1,123 matches
-
1986) va găsi „transimbolizări” ale canibalismului ritualic practicat În vechime pe aceste meleaguri În jocurile de priveghi și va vedea În „omu’ mare” din descântece omul sălbatic, strămoș al pelasgilor, În Făt-Frumos un „musaget” ca Orfeu (pentru că are un fluier vrăjit) și În ciobanul Dobrișan, erou de baladă, „o figură carismatică a ciobanului os de domn”, urmă a unor căpetenii mitice predacice. Toate aceste analogii facile și chiar fantasmagorice sunt susținute prin argumente cu iz de sofism și prin răstălmăcirea surselor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Loubière emploient des verbes poétiques pour compenser la perte du jeu phonique (" effleurer " ; " papillonner "). Dans leurs versions, la poéticité du texte est gardée par compensation. Un effet sonore proche de l'intraduisible est contenu par leș vers suivants : Străin zâmbind, vrăjit suind / în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) Surpris je m'y réalise/ souriant étrangement dans mon ascension. (Biographie) (Miclău, 1978 : 313) Souriant étranger, remontant charmé,/ émerveillé, en son milieu je me réalise fécond. (Biographie) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
milieu du monde je m'accomplis avec étonnement. (Biographie) (Villard, 2010 : 11) Le texte de départ ressemble à une incantation grace à l'effet phonique crée par leș verbes au gérondif (" zâmbind " " suind "), précédés par leș adverbes " străin " (" étranger ") et " vrăjit " (" charmé ", " ensorcelle ").1535 Le traducteur devrait garder cet algorithme en langue cible pour obtenir le même jeu sonore : en d'autres mots, la version en français devrait présenter la même concision de la phrase. Leș deux traductions qui respectent la formule
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cristaux de bois. " (Seară mediteraneană/Soir méditerranéen) (Miclău, 1978 : 381) ; " Cu zumzet prin somnul cristalelor zboară/albinele morții, si anii. Și anii. " " Bourdonnantes, leș abeilles traversent le sommeil des cristaux,/leș abeilles de la mort, et leș années. Leș années. " (Munte vrăjit/Montagne ensorcelée) (Stolojan, 1992 : 97). La licorne Animal fantastique, la licorne (" unicornul ") est représentée d'habitude muette ; elle écoute leș rumeurs du temps et la complainte de l'homme. Nous préférons comme équivalent du nom " unicornul " le nom français " licorne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș Chapitre V et VI qui, à part l'analyse comparative des traductions, comprennent également un bilan des traits stylistiques des poèmes de Blaga. V., à titre d'exemple, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., des poèmes comme Munte vrăjit (p. 171), Cetire din palmă (p. 159), Arhanghel spre vatra (p. 181), Trezire (p. 201), La mănăstire (p. 75), Pe ape (p. 125), Poetul (p. 233). V. également Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistica a sistemului poetic
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Pasărea sfântă (L'oiseau sacré), p. 63, Elegie (Élégie), p. 71, Noapte ecstatică (Nuit extatique), p. 73, Boala (Maladie), p. 87, Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 89, Septemvrie (Septembre), p. 91, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), p. 93, Munte vrăjit (Montagne ensorcelée), p. 97, Rune (Runes), p. 99, Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), p. 103, Ardere (Incandescence), p. 111. 1524 V. în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît. : Lucian Blaga, Oraș vechi (Ville
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ale cărei valențe artistice se manifestă în mai multe planuri. În Adevărul și inima (1964), registrul poetic este dominat de emoțiile cotidiene, de aspectele simple ale vieții, de gesturile temerare ale omului. Dumitru Micu remarca aici „o senzație de receptare vrăjită a impresiilor de toate zilele”, ca și „trăirea înfiorată a elanurilor”. Poeziile plachetei următoare, Versuri de spus cu ghitara (1967), indică o mutație stilistică și o desentimentalizare aproape calculată. Emigrând în Franța în 1969, C. își continuă activitatea cinematografică alături de
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
Cari de sfinți și îngeri din ceri ni-aduc aminte, Și când deschizi altarul și pe masa-n ruină Vezi palidă și moartă întinsă o vergină, Atunci părul stă codru pe fruntea ta zburlită Și ceasul meazănoptei cu aripa-i vrăjită Atinge ochi -ți galbeni... încît, coprins de teamă, Gîndirea-ți turburată soarele în noapte cheamă... Ca s-apese sigiliul de aur și lumină Pe lumea cea trezită din noaptea care-ntină Cu razele ei negre, cu fața ei arabă Aerul alb
