791 matches
-
comportă cu reverență deplină, ca în fața unui senior: „Stăpânul nostru ești, ci fă cum vrei/ Cu ce-i al tău și sfatul nu mi-l cere./ Cum mi-am lăsat veșmintele-n bordei/ Când te urmai, la fel, de bună vrere,/ Lăsai și traiul slobod, când avere/ și trai bogat mi ai dat. Rogu-te mult/ 793 Ibidem. 794 Ibidem, p. 353. 795 Ibidem, p. 354. 796 Ibidem. 797 Ibidem, p. 356. 216 Urmează voii tale; eu te-ascult.”798 Deși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta‐i unealta Cu care cioplim În vreme Poeme; Iar în marmură albă, În pietre roșii, galbene, albastre Chipul patriei noastre. În mâna fiecăruia se cere O daltă și o vrere. Ziarul Rulmentul a prezentat mai în fiecare an Cupa ziarului la întreceri cicliste, de motorete sau motociclete, la alergări (femei și bărbați - cros). A popularizat și a luat parte la organizarea împreună cu revista « Clubul » și „Asociația artiștilor fotografi din R.P.R.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tipografie, au fost realitățile care nu se pot uita nici când. Susținut de inimoși, literatura și presa au străbătut urcușul celor aproape 140 de ani, creând și lansând modele, unul di ntre ele fiind acela de la „Academia Bârlădeană”, dar cu vrerea dv. și Baaadul literar, dacă vrea să se socotească urmașul c are își cunoaște și își respectă înaintașii... Când un cercetător de talia lui Theodor Codrescu selectează, preia din ziarul „Tutova”, 1885, notița „Un steag românesc în muzeul de la Drezda
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
hîda, nu-ți mai fac necaz; Îmi mai rămîne-o față. GONERIL: -Mi bați pe oameni, Si șleahta-ți dezmățata face slugi din cei Mai buni ca ei. (Intra Albany) LEAR: Vai celui prea tîrziu căit! Șir, ai venit? Aceasta-i vrerea ta? Vorbește, dom'le! Pregătiți-mi caii! O, nerecunoștința! Tu, vrăjmaș Cu inima de piatră! Mai hidos, Atunci cînd te arăți într-un copil, Ca monstrul mării! ALBANY: Te rog, șir, mai blînd. LEAR (Către Goneril): Uliu afurisit, tu minți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
că... Nu, încă nu, poate că-i chiar bolnav. Boală își uită de-orice datorii, de cari Legată-i sănătatea, nu mai sîntem noi Cînd firea, copleșită, -impune minții Să sufere cu trupul. Am să rabd. Am depășit măsura-n vrerea mea, C-am luat o stare slabă și bolnavă Drept omul sănătos. Moartea s-o ia de fire! (Privind la Kent) De ce stă-aici? Acest fapt mă convinge Cum că plecarea ducelui și-a ei E doar pretext. Eliberați-mi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Edmund, Regan, ofițeri, soldați și alții.) EDMUND (Unui ofițer): Mergi la duce; Află de-și ține ultimul cuvînt, Sau între timp l-o fi convins ceva Să-și schimbe planu-;-i plin de șovăieli Și remușcări; adă-mi decisa-i vrere. (Iese Ofițerul) REGAN: Al sorei sol sigur pați ceva. EDMUND: Doamna, mă tem că da. REGAN: Iubite lord, Acuma știi ce lucruri bune-ți vreau; Spune-mi, dar drept, rostește adevăr, Nu-mi iubești sora? EDMUND: O iubesc cinstit. REGAN
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
e ctitor de așezăminte. Avem azi, spre mândrie și bucurie, ansamblul de la Curtea de Argeș, Ctitoria din Iași a lui Vasile Lupu, zestrea de la Brâncoveanu, avem monumentele din nordul Moldovei. Sînt pline satele românești de troițe și fîntîni lucrate cu meșteșug, din vrerea țăranilor. Multe din muzeele mari de azi își au obîrșiile tot din dorința oamenilor acestei țări de lăsa ceva durabil în urma lor. Un astfel de muzeu există în Dăneștii Vasluiului, inițiat de Eugenia și Costache Buraga. E o casă veche
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
după Scriptură, <<frica de Dumnezeu>> (Pilde 9,10). Din frica de Dumnezeu se naște căința mântuitoare. Din căința inimii pornește dezlipirea de bunuri, adică sărăcia de bunăvoie și disprețul față de toate bunătățile. Din sărăcie izvorăște umilința. Din umilință decurge mortificarea vrerilor. Prin mortificarea vrerilor sunt stârpite din rădăcină și sleite toate patimile. Prin alungarea patimilor se dezvoltă și cresc virtuțile. Prin creșterea virtuților se dobândește curățenia inimii. Prin curățenia inimii se ajunge la desăvârșirea dragostei apostolice”. Astfel, Sfântul Cassian consideră terminată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de Dumnezeu>> (Pilde 9,10). Din frica de Dumnezeu se naște căința mântuitoare. Din căința inimii pornește dezlipirea de bunuri, adică sărăcia de bunăvoie și disprețul față de toate bunătățile. Din sărăcie izvorăște umilința. Din umilință decurge mortificarea vrerilor. Prin mortificarea vrerilor sunt stârpite din rădăcină și sleite toate patimile. Prin