645 matches
-
chinovii unde viața monahilor s-a desfășurat în comun. Din acest punct de vedere, actul de danie din 1857 al lui Mihnea al II-lea Turcitul către mănăstirile Motnău, Agaton și Ioan Bogoslav a fost atât o marcă a intervenției voievodale în ceea ce privește tranziția modului de organizare al comunității religioase, cât și o documentare a existenței mai multor călugări la - acum fostele schituri, cea ce a subliniat caracterul mânăstiresc al acestora în acea epocă. Intervențiile episcopale și cele ale conducerii laice au
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
unde echipa de baschet masculin „U- SM Invest”, precum și cea feminină de volei a Universității Cluj Este de origine din Maramureșul istoric, din Ieud, si este descendent al familiei Bâlea alias Chindriș, care, la rândul ei, este descendentă a familiei voievodale a Drăgoșeștilor, fapt atestat de arborele genealogic, întocmit de publicistul Iacob Mureșianu (văr al poetului Andrei Mureșanu), de istoricii Ioan Mihalyi de Apsa, Alexandru Filipașcu și de arhivistul Joódy Pál. Descendenți ai familiei Bâlea din Maramureș, la începutul secolului XVII
Sever Mureșan () [Corola-website/Science/322773_a_324102]
-
se ridică în centrul Turzii actuala Biserică Reformată-Calvină (până la Reforma protestantă - Romano-Catolică), iar în a doua jumătate a secolului al XV-lea Biserica Romano-Catolică, pe marginea de nord a pieței centrale. În secolul al XV-lea se construiește o reședință voievodală, locul în care s-au ținut câteva din Dietele Transilvaniei. Actualmente, clădirea adăposteste Muzeul de Istorie. La 2 februarie 1438 s-a întrunit la Turda Adunarea Generală a nobilimii din Ardeal care a aprobat documentul ”Unio Trium Nationum”. Prin aceasta
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
În 1999 numele muzeului s-a modificat din nou, luând denumirea sa actuală de Muzeul Municipiului București are sediul central în Palatul Suțu din Bdul. I.C. Brătianu nr. 2. În componența Muzeului Municipiului București sunt următoarele unități: 1. Muzeul „Palatul Voievodal - Curtea Veche“ Adresa: Str. Franceză nr. 25-31, sector 3, București 2. Muzeul „Prof. Dr.Victor Babeș” Adresa: Str. Andrei Mureșanu nr. 14 A, sector 1, București 3. Muzeul Memorial „C.I. și C.C. Nottara” Adresa: B-dul Dacia, nr. 105, sector 1
Muzeul Municipiului București () [Corola-website/Science/322221_a_323550]
-
să vină din partea papalității, care nu a ridicat însă colegiul iezuit din Poznan la același rang cu Universitatea Jagellonă din Cracovia. Odată cu suprimarea Ordinului iezuit în 1773, Colegiul din Poznan s-a unit cu Academia Lubranskia pentru a forma Școala voievodală (Wojewódzka Szkoła Wydziałowa). În urma celei de-a doua împărțiri a Poloniei (1793), când Poznan-ul a fost ocupat de Prusia, aceasta fost transformată într-un gimnaziu, trecând în deceniile următoare prin mai multe restructurări și schimbări de denumire, fiind transformată în
Colegiul iezuit din Poznan () [Corola-website/Science/328086_a_329415]
-
umane din Câmpia Dunării. Piesele din ceramică, podoabele și obiectele de cult, împreună cu diverse mărturii despre ocupații și meșteșuguri conferă expoziției un interes deosebit. Dezvoltarea așezării de la Giurgiu către un statut urban s-a datorat construirii Cetății din Insulă, reședință voievodală a lui Mircea cel Bătrân. Sala consacrată glorioasei sale domnii cuprinde, între altele, piese descoperite pe șantierul cetății și facsimile ale unor documente emise la Giurgiu. Un spațiu aparte îi este rezervat epocii lui Mihai Viteazul, ale cărui bătălii victorioase
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
șantierului era format din: Dorin Popescu - responsabil, Gheorghe Cantacuzino, Gheorghe Diaconu, Sebastian Morintz, Dinu V. Rosetti, Nicolae Simache, prof. Ion Ionașcu - consilier pentru partea istorică, studenți: Al. Popeia, M. Sânpetru, M. Zgâbea), când sunt trasate primele secțiuni în perimetrul curții voievodale. În decursul celor peste 50 de ani de cercetări sistematice neîntrerupte și-au adus contribuția o pleiadă de arheologi printre care îi menționăm pe Gheorghe Diaconu (sufletul șantierului timp de 45 de ani), Gheorghe Cantacuzino, Victor Teodorescu, Dinu V. Rosetti