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sfinți și îngeri din ceri ni-aduc aminte. {EminescuOpVIII 167} Și când deschizi altarul și pe masa-n ruină Vezi palidă și moartă întinsă o vergină... Atunci părul stă codru pe fruntea ta zburlită Și ceasul mezenopții cu aripa-i vrăjită Atinge, ochi-ți galbeni... încît, coprins de teamă, Gîndirea-ți turburată soarele-n noapte cheamă, Ca el să-apese sigil de aur și lumină Pe lumea cea dormindă în noaptea ce întină Cu razele ei negre, cu fața ei arabă Aerul alb
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lucra în munți, în pădure, a venit diavolul și l-a întrebat ce face, dar Noe nu a vrut să-i spună. Atunci diavolul s-a dus la nevasta lui Noe și i-a spus să-i pregătească o băutură vrăjită ca să afle secretul. După ce Noe a băut, nevasta a început să-l descoasă, și el i-a spus totul. Când Noe s-a dus a doua zi la lucru, a găsit arca 88 Ordine și Haos făcută bucăți. Diavolul o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a zidirii templului din Ierusalim - este un motiv analog cu cel al surpării periodice a edificiului. În ambele cazuri, eroul este obligat să îndeplinească un act magic în vederea săvârșirii creației.) Väinämöinen pleacă în Manala (tărâmul subpământean, infernul), în căutarea „cuvintelor vrăjite” (vezi și plecarea în infern a lui Enkidu, după instrumentele magice de percuție cu ajutorul cărora Ghilgameș a construit mobilierul sacru al templului). Echipat cu opinci de fier (tipice încălțări pentru o călătorie în Lumea de dincolo), Väinämöinen - după o serie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
59). Acestea se dovedesc a fi chiar povestea facerii lumii : 107Legenda românească a potopului Cântece preaminunate, Despre-a’ lumii-adânci obârșii, Vrăji ce fost-au la-nceputuri, Ce nu-s spuse de oricine, Nu le știu nici toți vitejii. Povesti-n vrăjite vorbe, în descântece întocmai, Cum la-a Domnului poruncă, Prin a Celui Tare milă S-a născut din sine însuși Aerul, cum apa, iată, Despărțitu-s-a de aer, S-a nălțat din mări pământul, Plantele-au țâșnit din humă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
meșterei ile de tot felul, așa cum le numise unul dintre semenii tăi, l-ai fi venerat la fel de mult, dar iubirea nu ar fi fost la fel de sinceră. Nu l-ai fi simțit la fel de aproape. Nu înțelegi, desigur, felul în care e vrăjită piatra aceea care e mai întîi închisă într-un tub de metal și care apoi arată ca un fel de spumă, dar ușurința cu care se pot face din ea panouri mai ușoare decât frunzele, dar mai rezistente decât lemnul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și "etice" / 248 6.4. Reflectorizarea personajului-narator în operele lui Katherine Mansfield, James Joyce și Thomas Mann / 254 6.4.1. Katherine Mansfield, The Garden Party / 256 6.4.2. James Joyce, Ulise / 259 6.4.3. Thomas Mann, Muntele vrăjit / 266 6.4.4. Situația narativă din Tristan de Thomas Mann din perspectiva lingvisticii textuale și a naratologiei / 268 7. Cercul tipologic: schemă și funcție / 275 7.1. De la situația narativă auctorială la cea personală: continuum-ul auctorial-personal / 277 7
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
figura naratorului auctorial și autor este însă o realizare relativ recentă în naratologie a ajuns să fie acceptată cam la sfîrșitul primei jumătăți a secolului XX34 -: naratorul auctorial, în forma în care îl întîlnim în Tom Jones sau în Muntele vrăjit, de pildă, este într-o anumită măsură un personaj independent care a fost creat de autor (așa cum au fost create celelalte personaje din roman), cu a cărui personalitate stranie cititorii și naratologii trebuie să se confrunte. Numai în condițiile în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
diferențierii lor, pronumele personal, se referă în primul caz la narațiune, însă în cel de-al doilea la un personaj din narațiune care nu este naratorul. Într-o narațiune la persoana a treia, de pildă în Tom Jones sau Muntele vrăjit, este și un "eu" naratorial. Nu este vorba despre apariția persoanei întîi a pronumelui personal într-o narațiune din afara dialogului, care e decisivă, ci mai degrabă despre localizarea persoanei desemnate în interiorul sau în afara lumii ficționale a personajelor dintr-un roman
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
putea fi descris ca o încercare a naratorului întrupat de a duce la bun sfîrșit sarcina de a scrie un roman convențional sub o asemenea povară trupească 219. Spre deosebire de Tristram Shandy și Felix Krull, naratorii din Tom Jones și Muntele vrăjit rămîn neîntrupați, deși ar putea spune "eu" nu mai puțin frecvent decît naratorii la persoana întîi menționați anterior, iar fizionomia lor intelectuală ar putea deveni foarte vizibilă pentru cititor. Aici se găsește diferența decisivă dintre referința la persoana întîi și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pe care aceasta îl joacă în intriga poveștii. Pentru naratorul la persoana a treia, pe de altă parte, nu există nici o constrîngere de a nara. Motivația sa este mai degrabă estetic-literară decît existențială. Naratorul auctorial din Tom Jones sau Muntele vrăjit poate fi îngăduitor față de soarta eroului său, poate simți afecțiune pentru acesta sau poate avea o antipatie ascunsă față de el. În anumite situații această atitudine poate de asemenea influența procesul narativ (ca o retorică a romanului, în sensul lui Booth