alungarea patimilor se dezvoltă și cresc virtuțile. Prin creșterea virtuților se dobândește curățenia inimii. Prin curățenia inimii se ajunge la desăvârșirea dragostei apostolice”. Astfel, Sfântul Cassian consideră terminată pregătirea războiului lui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este identificarea voinței sale personale cu Binele Suprem și care este Dumnezeu, cu voia Sa exprimată în legea morală. Problema rămasă nerezolvată pe de-a-ntregul este modul în care trăia omul, legătura cu Dumnezeu: printr-un act de hotărâre a vrerii lui Dumnezeu sau printr-un act de voință omenească. Disputele provocate în epoca patristică de pelagieni și semipelagieni dar și cele din Evul Mediu stârnite de protestantism s-au ocupat aproape exclusiv de acest aspect al problemei. Problema predestinației nu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
matricid, această stare la vederea căreia Electra se va teme să mai rostească numele eriniilor, îndârjitele urmăritoare ale unui Oreste terorizat. Cadavrul tragic este întotdeauna cadavrul unui mort ce refuză să moară. Cei vii sunt datori să-i îndeplinească toate vrerile. Cadavrul tragic este un mort care continuă să trăiască, chiar dacă eidolon-ul său nu îi urmărește, prin apariții efective, pe cei rămași în viață. E cazul lui Aiax, în cea de-a doua parte a tragediei cu același nume a lui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ce poartă pretutindeni cu ea o fantomă. Cât de frumoasă este această imagine a unui tată care se întinde seara în pat așteptând somnul care-l va cufunda în uitare: dar în întunericul deplin el îmi apare dinaintea ochilor și vrerea mea de a-l uita mă chinuiește mai tare decât aceea de a-l ține minte. Figură oarecum inversată a lui Hamlet, oare tatăl nu are aici, ca și eroul lui Shakespeare, aceeași sete de moarte? Acest no, a cărui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
poziții ale corpului, evocatoare ale trecutului. În Kiyotsune, femeia care speră în întoarcerea defunctului ei soț, în venirea fantomei, adoptă postura deja pomenită a lui waki. Ca să facă posibilă această revenire - „fie și doar în vis, dacă așa i-e vrerea” -, ea se întinde pe pat, spunându-și: „perna mea o să-i destăinuie dragostea ce i-o port”. Totul se petrece ca și cum somnul, acest interstițiu dintre viață și moarte, ar servi drept spațiu al întâlnirii viilor cu morții. Întâlnire a două
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
construiască propriul destin pe pământ. Izbăviți prin fizică, datorită căreia știm că n-avem a ne teme de zei, de natură ori de moarte, că putem acționa asupra lucrurilor pentru a le influența cursul și că există o putere a vrerii, rămâne doar să dăm modul de întrebuințare al procesului care ne permite să ne construim ca înțelepți și să realizăm un proiect de existență senină, debarasată de toate temerile, angoasele, ficțiunile și alte iluzii care stau în calea liniștii sufletești
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Divinitățile nu au în mâinile lor destinele oamenilor, este ridicol să credem că putem influența mersul lucrurilor prin invocații, când soluția se află în mobilizarea propriei noastre energii. Impietatea definește credința trivială și vulgară în legătura destinului oamenilor cu pretinsa vrere a zeilor. De fapt, zeii funcționează ca un ideal al rațiunii kantiene: niște modele pentru desfășurarea meditației și acțiunii epicuriene. Scutiți de dureri, preafericiți, impasibili, autosuficienți, autonomi, indiferenți față de tot ce există în afara lor, lipsiți de pasiuni, ei îi îndeamnă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pune; puturos; răgaz; răspuns; rău; reducere; refuz; repede; reținere; rugă; sănătate; scrisoare; sfaturi; siguranță; slăbiciune; socoteală; a solicita; solicitare; soție; a spune; stresant; a striga; supărat; telefon; de toate; a trebui; tupeu; țigan; urca; vagabond; verde; viață; vinde; vorbește; vrei; vrere; zice (1); 781/252/81/171/1 chema: striga (149); strigă (52); a striga (36); veni (34); nume (32); strigăt (29); ajutor (22); vino (12); nevoie (11); a veni (11); dorință (9); strigare (8); mama (7); invita (6); invitație (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
