114,044 matches
-
recunoască anumite bunuri familiale scoase de sub dărîmături, fiica Veronicăi Porumbacu și a lui Milo Petroveanu a descoperit cu stupoare că, în vreme ce din părinții ei, ca și din Bacovsky și Clara, care se aflau în vizită, n-a rămas nimic, nici măcar, vorba ei, o manșetă de cămașă, farfuriile și paharele din dulap erau intacte. Și ce i-o fi condus lui Ivasiuc pașii pe trotuarul din fața blocului Scala? Acolo era o stație de troleibuz de care n-avea nevoie (nici nu prea
25 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15465_a_16790]
-
pentru că momentul este unul de referință din istoria teatrului față de care, inevitabil, se pot face raportări. O încărcătură psihologică plutește, de asemenea, asupra creatorilor care, după treizeci de ani, s-au hotărît să pună în scenă piesa lui Gogol. Este vorba despre regizorul Claudiu Goga și trupa Teatrului Național din Craiova. Absolvent la clasa profesorilor Valeriu Moisescu - Mircea Cornișteanu, de o maturitate și o modestie atipice pentru generația lui, dar și pentru timpurile artistice învolburate pe care le parcurgem, Goga a
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
a ne pune încrederea în ele." Aceste două fraze care deschid chiar cartea de față, o sintetizează în fapt destul de exact în raport cu panoplia de motive personale. Astfel, se va pricepe simplu că nu despre o istorie a lui Dumnezeu este vorba, ci despre o istorie a ideii de Dumnezeu; artificiul nu este întâmplător, ori pur comercial, ci unul de inspirație biografică. Cea de-a doua linie generală a cărții urmărește stabilirea unei rețele dense de corespondențe între cele trei mari religii
"O monoteistă liber profesionistă"... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15491_a_16816]
-
Cronicar Cimitirul de pe Ada Kaleh Un reportaj senzațional publică în Flacăra nr. 3 (număr integral relevabil pentru conținut și punere în pagină) Toma Roman jr., însoțit de fotografiile foarte expresive ale lui Octavian Tibăr: Profetul, dolarii și turcii. E vorba despre ce a mai rămas din insula Ada Kaleh, aflată cîndva în patrimoniul UNESCO, scufundată după 1969 de N. Ceaușescu în apele lacului de acumulare de pe Dunăre de la Porțile de Fier-2 și mutată, cam o treime, pe insula Șimian. Pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
a scăpat de schizofrenie doar prin voință"; și totuși, bonavul își va domina boala prin logică; halucinațiile minții bolnave vor fi mereu prezente, dar "mintea sclipitoare" va reuși să le țină la cîțiva pași distanță. Ca și cînd ar fi vorba de un om cu două creiere, care se zbat în cap să nu mai locuiască împreună... În contextul unui film relativ banal, se decupează o idee regizorală inspirată: aceea de a șterge cu totul granița dintre nebunie și normalitate; personajele
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
Marius Dobrin De câte ori vine vorba despre Cuza, principele Unirii de la 1859, în mintea oricărui român se fac instantaneu asociații de imagini impregnate de o suită de acte de cultură, de promovare a unui eveniment istoric fondator. Peste timp s-a păstrat o bogată literatură cu
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
decât în măsura în care dă o decizie nonconformistă, fapt insuficient atâta vreme cât lipsește le-gea. Finalul este frumos, cuvintele atribuite lui Cuza sunt corect pilduitoare: " Se cuvine să ne respectăm unii pe alții, pentru cinste și omenie. Așa vom merge spre propășire". Dar sunt vorbe în vânt dacă el însuși nu le aplică întocmai. Spre propășire trebuie să mergem și cu respect pentru lege.
