928 matches
-
XIV a unei parohii armenești conduse de un episcop. În 1399, Papa Bonifaciu IX a întreprinse convertirea la catolicism a locuitorilor greci, români, bulgari și armeni din Brașov, aflați acolo în număr mare și avîndu-și bisericile lor. Ștefan Pascu, în Voievodatul Transilvaniei (Cluj, 1979), arată că "peste două decenii ordinea înșiruirii locuitorilor necatolici era modificată, locul întîi fiind ocupat de români, după care urmau armenii, bulgarii și grecii". Cronicarul maghiar Benkö, în Milkovia, vorbește de prezența armenilor în orașul Sibiu, unde
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
lui Arpad (896-900). În anul 1.000, ungurii au adoptat creștinismul sub Ștefan I, în rit catolic. Înfrânți de franci și germani în secolul al X-lea, ungurii se vor extinde spre răsărit și, după doua secole de rezistență a voievodatelor românești, vor reuși să ocupe Transilvania. Timp de opt secole, istoria Principatului Transilvaniei se va împleti cu cea a Regatului Ungariei. Din suita personalităților politice ale regatului ungar se desprind: Iancu Corvin de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, devenit regent al Ungariei
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
se numără și Tohanul, care a aparținut domeniului Bran numai până în 1395, cănd regele Sigismund de Luxemburg dăruiește Tohanul și Zărneștiul plebanului Thomas și unor cetățeni din Brașov. Locuitorii acestor sate erau iobagi, supuși unei crunte exploatări din partea stăpânilor. 1395 - Voievodatul Transilvaniei a cunoscut câteva atacuri otomane în anii 1395, 1421, 1432, 1438 (în urma acestor lupte se considera că au avut de suferit și locuitorii Tohanului). 1564 - document în care se consemnează: "„apoi deoarece s-a constatat că valahii de la Zarnasti
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
(AFI: , în , , , ) este cel mai mare oraș din nord-estul Poloniei, reședința voievodatului Podlasia. Aflat în Câmpia Podlasiei de Nord pe malurile râului Biała, este al doilea oraș din Polonia ca densitate a populației, al unsprezecelea ca populație totală și al treisprezecelea ca suprafață. De-a lungul istoriei, el a atras imigranți din
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
sub ocupație germană. Districtul era format din orașul Białystok, capitala sa, și din regiunea înconjurătoare Podlasia, care corespunde aproximativ teritoriului fostei regiuni Belostok. La sfârșitul Primului Război Mondial, orașul a revenit la Polonia, făcând parte din a doua republică Poloneză, fiind reședința voievodatului Białystok. La începutul celui de al Doilea Război Mondial, Polonia a fost invadată de Germania Nazistă și de Uniunea Sovietică, iar orașul a fost la început ocupat de URSS, ca urmare a Pactului Molotov-Ribbentrop. El a fost încorporat în RSS
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
lupta armată împotriva trupelor germane care începuseră lichidarea ghetoului prin deportări la lagărul de exterminare Treblinka. Orașul a fost recucerit de Armata Roșie și la 20 septembrie 1944, a fost retrocedat Poloniei. După război, Białystok a devenit la început reședința voievodatului Białystok din Republica Populară Polonă. După reorganizarea administrativă din 1975, orașul a devenit capitala noului voievodat cu același nume, dar cu un teritoriu mai mic. După 1999, el a devenit reședința voievodatul Podlasia, al Poloniei. Białystok este situat în zona
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
Orașul a fost recucerit de Armata Roșie și la 20 septembrie 1944, a fost retrocedat Poloniei. După război, Białystok a devenit la început reședința voievodatului Białystok din Republica Populară Polonă. După reorganizarea administrativă din 1975, orașul a devenit capitala noului voievodat cu același nume, dar cu un teritoriu mai mic. După 1999, el a devenit reședința voievodatul Podlasia, al Poloniei. Białystok este situat în zona platoului Białystok (în ) din câmpia Podlasiei (în ), care face parte din ceea ce poartă porecla de „Plămânii
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
După război, Białystok a devenit la început reședința voievodatului Białystok din Republica Populară Polonă. După reorganizarea administrativă din 1975, orașul a devenit capitala noului voievodat cu același nume, dar cu un teritoriu mai mic. După 1999, el a devenit reședința voievodatul Podlasia, al Poloniei. Białystok este situat în zona platoului Białystok (în ) din câmpia Podlasiei (în ), care face parte din ceea ce poartă porecla de „Plămânii Verzi ai Poloniei”. Râul Biała, afluent pe dreapta al Supraślului, trece prin oraș. Peisajul platoului Białystok
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