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
fiecare boier care se bucura de sprijinul boierilor putea ajunge în fruntea statului. Totuși, condițiile nu au fost favorabile unificării politice: dacă în apus autoritatea centrală se întărea, în zonă (Polonia, Ungaria, țările române) s-a produs tocmai opusul: faza voievodală s-a încheiat, iar nobilimea și-a crescut influența în dauna puterii centrale; fărâmițarea politică corespundea celei economice. Abia în secolul al XVII-lea, literatura cronicărească introduce ideea originii latine a românilor, conștiința că este vorba despre un singur popor
Dualismul politic românesc () [Corola-website/Science/335325_a_336654]
-
1578 și, învingând bulucurile otomane comandate de Daud, beiul de Silistra, l-a alungat de la domnie pe Petru Șchiopul (care s-a refugiat în Țara Românească) și, la 9 februarie 1578, a ocupat palatul domnesc din Iași preluând și sceptrul voievodal. Trupele otomane conduse de Daud beiul de Silistra, la care s-au adăugat după 26 februarie 1578, 400 de călăreți și 600 de pușcași din Transilvania, l-au silit pe Alexandru Vodă Potcoavă să se închidă între zidurile Curții domnești
Alexandru Potcoavă () [Corola-website/Science/331690_a_333019]
-
cu lungimea maximă de 90 m și lățimea maximă de 52 m. Zidul de incintă se ridica până la 10 m și în locurile strategice au fost construite șase turnuri: Turnul de Pază ("Wächterturm"), Turnul Porții ("Torturm"), Turnul Preotului ("Pfarrerturm"), Turnul Voievodal ("Fürstenturm"), Turnul Muniției / Pulberăriei ("Pulverturm") și Turnul Școlii ("Schulturm"). În incinta cetății se mai găseau un heleșteu și o fântână adâncă de 50 m, despre care legenda spune că ar avea legături printr-un tunel subteran cu biserica fortificată. Zidul
Cetatea Țărănească din Saschiz () [Corola-website/Science/332854_a_334183]
-
50 m, despre care legenda spune că ar avea legături printr-un tunel subteran cu biserica fortificată. Zidul de incintă a fost întărit inițial (sec. XV-XVI) cu trei turnuri: turnul de poartă, turnul școlii pe latura de sud și turnul voievodal pe latura de nord. Ulterior, extremitățile de nord-est și sud-est au fost consolidate prin construirea altor două turnuri, cunoscute sub denumirea de turnul preotului, spre mijlocul sec. XVI, respectiv turnul muniției, la începutul sec. XVII. Ulterior, în zona intrării a
Cetatea Țărănească din Saschiz () [Corola-website/Science/332854_a_334183]
-
civile era utilizat cu precădere lemnul, Cetatea Poenari, a fost construită pe la mijlocul secolului al XIV-lea, utilizându-se piatră și cărămidă. Tot în această perioadă, mai exact în 1352, este ridicată Bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Argeș, cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească. În perioada 1558 - 1559 este ridicată biserica de la Curtea Domnească din București, cel mai vechi lăcaș de cult din Capitală, care s-a păstrat în forma sa originală. Prima mențiune a unor lucrări de arhitectură stradală din
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
de Sarov, care a primit binecuvântarea de a merge la Sarov pentru a primi învățături spirituale de la Dosoftei din Kiev, ucenic al lui Paisie. Starețul Paisie Velicicovschi a murit la 15 noiembrie 1794 și a fost înmormântat în gropnița bisericii voievodale a Mănăstirii Neamț. Mai târziu, el a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă (1988) și apoi și de Biserica Ortodoxă Română (1992) cu numele de Cuviosul Paisie de la Neamț, prăznuirea sa fiind la 15 noiembrie. Una dintre cele mai cunoscute
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]
-
fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Centrul ținutului era Vasluiul, un orășel care a fost pentru scurte perioade scaun voievodal și în care se aflau curți domnești și un palat din piatră, cârmuit de un pârcălab. Domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) a ctitorit în anul 1490 în cadrul Curții domnești din Vaslui o biserică cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
