837 matches
-
pentru asta au rătăcit, că au îngăduit totul minții lor și n-au voit să știe că mintea omenească e slabă; au gândit la lucruri mai presus de puterile lor, au depășit măsura propriilor lor hotare și au căzut din vrednicia cuvenită lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia VII, VI, în col. PSB, vol. 21, p. 95) „Aceasta mai cu seamă este răsturnarea Bisericii: a se face dezbinări. Aceasta este arma diavolului; aceasta răstoarnă totul pe dos
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Patrocles este singurul personaj din Iliada a cărui personalitate rămâne obscură. Voi încerca să dovedesc că nu este așa și că, abia după ce figura lui ne apare mai limpede, putem înțelege pe deplin natura relației lui Ahile cu el. Despre vrednicia lui ca luptător nu se poate îndoi nimeni. Toți cei din preajmă îl recunosc drept ceea ce este: cineva de rangul lui Aias sau al lui Diomede, dacă nu cumva chiar mai presus de ei, imediat după Ahile. Iar acesta din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Așa! În schimb poimâine / Te las să pleci. Ce bun sptăpân am eu“; „...hai, duhule, / Mai ai puțin, și vei fi liber“; „O să fii liber/ Ca vântul munților“; „Duh brav, în schimb liber poimâine / Te slobozesc“; „— Îți place? — Îmi place, vrednicie. / Vei fi liber“; „Curând va conteni și truda mea, / Și tu vei fi iar liber (and thou shalt have the air); doar puțin / Mai trebuie să mă slujești“; „Ce mult o să-ți duc dorul, Ariel / Și totuși vei fi liber
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
încuviințări și adresări: „Gingașul [sau minunatul sau fermecătorul] meu Ariel“; „Duh destoinic!“; „Ei, bravo!“; „Întocmai cum ți-am cerut“; „Vedenie măiastră, Ariel“; „ Pe harpie-ai făcut-o, Ariel / Cu mare meșteșug, - fermecătoare! Cum te-ai surpat asupra lor!“; „Hai, vino, vrednicie!“; „E bine, păsăruică!“; „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!); „Îmi place, vrednicie!“; „copile“ (My Ariel, chick). 174 Oricine simte că între cei doi se instituie o legătură mai adâncă. Într-un loc, Ariel nu mai așteaptă, drept răsplată, doar o laudă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
destoinic!“; „Ei, bravo!“; „Întocmai cum ți-am cerut“; „Vedenie măiastră, Ariel“; „ Pe harpie-ai făcut-o, Ariel / Cu mare meșteșug, - fermecătoare! Cum te-ai surpat asupra lor!“; „Hai, vino, vrednicie!“; „E bine, păsăruică!“; „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!); „Îmi place, vrednicie!“; „copile“ (My Ariel, chick). 174 Oricine simte că între cei doi se instituie o legătură mai adâncă. Într-un loc, Ariel nu mai așteaptă, drept răsplată, doar o laudă, ci îl întreabă pe Prospero: „Dar, stăpâne, mă iubești?“, „Din suflet
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Patrocles este singurul personaj din Iliada a cărui personalitate rămâne obscură. Voi încerca să dovedesc că nu este așa și că, abia după ce figura lui ne apare mai limpede, putem înțelege pe deplin natura relației lui Ahile cu el. Despre vrednicia lui ca luptător nu se poate îndoi nimeni. Toți cei din preajmă îl recunosc drept ceea ce este: cineva de rangul lui Aias sau al lui Diomede, dacă nu cumva chiar mai presus de ei, imediat după Ahile. Iar acesta din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Așa! În schimb poimâine / Te las să pleci. Ce bun sptăpân am eu“; „...hai, duhule, / Mai ai puțin, și vei fi liber“; „O să fii liber/ Ca vântul munților“; „Duh brav, în schimb liber poimâine / Te slobozesc“; „— Îți place? — Îmi place, vrednicie. / Vei fi liber“; „Curând va conteni și truda mea, / Și tu vei fi iar liber (and thou shalt have the air); doar puțin / Mai trebuie să mă slujești“; „Ce mult o să-ți duc dorul, Ariel / Și totuși vei fi liber
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
încuviințări și adresări: „Gingașul [sau minunatul sau fermecătorul] meu Ariel“; „Duh destoinic!“; „Ei, bravo!“; „Întocmai cum ți-am cerut“; „Vedenie măiastră, Ariel“; „ Pe harpie-ai făcut-o, Ariel / Cu mare meșteșug, - fermecătoare! Cum te-ai surpat asupra lor!“; „Hai, vino, vrednicie!“; „E bine, păsăruică!“; „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!); „Îmi place, vrednicie!“; „copile“ (My Ariel, chick). Oricine simte că între cei doi se instituie o legătură mai adâncă. Într-un loc, Ariel nu mai așteaptă, drept răsplată, doar o laudă, ci
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