restul de stepe. Compoziția districtelor variază de la districte de tip rezidențial lângă centrul orașului, cu o combinație de blocuri de locuințe și case pe pământ, până la districte industriale și agricole la marginile orașului. Zona Metropolitană Białystok a fost organizată de către voievodat prin reglementarea nr. 52/05 din 16 mai 2005 pentru a contribui la dezvoltarea economică a regiunii. În 2006, zona metropolitană avea 450.254 de locuitori. Comunele adiacente Białystokului își pierd treptat caracterul agricol, devenind cartiere suburbane rezidențiale, cu case
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
impozite + investiții) de și a cheltuit rămânând cu un deficit bugetar de . Deficitul a fost acoperit printr-un împrumut pe termen scurt de și prin emiterea unor obligațiuni municipale în valoare de 100 de milioane de zloți. Orașul este reședința voievodatului Podlasia și este reprezentat de câțiva parlamentari în ambele camere ale Parlamentului (Sejm și Senat) din circumscripția Białystok. Białystok este reprezentat în Parlamentul European de europarlamentarii aleși în circumscripția europarlamentară Podlasia și Varmia-Mazuria. În Białystok există două misiuni diplomatice: Belarus
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
de mașini, prelucrarea plasticului, textilă (materiale, tapiserie, lenjerie intimă, îmbrăcăminte, încălțăminte și rucsace), prelucrarea lemnului (cherestea și mobilă), materiale de construcții. Printre principalii angajatori cu sediul în Białystok se numără: Białystok este unul dintre cele mai mari centre culturale ale voievodatului Podlasia. Între atracții se numără trupele de teatru, muzeele de artă, muzeele de istorie, aspecte arhitectonice și culturale și o gamă largă de parcuri și zone verzi. În 2010, Białystok a fost pe lista scurtă de candidați, dar în cele
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
La Białystok, există și câteva biserici protestante: una luterană, două penticostale, una baptistă, o congregație a Bisericii lui Dumnezeu în Hristos și o biserică adventistă de ziua a șaptea. De mai multe secole, orașul este principalul nod de transport din voievodatul Podlasia și din întreaga zonă nord-estică a Poloniei. Este un nod important pe șoselele (Via Baltica) și căile ferate (Rail Baltica) europene ce duc către Țările Baltice și Finlanda. Este și principala poartă de acces în țară pentru comerțul cu
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
feroviare europene de călători. Serviciile feroviare sunt furnizate de două companii, PKP Intercity care activează pe trasee de lung parcurs (express, intercity, eurocity, hotel și TLK) și Przewozy Regionalne care operează doar trenuri regionale, fiind o companie finanțată de administrația voievodatului. Trenurile de călători sunt predominant trenuri cu vagoane și locomotive electrice (pe liniile electrificate), sau automotoare. Există o rețea extinsă de linii de autobuze administrate de trei companii, care acoperă întreg orașul, care nu are nici linii de tramvai, și
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a Uniunii Polono-Lituaniene între 1569 și 1596; a Marelui Ducat al Cracoviei între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința voievodatului Polonia Mică. Orașul a crescut de la o mică așezare de Epoca Pietrei până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul Wawel, în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
se află și el la circa 75 de minute de Cracovia. Cracovia avea la recensământul din 2009 o populație de de locuitori. Conform datelor pe 2006, populația Cracoviei era circa 2% din totalul Populației Poloniei și 23% din cel al voievodatului Polonia Mică. Indicatori demografici selecționați sunt prezentați în tabelul din dreapta, compilat pe baza populației permanente a orașului. Zona metropolitană a orașului cuprinde un teritoriu în care locuiau în 2010 de persoane. La recensământul istoric din 1931, dinaintea celui de al
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
redus drastic procentajul minorităților etnice din Cracovia. Cifrele oficiale și neoficiale diferă între ele, așa cum este cazul populației de romi. Astfel, conform recensământului din 2002, între cei care și-au declarat o identitate națională (separată de limbă sau religie) în voievodatul Cracovia, 1.572 erau slovaci, urmați de ucraineni (472), evrei (50) și armeni (22). Romii, oficial în număr de 1.678, sunt estimați a fi de fapt peste 5.000. Statisticile colectate de Ministerul Educației arată că, deși doar 1
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
Napoleoniene, incluzând bătălia de la Wagram, bătălia de la Berezina, bătălia de la Hanau, bătălia de la Somosierra și campania de aparare a Franței din 1814. Regimentul a fost organizat conform decretului lui Napoleon din 9 aprilie 1807, din satul Frankenstein (astăzi "Kamieniec Suski", voievodatul Varmia și Mazuria, Polonia). Conducătorul lui a fost Wincenty Krasiński (tatăl renumitului poet polonez Zygmunt Krasiński, iar conducătorii plutoanelor au fost Jan Kozietulski, Ferdynand Stokowski, Henryk Kamieński și Tomasz Łubieński (care mai târziu a devenit conducătorul celui de-Al 8
