1,940 matches
-
cui să cade a ști. Iată cau vinit înainte domnii mele și a tot Svatul nostru dumnealui Ion Neculce biv hatman de s-au pârât de față cu dumnealui Iordachi vel căpitan de Codru, ficiorul răpoosatului Lupul Costachi biv vel vornic, pentru un sat anume Boianul de la ținutul Cernăuților, jeluind Ion hatmanul precum acel sat este a dumisale drept ocină de moșie. Și tâplându-să de au lipsitu...din țară, de au fostu înstrăinat 9 ani, de pe vreme ce au venit țariul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
9 ani, de pe vreme ce au venit țariul moschicescu cu oștile aici în țară, din văleatul 7219 (1711) până acum la văleatul 7228 (1720)... Deci, viind...acum în țară, au jeluit la domnie mea, ...cum că i-au luat Lupul vornicul acel sat Boianul de l-au ținut până acmu fără nici o dreptate, și-ncă i-au mai luat multe ce au mai aflat la casa dumisale la Prigoreni și di pe la alte sate, stupi și alte bucate... Deci domnie mea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fără nici o dreptate, și-ncă i-au mai luat multe ce au mai aflat la casa dumisale la Prigoreni și di pe la alte sate, stupi și alte bucate... Deci domnie mea... am luat dresele din mâna lui Iordache sin Lupul vornicul și le-am dat în mâna svinții sale părintelui chir Ghedeon mitropolitul să socotească cu frica lui Dumnedzău și cum știi lucrurile di pe acea vremi... Deci părintele Ghedeon așea au socotit cu toți boierii...că se cade să hie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de seamă ce citesc, m-a lămurit: „Asta-i o dare de seamă a unui mare slujbaș domnesc pentru niște bani. Citește-o!” Mă apuc de treabă fără zăbavă și văd că este vorba de „Sama dumisali Iordachii Cantacuzino vel vornic de banii ci i s-au dat pentru treaba casălor Mitropolii, și pe ci s-au dat bani noi, începându din zi întâiu a lui martu. Leat 7244 (1736) mart 1.” Cercetez întâi de unde s-au adunat cei 5.993
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de unde or găsi fân să aibă a încărca păr-la 60 de cară de fân,...pentru caii măriii sale pașii...” Unul „la oamenii de pe supt Codru pentru făcutul șoproanelor...însă 30 grinzi și 100 cară frunzari.” Apoi dă poruncă strașnică unui vornic să repare cu oamenii de sub Codrul Iașilor podurile de la Șanta până la Iași „ să fie toate tocmite când va sosi măria sa pașa ce merge la Hotin”. Nu scapă de porunca lui vodă nici Mihalache Sturza - ispravnicul ținutului Roman - care trebuie „să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Ca bătrânul să nu mi-o ia mereu înainte, răscolesc cu grabă prin vraful de manuscrise. Când am pus mâna pe unul care mi s-a părut de luat în seamă, l-am fluturat mândru prin fața călugărului... „Ai găsit mărturia vornicilor de poartă privitoare la locul unde a fost Școala Vasiliană. Așa-i?” Și eu care credeam...Dar am lăsat capul în jos și, trăgând cu putere aer în piept, m-am apucat de citit: „Facem știre cu această mărturie că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
3 rubine în 3 casete mici de aur, frumos decorate. Scena este încadrată de o inscripție în limba slavonă: „Acest aer, închipuirea Dumnezeescului Trup al Domnului nostru Iisus Hristos, s-au făcut de robul lui 16 Dumnezeu Nestor Ureche mare vornic al Țării de Jos și Cneghina lui, Mitrofana, și l-au dăruit Dumnezeescului locaș din nou ziditei sale mănăstiri ce se numește Secul, unde este hramul „Tăerea cinstitului cap a Sfântului Slăvitului Prooroc și Botezătorul Domnului Ioan“, pentru mântuirea sufletelor
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
mărginită de o fâșie de mătase verde cu ciucuri de culoare roșie. Pe această broderie, în partea de jos, mai există o inscripție în limba greacă: „Acest sfânt epitaf s-a făcut cu cheltuiala preacinstitului boier dumnealui Nestor Ureche, marele vornic a toată Moldova, și a soției lui, Mitrofana, și s-a închinat la Sfânta mănăstire ce se zice Secul, cu sârguință și îngrijire, prin mâinile Filoteii monahiei, la Constantinopol, în anul de la Hristos 1608, indicția întâiu. Costo... romi chirigi Ianachi
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Talantul lor s-a făcut roditor, mărturie, pildă și povață pentru noi, cei de astăzi, care îi admirăm și îi fericim minunându-ne. Epitaful lucrat în Constantinopol în anul 1608 ce se păstrează în Mănăstirea Secu, fiind donat de ctitori, vornicul Nestor ureche și soția sa Mitrofana Zi de tânguire, zi de întristare Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, hramul Sfintei Mănăstirii Secu Chiar dacă valurile vieții ne poartă pașii pe drumuri îndepărtate și de cele mai multe ori străine prin această lume efemeră, totuși