destoinic!“; „Ei, bravo!“; „Întocmai cum ți-am cerut“; „Vedenie măiastră, Ariel“; „ Pe harpie-ai făcut-o, Ariel / Cu mare meșteșug, - fermecătoare! Cum te-ai surpat asupra lor!“; „Hai, vino, vrednicie!“; „E bine, păsăruică!“; „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!); „Îmi place, vrednicie!“; „copile“ (My Ariel, chick). Oricine simte că între cei doi se instituie o legătură mai adâncă. Într-un loc, Ariel nu mai așteaptă, drept răsplată, doar o laudă, ci îl întreabă pe Prospero: „Dar, stăpâne, mă iubești?“, „Din suflet, Ariel
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cu iscăliturile vornicilor și pecețile satelor componente a ocolului respectiv, apoi trimis la Isprăvnicie și de acolo la Departamentul trebilor din Lăuntru, care îl întărea în funcție. footnote>, un fel de subprefecți comunali. Multe se pot spune, măi Fanachi, despre vrednicia ostășească a răzeșilor fălcieni. În comună sunt mulți veterani din timpul războiului pentru Neatârnare, de la 1877... Unii dintre ei au răni cicatrizate pe pieptul lor... Mulți și-au dat viața pentru patrie. În biserică, se văd numele lor tipărite din
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Vasile, și la ghicitoarea Safta, de la marginea pădurii, pentru a pune și ea în cale toate farmecele și nălucirile nepământene. Toate erau bune și frumoase dacă sătenii nu ar fi suferit din pricina căldurii. Primăvara și toamna căldura era suportată de vrednicii gospodari și odraslele lor, dar vara, când soarele dogoritor pogora asupra suflării sălașului, amestecându-se cu praful, purtat de vânturile năpraznice, sătenii parcă erau niște sfinți pustnici de la lăcașurile Eladei. De cele mai multe ori, truda lor era sortită pieirii, seceta punând
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
stropite cu cico, nu-i lucru de gioacă pentru acești oameni purii și numai armonie. Și-ntru izbava luptătoriului cu stânga, Hadrian mai adeaugă un motiv: „Nevoia de Înțelepciune”. Adeca, suferind pentru ocările aduse cinstitei fețe aproape bisăricești, om cu multe vrednicii În vecii aceștia viitori. „Să nu cumva să lipsească din șahul electoral al acestei primăveri”, șuruie acest al nost’ al treilea Iorga. Neputincios lucru să poți cuprinde și scorni cu mintea omeniască treburi atât de subțiri și de mirare ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să adaug un lucru, și anume că, în măsura în care adevărul s-a manifestat, acesta a fost atît de ascuns și făcut să pălească, încît multora le va părea o noutate; iar ceea ce se trece drept noutate merită să fie dovedit cu vrednicie în virtutea respectului datorat opiniilor publice. Iar eu nu vreau să îmi descriu părerile în contradicție cu împărații Germaniei, după cum se și vede, căci adevărul susținut de mine este universal pentru toate luptele care au avut loc între Papi și principi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lucruri, ar alcătui împreună o societate plină de pace și fericire, nu numai în viața viitoare, ci și în cea prezentă. APENDICE Viața creștină în patru verbe: să faci, să înduri, să taci, să te rogi. Să-ți îndeplinești cu vrednicie îndatoririle față de propria-ți stare. Să înduri cu voie bună suferințele interioare și exterioare, pe care Dumnezeu ni le trimite în diferite moduri. Să taci nespunînd defectele aproapelui, neplăcerile ivite, ceea ce prisosește în laude pentru renumele tău, ca și orice
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Străilaș nu-i dă voie nici o țâră, ca să se înfrupte din darul cel mai de seamă al porcului și mirându-ne cu toții de asemenea opreliște, am luat aminte că legea are, uneori, tărie și puteri greu de bănuit, punând ciudate vrednicii și în cine nici nu te aștepți Fiindcă Ali Străilaș, când s-a aflat la rând, așa cum stau cetățenii, la coadă la Alimentara, să-și primească, pe cartela dată de Stat, dreptul la ulei, la zahăr și la biscuiți, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un vehicul ce se deplasează cu viteza luminii, cum i s-ar înfățișa oare o rază luminoasă? Altfel zis: cum, oare, acel ins ar percepe, această rază de lumină? Pentru aceștia continuă Profesorul pentru animiști, obiectele constituie entități impregnate de vrednicie, în ele pulsând o stare nondefinită, dar nu ireală, răsfirată în veridicitate. Toate acestea.... Cuvântătorul se înfurie pe pipa lui năstrușnică, dominată de acel tors al arabului de argint, care-i tresărea între dinți. -...Toate acestea le par unora o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu toate acestea obiceiurile bogatei clase de mijloc din Franța, are trebuințe de milionar și bani mai puțini decât cinstita breaslă a ciobotarilor din acele țări. Acest tineret, ce se caracterizează prin o rară lipsă de pietate față cu nestrămutata vrednicie a lucrurilor strămoșești, vorbind o păsărească coruptă în locul frumoasei limbi a strămoșilor, măsurând oamenii și împrejurările cu capul lor strâmt și dezaprobând tot ce nu încape în cele 75 dramuri de creier cu care i-a-nzestrat răutăcioasa natură, acest