iar pictura lor e atribuită lui David din Pitești. Șirul preoților slujitori de la Tinăud are continuitate neîntreruptă de la anul 1672, când este amintit marele preot și cărturar Popa Pătru din Tinăud, care semna cu titlul de Protopop, probabil în jurul ctitoriei voievodale de la Tinăud să fii existat și o formă de organizare bisericească. Despre el se crede că ar fi făcut parte din suita domnitorului Constantin Șerban Basarab și se știe cu certitudine că avea preocupări cărturărești, că a copiat mai multe
Biserica Sfântul Dumitru din Tinăud () [Corola-website/Science/336910_a_338239]
-
mai vii zone de noapte din Europa. Bibliotecile, teatrele, restaurantele și cafenelele adaugă și mai mult farmec. Trecutul princiar al contelui Dracula Cândva reședința domnitorilor valahi, între care Vlad Țepeș, care a inspirat povestea lui Bram Stoker despre Dracula, Palatul Voievodal Curtea Veche a avut întotdeauna legături regale. A fost locul în care au fost încoronați domnitorii români care s-au succedat. Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche expune obiecte de ceramică și artefacte care au fost găsite printre ruinele sale. Vastul
CNN: De Ce merită vizitat Bucureștiul by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/104201_a_105493]
-
domnitorilor valahi, între care Vlad Țepeș, care a inspirat povestea lui Bram Stoker despre Dracula, Palatul Voievodal Curtea Veche a avut întotdeauna legături regale. A fost locul în care au fost încoronați domnitorii români care s-au succedat. Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche expune obiecte de ceramică și artefacte care au fost găsite printre ruinele sale. Vastul Palat al Parlamentului Acest colos arhitectural se bucură de multe recorduri, între care cea mai grea clădire din lume, cea mai mare clădire din
CNN: De Ce merită vizitat Bucureștiul by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/104201_a_105493]
-
ceva..., animație realizată de Paul Mureșan. Caravana Filmului Românesc în Polonia a mai ajuns anul acesta la Toruń și la Rzeszów, și va mai cuprinde până la sfârșitul anului orașele Łódź, Białystok și Varșovia. Începând de vineri, 12 mai, la Biblioteca Voievodală din Cracovia, va fi deschisă publicului expoziția de fotografie Arborii bătrâni, de Florin Ghenade, pregătită de ICR Varșovia. Fotografiile înfățișează copaci impresionanți, cu coroane regale și trunchiuri majestuoase, imortalizați în întunericul nopții. Expoziția va fi expusă la Cracovia până la finalul
Festivalul Culturii Române la Cracovia, ediția a X-a by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105531_a_106823]
-
piatră împodobita doar cu pajura țării, fără nici o pisanie, iar deasupra a pus o candela de argint. Pornind între altele, si de la inscripția de pe această candela (din 12 iunie 1720), Virgil Draghiceanu a făcut în 1914 senzațională descoperire a mormântului voievodal ("cea mai mare răsplată pentru modestă mea activitate de o viață", îi scria el savantului Dimitrie Onciul). În jurul autenticității și paternității descoperirii s-au iscat pe atunci multe polemici și chiar procese, în care de partea lui Virgil Draghiceanu a
Sfinții martiri Brâncoveni prăznuiți pe 16 august, la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105979_a_107271]
-
II-lea, care îi acordă sprijinul în ideea de a-l slăbi pe Sigismund Bathory în pretențiile sale de Principe. La Guruslău, la începutul lui august 1601, Mihai Viteazul îl învinge pe Bathory. Proiectul imperial a reușit, trebuia distrus proiectul voievodal. Generalul Basta duce la îndeplinire planul secret de „limpezire a apelor”. Odată ce Mihai Viteazul și-a făcut datoria, Mihai Viteazul trebuia să moară. Ceea ce s-a întâmplat, de mâna mercenarilor valoni, în cortul său din tabăra imperială. Capul marelui bărbat
Mihai Viteazul, un mare erou naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296443_a_297772]