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
le-a făcut. Acesta, în semn de aleasă prețuire pentru chinovia ce a dăruit o ca prinos lui Dumnezeu, a dorit și a dobândit o parte din moaștele Sfântului Ioan Botezătorul, pentru a le așeza la Mănăstirea Secu. Dorea mult vornicul acest lucru nu numai pentru că Sfântul Ioan a fost ales patronul mănăstirii, ci și din marea sa evlavie față de acest sfânt care potrivit cuvintelor Mântuitorului este “cel mai mare bărbat născut din femeie”. Moaștele Sfântului Ioan Botezătorul au fost descoperite
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
prin grija conducerii de stat își recapătă vechea înfățișare, prin lucrările de reparație și restaurare. Fie ca bunătatea lui Dumnezeu să fie neîncetat asupra acestei mănăstiri și asupra viețuitorilor ei, ca să ducă cu vrednicie mai departe, tradiția acestei mănăstiri, ctitoria Vornicului Ureche, unde odihnește mitropolitul 90 Varlaam, mare apărător al străduinței românești și iubitor de țară. Irineu Suceveanul Episcop-Vicar Arhim. Adrian Hrițcu - Exarh * 10 septembrie 1971 Am ajuns la vestita Mănăstire Secu într-un moment când lucrările de restaurare se aflau
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Secu și colaboratorilor apropiați pentru dragostea arătată. Ne-a încântat nespus de mult prezența P.C. Prof. Orest Bucevschi, dascălul nostru. Arhim. Epifanie Norocel Starețul Sfintei Mănăstiri Neamț 7 septembrie 1971 Poposind câteva clipe pe la monumentul istoric Mănăstirea Secu, ctitoria marelui Vornic Nestor Ureche, mi-am adus aminte de gloriosul trecut al neamului nostru și de paginile istorice ale vrednicului Mitropolit Varlaam. În muzeu se constată o colecție de obiecte de mare însemnătate artistică și documentară. Primirea afectuoasă a P.C. Gherontie Ștefan
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Să ne rugăm și noi pentru toți acești eroi și să le cinstim memoria așa cum se cuvine. Semnătură indescifrabilă 11 iulie 1968 Aducând peste veacuri filele unei istorii din care a izvorât litera Cazaniei înțeleptului Mitropolit Varlaam, Mănăstirea Secu, ctitoria Vornicului Nestor Ureche, a îmbrăcat azi haina recunoștinței unui popor fericit, care clădește liniștit viața unei istorii noi pline de bucurii. M. Nestor Directorul Departamentul Cultelor 10 ianuarie 1971 Unul din cele mai frumoase și bogate monumente de arhitectură bisericească din
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și faptele noastre. Prof. Dorian Răducan 24 august 1980 122 Odată cu vântul, adie și umbrele vrednicilor și marilor înaintași. Se profilează pălăria și umbra masivă a lui Calistrat Hogaș... Gheorghe Cărăușu - Suceava * 28 martie 1981 Vizitând această frumoasă ctitorie a vornicului Nestor Ureche, devenită adevărată cetate sufleteasă din care s-au ridicat buni călugări, vrednici de laudă, cum este și Înaltpreasfințitul Mitropolit Varlaam, se cuvine să aducem un omagiu recunoscător tuturor acelora care au preluat și menținut bogățiile, frumusețile, atât materiale
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
cociorbă, Ș-a uitat de mult luleaua și clocește tot pe gânduri, Doară plosca-l mai ochește de pe-a policioarei scânduri. Dar în satu cela-n care ședea Împăratul dornic Era și un om de samă, un fruntaș... fusese vornic; (45) Avea trei feciori din cari doi or fost cum or fi fost, Oameni harnici și ca lumea - da cel mic era un prost. Cîtu-i ziua șade-n vatră și se joacă în cenușă, Prost ca gardul de răchită, șuiu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sale cute Flori de aur sunt cusute; Și cu fața înțeleaptă Și cu skiptru-n mâna dreaptă. Iar l-a tronului picioare Se înșiră pe covoare Jețuri de lemn de stejar Săpate cu meșteșug; Icea șese, colo șese Pentru boierii alese: Vornicul țării de jos Sta în scaun luminos, Un bătrân și blând moșneag Cu albastrul lui toiag, Ce-i cu aur împletit Cu pietre acoperit; .................................. Cel din Neamț și de la Vrance Rezimat stetea pe lance, Dar pe toți i-ntrece-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să-l purec? Și motanul toarce-n sobă - de blazat ce-i. Măi motane, Vină-ncoa să stăm de vorbă, unice amic și ornic; De-ar fi-n lume-un sat de mâțe, zău! că-n el te-aș pune vornic, Ca să știi și tu odată boieria ce-i, sărmane! {EminescuOpVII 98} Oare ce gândește hâtrul de stă ghem și toarce-ntr-una? Ce