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
extinderea cu intenție umoristică a unei construcții de la un antonim la celălalt se poate cita jocul de cuvinte "e rău de-a răulea. Că de-a binelea n-are cum fi" (22, 8, 1991, 5) sau - chiar dacă nu mai e vorba de antonimie propriu-zisă - enunțul "trepte la îndemînă? poate la îndepicior!" (Contrapunct 32, 1991, 2). Construcțiile pot fi in praesentia (precum cele citate) sau in absentia: "Stîngul la replică" (Tineretul liber 618, 1992, 5). Am citat acum cîțiva ani un caz
Pertinent/ impertinent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15474_a_16799]
-
insolență, nerușinare" (DEX 1996), s-a refăcut, prin analogie, un termen pozitiv. Sensurile pe care le au în română adjectivul pertinent și substantivul pertinență sînt însă doar cele cunoscute: pertinent este lucrul "care se potrivește exact obiectului despre care este vorba, care este adecvat pentru ceea ce vrea să argumenteze; potrivit, nimerit, convenabil; (prin extensie) care denotă profunzime, competență"; pertinența fiind definită ca "însușirea de a fi pertinent, caracterul a ceea ce este pertinent" (DEX 1996). Diferența dintre pertinent și impertinent a fost
Pertinent/ impertinent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15474_a_16799]
-
preluată de română din franceză, unde sensul "obraznic" se dezvoltase, în timp, din cel "nepotrivit (cu situația)". Definiția este evident contrarie utilizării politicoase a termenului, demonstrînd că formula cu pertinență are o funcție cît se poate de autolaudativă. Că e vorba de o interpretare fantezistă a sensurilor se confirmă în continuarea scrisorii, cînd același cititor vorbește de "cei cu venituri modeste, împotriva cărora nu am decît compasiune": exprimare în care e folosit impropriu ori unul ori altul dintre cele două cuvinte
Pertinent/ impertinent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15474_a_16799]
-
un exemplu de derapaj în efemerul teoretizărilor. În mod nedrept față de cantitatea de informație și față de sincronizarea pe care asemenea considerații o arătau cu moda occidentală a momentului, ele pălesc cu timpul și dacă n-am fi știut că e vorba despre o carte scrisă la începutul anilor '80, ne-am fi dat seama din astfel de fragmente. Aceeași nedreptate se întîmplă și la nivelul global al volumelor și nu de puține ori ne aflăm în situația de a admira cărți
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
o viață în moarte, o viață după moarte, viața și moartea se împletesc. îl învățați pe lector curajul de a vedea dincolo. Lecția lui Peter Ackroyd este trecerea hotarului, trecerea tuturor hotarelor. E acesta un mesaj premeditat, ori e doar vorba de o înclinare firească sensibilității dvs.? Intenționați să călăuziți sensibilitatea lectorului ori îi lăsați libertatea să simtă ce poftește? în ce măsură sunteți conștient sau vă planificați când scrieți cum să intrați în viața interioară a lectorului? Nu am un mesaj ca
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
Dickens și Turner. Dar cred că îi putem adăuga pe Woolf, Eliot și Joyce, ca însoțitori onorifici. Romanul dvs. este o comuniune cu inexprimabilul. Cum ați explica acest inexprimabil cuiva care vă studiază opera? Dacă intrigă amoroasă nu este, ce vorbe ar exprima mai bine tema dvs. esențială, obsesia majoră? Obsesia mea majoră este pentru iubirea trecutului față de prezent și a prezentului față de trecut. Mi se pare că, atunci când construiți variante prezente ale epocilor apuse, de fapt demitizați istoria. Construiți șiruri
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
chestiuni, desigur, un european nu le poate înțelege. El percepe America în felul lui. Dar America este complexă. De pildă, eu sunt sudist, dar locuiesc în nord. Diferența dintre Nord și Sud e colosală. În ce constă această diferență? E vorba de obiceiuri, de limbă, de mentalitate? Fiind de formație umanistă, mă preocupă în special diferențele în ce privește limba. În primul rând, venind din Nord în Sud, sesisezi o diferență de ritm și de accent. E vorba însă și de mentalitate. De
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
ce constă această diferență? E vorba de obiceiuri, de limbă, de mentalitate? Fiind de formație umanistă, mă preocupă în special diferențele în ce privește limba. În primul rând, venind din Nord în Sud, sesisezi o diferență de ritm și de accent. E vorba însă și de mentalitate. De felul cum decurge un dialog în Nord și cum decurge în Sud. În Sud, de exemplu, dacă începi o poveste, interlocutorul tău are suficientă răbdare și dispune de suficient timp că să asculte o altă
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
Nord trebuie să fie un simplu rezumat. Un fel de haiku epic. Care ar fi explicația acestor diferențe de mentalități? Nu știu. N-aș vrea să mă hazardez făcând afimații neacoperite sau să spun niște lucruri insuficient aprofundate. Poate e vorba de istoria noastră. Este vorba de război. Mai este vorba apoi de diferența dintre industrie și agricultură. Și de multe altele. În Sud, nu trebuie să ne grăbim. Nimeni nu te biciuie din urmă. Vezi câmpuri întinse, vezi culturi, vezi