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deplin liber. Claca sau boierescul n-a fost decât o formă de învoială economică; dar nu se știe caz ca un clăcaș la noi în țară, în orice timpi ar fi trăit, să nu poată ajunge la cele mai nalte vrednicii ale statului, numai vrednic să fi fost. Egali nu erau românii, dar liberi au fost totdauna. Dacă ne plângem de libertatea prea mare a acelora cari împiedica lucrarea sănătoasă, fie intelectuală, fie economică a nației, noi știm foarte bine ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se sili ca să își desrobească țara, să facă respectat scaunul rumânesc și să dea în mâna rumânilor putere de a-și ține vredinicia lor. El făcu inimile rumânilor primitoare de sintimente înalte și duhul lor întreprinzător de lucruri mari. Cinstea, vrednicia, mândria, patriotismul, slobozenia, acestea era ideile de care era absorbiți rumânii [p. 320] din țara rumânească în vremea cârmuirii lui cei viteze. Din rumâni apăsați sub un jug greu, amorțiți printr-un dispodism nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
The Dawn Runner, Abel e din nou în rezervația natală, îl îngrijește pe bătrânul său bunic, Francisco, ce este pe moarte, și îi ascultă încă o dată poveștile. Cea mai memorabilă dintre ele este cea în care Francisco, flăcău, își arată vrednicia și curajul în confruntarea cu un urs, pe care îl răpune în luptă. Narațiunile bătrânului îl repun pe Abel în legătură cu casa plăsmuită din lumina zorilor. Când îi vine sorocul lui Francisco, Abel îndeplinește ritualurile legate de moarte, se acoperă cu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Varsanufie și Ioan Îi scriu unuia dintre ucenici : „Dacă ai cunoaște cum trebuie darul lui Dumnezeu, chiar dacă toți perii capului tău ți‑ar fi tot atâtea guri, n‑ai putea să‑L preamărești pe El, sau să‑I mulțumești după vrednicie. Dar cred că tu Îți dai seama de aceasta”62. Multipla revelare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi 57 II.6. Viața spirituală este o viață de Împărtășire de iubire, de Dumnezeu Parcurgând literatura patristică putem conchide că viața spirituală
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
parte rolul Lui de a vindeca sau măcar de a alina durerea celui suferind Înseamnă a Împlini, În gradul cel mai Înalt, cea mai mare dintre virtuți. Slujirea aproapelui, departe de a Însemna o Înjosire, este tocmai cea mai mare vrednicie a omului În fața lui Dumnezeu. Numai prin ieșirea din temnița intereselor egoiste putem răzbate la adevărata libertate și putem trăi o viață cu adevărat rodnică și fericită, cultivând binele comun, căci egoismul și mizantropia ne sărăcesc, ne Închid În noi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și teroare demonilor. De aceea, numele tău nu va mai fi Pantoleon, ci Pantelimon (care Înseamnă prea milostiv - n.n.)”. Spre a nu lua creștinii cinstitul trup al sfântului, acestuia i s‑a dat foc, Însă o altă minune a mărturisit vrednicia aceluia. Credincioșii au scos din cenușă trupul neatins de foc al lui Pantelimon și l‑au Îngropat cu mare cinste, În anul 303. Moaștele sale au fost cinstite de la bun Început de creștini, iar În timpul prigoanelor au fost păstrate ca
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
printre multe altele, și despre sfârșitul pământesc al fericitului Stareț Paisie Aghioritul († 12 iulie 1994), poate unul dintre ultimii mari asceți și mistici ai Sfântului Munte. Starețul a dus o viață duhovni‑ cească foarte Înaltă. „Cine ar putea povesti cu vrednicie și În amănunt marile nevoințe și izbânzi ale Starețului : desă‑ vârșita nepătimire față de cele lumești, râvna lui fierbinte pentru credința ortodoxă și neîntrecuta lui iubire de oameni, privegherile, culcările pe jos, neîncetata nevoință a trupului și a sufletului, bunătatea și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
care creștinii o aduceau sfintelor moaște și, În general, sfinților martiri, era bine definită În comparație cu cinstirea și Închinarea pe care o aduceau Mântuitorului Hristos, „căci lui Hristos ne Închinăm pentru că este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri Îi iubim, după vrednicie, ca pe ucenicii și imitatorii Domnului”. Așa fiind, socotim potrivit să punem tuturor În atenție, ca o concluzie finală, cuvintele unui mare trăitor și dascăl al Bisericii, Sfântul Ioan Damaschinul, referitoare la cinsti‑ rea moaștelor sfinte : „Stăpânul Hristos ne‑a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]