Lăncierii polonezi (Războaiele Napoleoniene) () [Corola-website/Science/312736_a_314065]
-
Polskie Koleje Państwowe S.A. ("Căile Ferate Statale Poloneze"), compusă din 17 companii autonome, dintre care cele mai importante sunt: În câteva voievodate se creează companii autonome PKP S.A. împreună cu organele administrației locale, de exemplu "Koleje Mazowieckie" ("Căile Ferate Mazoviene") în voievodatul Mazovia. În Trioraș și Varșovia există și linii urbane, care folosesc șinele lui Polskie Linie Kolejowe, numite "Cale Ferată Urbană Rapidă" ("Szybka Kolej Miejska"). În cea din urmă funcționează și calea navetiștilor, "Calea Navetiștilor Varșoviană" ("Warszawska Kolej Dojazdowa") În afară de PKP
TranSport în Polonia () [Corola-website/Science/311999_a_313328]
-
război mondial regiunea avea un caracter preponderent agrar. În 1921, după încheierea războiului polono-sovietic, tratatul de pace de la Riga a stabilit între altele împărțirea Volâniei între Polonia și Uniunea Sovietică. Polonia a ocupat cea mai mare parte a regiunii, înființând Voievodatul Wołyń. Cea mai mare parte a Volâniei estice a devenit parte a regiunii Jîtomîr. În perioada 1935-1938, Stalin a ordonat deportarea polonezilor din Volânia răsăriteană - prima deportare pe criterii etnice din istoria Uniunii Sovietice. În 1939, după semnarea Pactului de
Volânia () [Corola-website/Science/312203_a_313532]
-
spre Marea Neagră și Dunăre. În acest interval, s-a definitivat procesul de constituire a poporului român. La sud de Carpați, tătarii au distrus stăpânirea cumanilor și au frânat expansiunea statului ungar. Ungurii și cumanii nu au mai putut împiedică dezvoltarea voievodatelor românești amintite pentru prima dată de documente în anul 1247. Au instituit temporar „pacea mongola”, tot așa cum, în antichitate, un alt mare imperiu cuceritor instituise „pacea română”.
Marea invazie mongolă () [Corola-website/Science/312223_a_313552]
-
de la Mohács, în urma înfrângerii oștilor lui Ludovic al II-lea de către cele turcești conduse de Soliman Magnificul, după care cea mai mare parte a Ungariei a fost transformată în pașalâc turcesc. Transilvania, care până la această dată a avut statutul de voievodat autonom dependent de Ungaria, a trecut și ea sub suzeranitatea turcească, situație în care se găseau și celelalte două provincii românești: Țara Românească și Moldova. În aceste împrejurări, regele Ioan I Zápolya dăruiește Scaunul Tălmaciului și satele aparținătoare lui Ștefan
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
Moldovei feudale de ceea ce era pe atunci orașul de graniță Cozmin. Orașul este situat la o altitudine de 232 metri și are locuitori, preponderent ucraineni. Prima mențiune documentară a orașului datează din anul 1413, perioadă în care făcea parte din Voievodatul Moldovei. În perioada medievală, i au aparținut domeniului feudal al Episcopiei Rădăuților. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a
Cozmeni () [Corola-website/Science/309584_a_310913]
-
Terter (Gheorghe Tertereș) (1280-1292). Astfel, ponderea crescândă a bulgarilor față de vlahi în sudul Dunării s-a manifestat pe planul politic, în timp ce, în nordul Dunării, ponderea crescândă a românilor față de slavi s-a manifestat cu câteva decenii mai târziu prin întemeierea voievodatelor Țara Românească și Moldova. Țaratul (regatul) vlaho-bulgar a fost în egală măsură valah (aromânesc la sud de Dunăre și românesc la nord) și bulgar. Asta nu înseamnă că valahii (aromânii și românii) i-au cucerit pe bulgari sau că bulgarii
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
Diploma Cavalerilor Ioaniți, acordată acestora de regele Ungariei Béla al IV-lea, oferă prețioase știri despre existența voievodatelor și cnezatelor românești conduse de voievozii Litovoi și Seneslau și de cnejii Ioan și Farcaș, precum și despre dezvoltarea economică a Țării Românești, ai cărei locuitori se ocupau cu agricultura, creșterea vitelor și pescuitul. Tot din rezultă că din timpuri străvechi
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
A nu se confunda cu regiunea administrativă din zilele noastre, Voievodatul , care corespunde doar unei regiuni mai mici a Poloniei Mici. Capitala tradițională este Cracovia. Fluviul Vistula formează o axă a regiunii. Polonia Mică istorică este mult mai mare decât Voievodatul actual care îi poartă numele. Se întinde de la Częstochowa, din vest spre nord-est a Lublin în partea de est. În Evul Mediu târziu, Polonia Mică a devenit treptat centrul statalității poloneze, cu Cracovia fiind capitala țării de la mijlocul secolului al
Polonia Mică () [Corola-website/Science/309996_a_311325]