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
simplu rezumat. Un fel de haiku epic. Care ar fi explicația acestor diferențe de mentalități? Nu știu. N-aș vrea să mă hazardez făcând afimații neacoperite sau să spun niște lucruri insuficient aprofundate. Poate e vorba de istoria noastră. Este vorba de război. Mai este vorba apoi de diferența dintre industrie și agricultură. Și de multe altele. În Sud, nu trebuie să ne grăbim. Nimeni nu te biciuie din urmă. Vezi câmpuri întinse, vezi culturi, vezi ape, drumuri, privești cerul înalt
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
haiku epic. Care ar fi explicația acestor diferențe de mentalități? Nu știu. N-aș vrea să mă hazardez făcând afimații neacoperite sau să spun niște lucruri insuficient aprofundate. Poate e vorba de istoria noastră. Este vorba de război. Mai este vorba apoi de diferența dintre industrie și agricultură. Și de multe altele. În Sud, nu trebuie să ne grăbim. Nimeni nu te biciuie din urmă. Vezi câmpuri întinse, vezi culturi, vezi ape, drumuri, privești cerul înalt, curbat deasupra plantațiilor, privești oamenii
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
am dat seama că suntem închiși, izolați. Limitați la sistemul nostru de valori. Făceai la un moment dat, într-o discuție, o paralelă între ceea ce s-a întâmplat în România în timpul Revoluției și ceea ce se întâmplă acum în SUA... E vorba de un anumit limbaj. M-am referit la teroriști. Putem să căutăm teroriști peste tot. Dar cine știe cu adevărat cum arată un terorist? Nici în România, după atâția ani care au trecut de la Revoluție, problema teroriștilor nu a fost
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
de noi războaie!... Se întîmpla, așadar, ceva cu omul - și cu "drepturile" lui. Nu degeaba pe coperta primului număr al revistei La Révolution Surréaliste era scris: "Trebuie să năzuim spre o nouă declarație a drepturilor omului"". Să le comentăm. E vorba, mai întîi, de schimbarea inevitabilă a oricărui plan de creație și gîndire, pe care suprarealismul - vîrful de lance al avangardei - o potențează, o radicalizează, nu doar ridicîndu-se viforos împotriva tuturor clișeelor, conformismelor, platitudinilor, ci și oferind un spectacol extravagant al
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
dragostea (pentru fiecare concept în parte, ne reamintește Simona Popescu, "ar fi necesare redefinirile, cîmpul lor semantic fiind puternic perturbat de încetățenitele sensuri"). O asemenea reconstrucție beneficiază așadar de șansa unui plus de autenticitate, în măsură a dejuca "pornografia politică" (vorba lui Gellu Naum), lucrativ asociată cu minciuna "epistemologică" multilateral dezvoltată, cu comedia pseudovalorilor, cu rigiditatea tuturor ierarhiilor oficiale și oficioase. Revolta suprarealiștilor e o revoltă idealistă, "revolta pură", cum o numea Ferdinand Alquié, ca o aspirație de independență a spiritului
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
nedumeririle lui Marin Mincu, de exemplu, legate de "rescrierea jurnalului" și de retipărirea "restului de jurnal" care, matematic, ar fi trebuită să existe par de-a dreptul ridicole. Puntea putea foarte bine să nu fi fost publicat niciodată. Nu este vorba despre "amânarea literaturii" cum credea Laurențiu Ulici - jurnalul ca o modalitate neliniștită de a întârzia solitudinea fatală a scriiturii, în accepția lui Maurice Blanchot - ci tocmai despre atingerea punctului de unde căutarea literaturii n-ar fi posibilă decât dacă ar fi
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
murit în chip îngrozitor - n. ns.: s-a sinucis) au fost îndrăgostiți de Swann și pentru a vă convinge că ar însemna să denaturăm totul dacă am numi mondene relațiile ultraintelectuale pe care le am cu Bibescu (n. ns.: este vorba de Antoine). Nu există zi ca, din America, să nu-mi trimită extrase din presa străină", îi scrie Proust criticului englez Sidney Schiff într-o scrisoare publicată în volumul Marcel Proust Correspondance générale, de către Robert Proust și Paul Brach, Paris
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
să le iau la ora aia? Un alt vânzător, contabil sau inspector făcu un pas înainte. - Adică nu vreți să le luați acuș? zise cel dintâi. - Nu, zise Jiggs. Cum să facem să le iau la șapte?... - Despre ce-i vorba? se băgă în vorbă cel de-al doilea funcționar. - Zice că dorește o pereche de cizme, dar că nu poate veni de la aeroport înainte de șapte. Cel de-al doilea funcționar se uită la Jiggs și întrebă "Sunteți aviator?" - Da, răspunse
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]
-
ora aia? Un alt vânzător, contabil sau inspector făcu un pas înainte. - Adică nu vreți să le luați acuș? zise cel dintâi. - Nu, zise Jiggs. Cum să facem să le iau la șapte?... - Despre ce-i vorba? se băgă în vorbă cel de-al doilea funcționar. - Zice că dorește o pereche de cizme, dar că nu poate veni de la aeroport înainte de șapte. Cel de-al doilea funcționar se uită la Jiggs și întrebă "Sunteți aviator?" - Da, răspunse Jiggs. Ascultați. Lăsați un
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]