suferință; switch; șansă; șterge; teatru; timp; total; trai; traiectorie; traiul; transfer; transformare; transformă; tranzacție; a trece mai departe; trecutul; se uită; uleiul; urît; ușor; uza; valuta; verifica; verso; veste; vestea; viață nouă; vilă; visul; viteză; viteze; o viziune; a vorbi; vrere; zi; zice; zîmbește (1); 752/357/100/257/0 scoate: bani (47); apă (39); bagă (39); pune (20); iese (17); extrage (16); trage (15); ia (14); ieși (14); băga (13); lua (13); afară (12); ivi (10); limba (9); banii (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sparge; speranță; stai; stare; strînge; sudoare; suferință; sus; mai sus; suspans; sustrage; de tine; tîrg; tîrîie; totul; trage; a trage de timp; la turta lui; trăgaci; trînti; ținta; țintește; ucide; umple; ureche; cu urechea; urni; vine; vînătorul; vorbă; vrabie; vrea; vrere; zăvor; zbate; zgomot (1); 771/301/94/207/0 traistă: geantă (135); sacoșă (100); pungă (51); plasă (39); bagaj (26); mîncare (22); sac (18); cioban (15); poșetă (15); desagă (14); mare (13); plină (11); bani (9); cumpărături (9); merinde (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
permitere; plac; poate; pot; preș; profesor; prostii; putea; relaxare; rod; fără rost; rugă; să; sărbătoare; sculptură; sentiment; slab; slav; specialitate; sta; stăpînire; superiori; supunere; cu știre; tablou; tărie; telefon; trebuință; ușă deschisă; viața; voie bună; voioșie; voluntar; vreau; ce vrei; vrere; vrut (1); 751/203/50153/1 voință: dorință (125); putere (115); ambiție (80); curaj (20); mare (18); de fier (15); încredere (14); caracter (13); a vrea (11); determinare (10); speranță (9); bună (8); succes (8); tărie (8); vrea (8); credință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mare (18); de fier (15); încredere (14); caracter (13); a vrea (11); determinare (10); speranță (9); bună (8); succes (8); tărie (8); vrea (8); credință (7); fier (6); perseverență (6); multă (5); puternic (5); puternică (5); proprie (4); vis (4); vrere (4); ambițios (3); acord (3); avînt (3); binefacere (3); dar (3); dorința (3); forță (2); hotărîre (3); îndîrjire (3); libertate (3); motivație (3); a putea (3); răbdare (3); reușită (3); scop (3); străduință (3); țel (3); voie (3); dăruire (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bazau pe nicio dovadă palpabilă, dar care au fost acceptate de mai marii bisericii:,,Însă superiorii săi își exprimau rezerva față de această pretenție și, pe data de 3 noiembrie, i-au cerut să ceară mamei lui Cristos o dovadă a vrerii Domnului. Prin urmare Fecioara i-a reapărut a doua zi, cu ocazia sfântului Charles Borromeé, la un ceas după miezul nopții. Fratele Fiacre a auzit, pe când stătea în fața unei cruci, un copil care plângea și a văzut-o pe Maica
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
marilor preoți, cum sunt Deceneu, Cosingus, Vezina, este câteodată mai mare decât a regelui chiar. Despre primul mare pontif se spune că a fost „un vraci care a pribegit prin Egipt și a Învățat anumite semne prevestitoare prin care deslușea vrerile divinității.” Cu Deceneu se repetă același scenariu ca și cu Zamolxis, el se asociază cu zeul al cărui cult Îl săvârșește ca mare preot și, În cele din urmă, ca zeu. Impresionant este prestigiul extraordinar al marelui preot, datorat și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Astfel, la 24 noiembrie 1944 a fost emisă și promulgată Legea nr.217 ce privea „purificarea administrațiilor publice”. Totuși, publicarea ei în Monitorul Oficial, care-i aducea legitimitatea deplină, nu s-a făcut decât după instaurarea prin forța și prin vrerea ultimativă a comisarului stalinist Vâșinski a guvernului pretins-democratic condus de dr. Petru Groza, la 6 martie 1945, zi neagră pentru ce va urma în România vândută rușilor bolșevici de către mai marii de la București. Deci, publicarea integrală a acestei legi extrem de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Călăuza să spună atunci cînd începe lupta 27: Sînteți mii de oameni în spatele meu Voi sînteți eu și eu sînt voi Toate gîndurile mele s-au înfiripat în sunetele voastre Atunci cînd vă vorbesc nu pot exprima decît ceea ce este vrerea voastră. Eu sînt ce sînteți voi și voi sînteți ce sînt eu și cu toții credem în tine, Germanie. PECETEA ISTORIEI Indiferent de model, că e vorba de Cincinnatus, de Alexandru, de Solon sau de Moise, chiar dacă întruchipează puterea instituțională, sacerdotală
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
nu vom învăța noi și nici pe copiii noștri Coranul; nu vom predica nimănui credința noastră și nici nu vom chema pe nimeni la ea, în același timp nu-i vom împiedica pe ai noștri, dacă aceasta le va fi vrerea, să îmbrățișeze Islamul... Nu ne vom folosi de șei când mergem călare, nu vom purta arme de nici un fel... și vom păstra aceleași cusături pentru veșmintele noastre, nu vom purta turbane. Vom face ca să nu fie văzute crucile noastre pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]