278]
-
Articolele Autorului Femeia, eterna poveste La cuvintele acestea Când e vorba de femei, Nu mă sperie povestea Ci eternitatea ei. Femeia, eterna enigmă Femeile-au în suflet mii de taine, Să le descoperi poți să pierzi un veac, Degeaba-nlături voaluri, măști și haine... Și totuși eu insist să le dezbrac. În căutarea femeii ideale Tot înotând din val în val, (Căci viața e ca marea) Nu țărmul e un ideal Ci însăși căutarea. Referință Bibliografică: Femeia, eterna poveste / Dan Norea
FEMEIA, ETERNA POVESTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371957_a_373286]
-
1430 din 30 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mireasă-n rochie cu perle, Frumoasa iarnă, iar, apare! Purtându-și trena prin troiene, Iese mereu învingătoare! A cucerit un continent! E doamnă mare în Carpați! Și-a aruncat, la un moment, Voalul pe brazii minunați! Ca trena-i albă, totu-i alb! Superbul stă cu ea la masă! Oferă inimilor dalb, Aduce bucurie-n casă! Ea pune-n șemineu făclie Și-nveselind cu darul său, Se pregătește să-l îmbie, La naștere pe
MIREASĂ-N ROCHIE CU PERLE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371976_a_373305]
-
dinspre managementul muzical. Cântecele ei sunt subordonate doar strălucirii care au avut-o cântecele Mariei Lătărețu, pentru că nu are cum să mai fie de acum alte cântece, decât la o apropiată luminozitate. Cu mândră maramă brodată, diafană, revărsată ca un voal de mireasă princiară, cu straie populare de sfântă frumusețe, arătând eroarea neiertată a timpului, de a le înfunda în cufăr și uitare, cu ochii străluminați de bucurie, bruni ca fructul bozului, Polina Manoilă e o frumoasă și înzestrată olteancă urcată
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
îl pică, Pe răni, în inimi și dureri. Și sfinții toți, de prin icoane, La rugăciune o ‘nconjor Și duc la cer, aprins cărbune, Pentru acei ce-n asta lume Se lasă azi în pază lor. Mireasă inimilor noastre Cu voalul ei cel luminos, Ne - acoperă și ne aduce Pe toți în casa lui Cristos. Camelia Cristea Referință Bibliografica: Iubirea Mamei / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1057, Anul III, 22 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Camelia
IUBIREA MAMEI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372352_a_373681]
-
Acasă > Poezie > Oglindire > EXTRAS DIN MEMORIA LOCURILOR Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1568 din 17 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului ARHEOLOGILOR dacă săpați la temelia acestei case veți găsi înfășurata într-un voal de tăcere muncă mamei mele lutul ars de fulgerele ploilor are vârstă mâinilor ei înnobilate în curățenia paștelui în spatele casei veți găsi focul ce-i căzuse la inimă după ce eu am învățat să devin melancolic moașa îi spusese că voi
EXTRAS DIN MEMORIA LOCURILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372414_a_373743]
-
explozie de bucurie, își cuprinse soția în brațe și se învârti cu ea până amețiră. Urcară cu nerăbdare în dormitor și găsiră în pachet o rochie frez-deschis din cea mai fină și transparentă mătase, împodobită cu pietre nestemate și un voal în care parcă în permanență sufla o boare de vânt. Alături, se afla un costum negru, un joben și o pelerină roșie spre grena. Într-un colț al pachetului, se aflau două perechi de pantofi, una bărbătească și alta femeiască
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
că și Contele îi va oferi protecția sa. Dar iată că sosi seara mult așteptată când înainte de a se lăsa întunericul, Contele bătu la poartă. O pereche elegantă ieși pe poarta conacului, ea în acea rochie superbă, pălăriuță dantelată și voal vaporos, iar el în frac negru, joben și o pelerină, de parcă era un mare magician! Afară îi aștepta caleașca de aur cu caii albi, iar pe capră un elegant birjar, Contele! La un semn al acestuia, urcară în spate. La
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
de pe umeri până mai jos de genunchi. Domnișoarele purtau rochii de culori deschise, transparente și cu decolteuri largi, etalându-le sânii. Pe cap aveau pălărioare cu dantele și volănașe, iar de pe umeri le fâlfâiau ca niște aripioare în adierea vântului voaluri de mătase. Un surâs binevoitor înflori pe chipurile gazdelor. Narcisa fu cuprinsă de emoție, dar Contele păși grav în mijlocul lor: - Neam vampiric din toate colțurile lumii, luați aminte la vestea ce-o vestesc! Aveți în fața voastră pe Prințișor, nepotul meu
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
trandafirul``, amestecă ``aromele-n grădină``, naște lumină ``din galben polen``. Tema centrală a timpului este abordată cu sensibilitate într-o dispoziție meditativă furnizându-i grațioase versuri : În ornic foșnesc secundele``, (Vis ceresc) sau ``Timpul macină zilele frumoase/ Acoperind trecutul cu voalul amintirii`` (Plutire). Universul ``de acasă`` este creionat de un timp moral, în care evocarea tradițiilor devine amplă, duioasă, sub pana memoriei afective : Ies chipuri dragi din nebulozitate... Boabe de rouă se-agață de pleoape``... (De Sfintele Paști). Din aceeași linie
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
să mi-i invit Pe iarbă, undeva afară, Căci vor cânta ai lui diseară, De sus, din deal și până-n vale, Numai și numai madrigale. Spectacolul a fost total, Mai mult decât imperial, Decorul sfânt, cu luna plină, Și-un voal de ceață-a fost cortină, Și raiul de deasupra noastră, O seară absolut măiastră! Un greieruș mi-a spus, șoptit, Prietenii să mi-i invit Pe iarbă, undeva afară, Căci vor cânta ai lui diseară; Și-au răsunat din deal
SPECTACOL DIVIN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373011_a_374340]