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
descriere metaforică decît una exactă a ceea ce este extraordinar în actul narativ din Ulise, însă oferă o ipoteză prin care diverse fenomene asociate cu reflectorizarea personajului-narator din Ulise pot fi subordonate unui concept unificator. 6.4.3. Thomas Mann, Muntele vrăjit La început poate fi surprinzător faptul că noțiunea de monolog compozițional, cuprinsă în analiza romanului Ulise, poate fi aplicată, de asemenea, operei lui Thomas Mann. Francis Bulhof a întreprins acest experiment interesant în studiul său asupra romanului Muntele vrăjit 412
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Muntele vrăjit La început poate fi surprinzător faptul că noțiunea de monolog compozițional, cuprinsă în analiza romanului Ulise, poate fi aplicată, de asemenea, operei lui Thomas Mann. Francis Bulhof a întreprins acest experiment interesant în studiul său asupra romanului Muntele vrăjit 412. Bulhof explică utilizarea atributivă a unor noțiuni, motive, formulări ciudate sau expresii conversaționale stereotipe ca pe o serie de trăsături deosebite ale mai multor personaje ficționale și, probabil, ale naratorului, fără ca o comunicare relevantă să aibă loc între persoanele
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ficțional și viceversa este deosebit de importantă, deoarece oferă o paralelă a reflectorizării personajului-narator. Aici, de asemenea, un mediu auctorial și unul personal par să-și împărtășească ceva din conținutul conștiinței lor. Bulhof discută un exemplu al acestui proces din Muntele vrăjit: "Hans Castorp află mai întîi cîteva detalii despre Clawdia Chauchat de la domnișoara Engelhardt, unul dintre ele fiind despre soțul ei, că este un oficial în "Daghestan, știi, în est, de cealaltă parte a Caucazului". Naratorul își însușește aceste cuvinte în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
vorbele personajelor ficționale sînt smulse de către instanța narativă și reproduse într-o formă ușor alterată. Această variație modifică înțelesul originar și impregnează expresia cu ironie. Cititorul poate vedea și recunoaște acest proces o dată cu cadrul situației narative auctoriale a romanului Muntele vrăjit; în orice caz, în situația narativă auctorială predominantă în prima parte din Ulise, acest proces se unește complet cu cel al compoziției, care poate fi doar dedus. Diferențele dintre contextul structural, în care aceste elemente transpersonale sînt incluse în fiecare
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
această ipoteză prin introducerea unui "probabil"414. O comparare a acestui aspect deosebit în cele două opere, atît de diferite în esență, este oricum semnificativă. În ambele opere apare un fenomen care invită la două explicații opuse. Transpersonalizarea din Muntele vrăjit și reflectorizarea naratorului din Ulise pot fi explicate, pe de o parte, ca o expresie a suspendării granițelor conștiinței dintre personajele individuale, ceea ce le scufundă pe acestea într-o conștiință transpersonală, colectivă, supraindividuală. Pe de altă parte, aceste fenomene pot
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
302 Der Erwählte (Alesul), 39-43 Felix Krull, 135, 147-144, 223, 227, 297, 308, 313 Das Gesetz, 249 Schwere Stunde, 250, 252-253, 271 Der Tod in Venedig (Moarte la Veneția), 180, 251, 271, 273, 336 Tristan, 254, 268-274 Der Zauberberg (Muntele vrăjit), 39, 89, 148, 151, 266-267 Mansfield, Katherine, 242, 248, 254 At the Bay, 259-293 The Daughters of the Late Colonel (Fiicele răposatului colonel), 246-247, 259 The Garden Party, 242, 246-247, 254, 256-259, 293 A Lady's Maid, 329 Mr. and
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
face. "Fiat lux". Sunetul demiurg constrînge realitatea. Noi vom aduce la semnele scrise, medium rece, virtuțile împrumutate Verbului, medium cald prin riturile orale, cu formulele lor de imprecație sau incantație, binecuvîntare sau blestem. Nu de aici vine "farmecul" poetului? Murmurul vrăjit al rugii? Făcător de cuvinte, făcător de farmece. Orice schimbare, eveniment sau catastrofă naturală nu presupune oare intervenția unei cauze inteligente? Contra acestei credințe originale, terifiante, ne apărăm cu o contra-credință: cea cu care noi vom putea stăpîni natura și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]