idei se-nșiră dulce în mîțeasca-i fantazie? Vro cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și precipită omul spre un „noian de cufundare, de mormînt Întunecat”... . Cele trei lungi poeme discursive: Jaloba mea, Scrisoarea către Zulnia și Amoriul din prieteșug, la care am putea adăuga și un alt poem dinafară temei erotice (Moartea părintelui dumisale Vornicului Costache Conachi la 1803, Mart În 7), pun În chip mai direct În fața omului, ființă slabă, perspectiva dispariției. Jaloba mea În cepe cu un vers ce nu lasă nici o speranță: „Lume, astăzi să desparte de tine un muritor”... iar Scrisoarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lumină o carte chemată Omul de lume. Între "mult prea învățații și de bun neam născuții" boieri moldoveni care se ocupă cu literatura și traduc cărți în românește, dar nu tipăriseră nimica în anul 1819, se citează {EminescuOpIX 146} marele vornic Mihai Murza, marele vornic Constantin Conachi, marele spătari Iordachi Bălușcă, marele vornic Șerban Negel; iar între protectorii literaturii românești se citează caminariul Enache Dann, Mihail Grigorie Suțu V V., mitropolitul Veniamin Gherasim, episcop de Roman. În Valahia: Alexandru Suțu V
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Omul de lume. Între "mult prea învățații și de bun neam născuții" boieri moldoveni care se ocupă cu literatura și traduc cărți în românește, dar nu tipăriseră nimica în anul 1819, se citează {EminescuOpIX 146} marele vornic Mihai Murza, marele vornic Constantin Conachi, marele spătari Iordachi Bălușcă, marele vornic Șerban Negel; iar între protectorii literaturii românești se citează caminariul Enache Dann, Mihail Grigorie Suțu V V., mitropolitul Veniamin Gherasim, episcop de Roman. În Valahia: Alexandru Suțu V V. și mitropolitul Dionisie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de bun neam născuții" boieri moldoveni care se ocupă cu literatura și traduc cărți în românește, dar nu tipăriseră nimica în anul 1819, se citează {EminescuOpIX 146} marele vornic Mihai Murza, marele vornic Constantin Conachi, marele spătari Iordachi Bălușcă, marele vornic Șerban Negel; iar între protectorii literaturii românești se citează caminariul Enache Dann, Mihail Grigorie Suțu V V., mitropolitul Veniamin Gherasim, episcop de Roman. În Valahia: Alexandru Suțu V V. și mitropolitul Dionisie. Afară de aceea se notează cumcă, pentru "folosul de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
învăța bucoavna pe vro câțiva miei. Toți viețuiau în cea mai mare liniște, numai gâștele câteodată tot mai făceau gălăgie. [20 aprilie 1877] SCRIPT TIBETAN Între odoarele prețioase ce i-au rămas d-lui Dimitrie Sturza de la răposatul său părinte vornicul Alexandru Sturza Miclăușanu se află și o foiță lungăreață de hârtie de bumbac, văpsită negru și scrisă cu litere albe de o parte 4 rânduri, de alta pe un rând. Această foiță, după cum zice o notiță a părintelui său, "s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
investigate de specialiști, așezarea poate fi încadrată cronologic între limitele secolelor V-I î. Hr., orientându-ne și după specificul ceramicii ce poate fi atribuită parțial perioadei hallstattiene târzii, parțial La Tène-ului. Pe Casadie (din casa Diei, numele unui vechil al vornicului Gavril Conachi), loc situat la circa 800 m nord de satul Tămășeni, în întindere de 2-3 ha, au fost descoperite, încă din 1971, resturi ceramice de la vase ce pot fi raportate epocii de sfârșit a bronzului, cultura Noua-Coslogeni, un fragment
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache Stamatin, pentru niște părți de moșie ale vornicului Ștefan Catargiul, se menționează că într-un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși, au fost piatră și că, în vremea muscalilor di pi urmă, o au luat-o niște soldați și o au întrebuințat-o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bozieștii de Jos și Bozieștii de Sus au aparținut hatmanului Isac Balica, iar Tămășenii, în cea mai mare parte, au fost părți de moșie ale familiei Corpaci, cinci frați, dintre care cel mai cunoscut rămâne „Ionașco Corpaci ce-au fost vornic”, de unde în documente și expresiile: „ocina Corpăceștilor”, „locul Corpăceștilor”, „biserica Corpăceștilor”, precum și numele Corpaci destul de frecvent printre locuitorii umbrăreșteni. Se prea poate ca satul să fi fost locul de origine al respectivei familii, ținând seama că un document de la Constantin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]