3,544 matches
-
arătat că, în timp, proprietarii de capital pot pierde din puterea pe care o au asupra deciziilor cu privire la utilizarea capitalului în favoarea managementului birocrațiilor industriale, iar acest management urmărește alte obiecive decât simpla maximizare a profitului (Galbraith, 1967). Urmașii lui Max Weber, care au continuat să analizeze organizațiile birocratice, au subliniat că tocmai criteriile în raport cu care birocrația optimizează activitatea umană sunt situate în afara organizației birocratice înseși, iar Herbert Marcuse (1971) a insistat asupra faptului că, fără o asemenea coordonare exterioară, întemeiată pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
formulat pe urmele lui Adam Smith, făcea din evaluarea în bani a fiecărui element al procesului de producție nu doar o condiție a eficienței pe piață, ci o condiție tehnică a procesului de producție industrială - atât de importantă, încât Max Weber a putut identifica întreprinderea industrială mai degrabă cu sistemul contabil de planificare și urmărire a producției decât cu sistemul de mașini. Organizarea socialistă a muncii a trebuit să „importe” această condiție, împreună cu sistemul capitalist de organizare a producției industriale măcar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
deviații” au fost puse pe seama educației comuniste, a nostalgiilor după autoritarismul protector specific comunismului sau chiar al unor mai îndelungate tradiții „balcanice”, adică „grecești-bizantine”, deci pe seama diferențelor dintre civilizația greco-ortodoxă și cea europeano-catolică, de tipul celor identificate „empiric” de Max Weber și popularizate de Fernand Braudel, Samuel Huntington și alții. Evident, realitatea empirică era net mai complexă. Căci dacă muncitorii români emigrați ilegal în Italia, Germania, Israel și Franța puteau să se integreze fără probleme în economia capitalistă a acestor țări
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Lukacs, Georg, 1979, Ontologia existenței sociale, Editura Politică, București Manoilescu, Mihail, 1986, Forțele naționale productive și comerțul exterior. Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Editura Științifică și Enciclopedică, București Marcuse, Herbert, 1971, „Industrialization and Capitalism” în Stammer, Otto, (ed), Max Weber and Sociology Today, Basil Blackwell, Oxford Maria, Regina României, 1991, Povestea vieții mele, Editura Eminescu, București Marx, Karl, 1966, „Luptele de clasă în Franța”, în K.Marx, F. Engels, Opere alese în două volume, vol. I, Editura Politică, București McMillan
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Politică și dezvoltare. România încotro?, Editura Trei, București Vosganian, Varujan, 2001, Mesajul dreptei românești. Tradiție și modernitate, Nemira Wallerstein, I, Cleese, A, 2002, The World We Are Entering, 2000-2050, Dutch University Press, Luxemburg Institute for European and International Studies, Amsterdam Weber, Max, 1968, Economy and Society, Bedminster, New York Weber, Max, 1958, The City, Free Press, New York Weber, Max, 1993, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București Wolferen, K, 1989, The Enigma of Japanese Power, MacMillan, London World Bank, 1997, The State
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Vosganian, Varujan, 2001, Mesajul dreptei românești. Tradiție și modernitate, Nemira Wallerstein, I, Cleese, A, 2002, The World We Are Entering, 2000-2050, Dutch University Press, Luxemburg Institute for European and International Studies, Amsterdam Weber, Max, 1968, Economy and Society, Bedminster, New York Weber, Max, 1958, The City, Free Press, New York Weber, Max, 1993, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București Wolferen, K, 1989, The Enigma of Japanese Power, MacMillan, London World Bank, 1997, The State in a Changing World, Oxford University Press World
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
modernitate, Nemira Wallerstein, I, Cleese, A, 2002, The World We Are Entering, 2000-2050, Dutch University Press, Luxemburg Institute for European and International Studies, Amsterdam Weber, Max, 1968, Economy and Society, Bedminster, New York Weber, Max, 1958, The City, Free Press, New York Weber, Max, 1993, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București Wolferen, K, 1989, The Enigma of Japanese Power, MacMillan, London World Bank, 1997, The State in a Changing World, Oxford University Press World Bank, 2000, Anticorruption in Transition. A Contribution to
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în ele și au existat suficiente cazuri de companii vândute unor „investitori” pentru sume mai mici decât prețul obținut prin vânzarea echipamentelor industriale la fier vechi sau prin vânzarea terenurilor pe care erau amplasate clădirile industriale. Karl Marx și Max Weber, ale căror opere nu pot fi separate, au avut o soartă în mare măsură comună: doi juriști care au scris mai ales despre economie și care, totuși, au influențat în primul rând sociologia. Un lucru care i-a uimit pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dimensiunile procesului de autonomizare a elitelor intelectuale, inclusiv În domeniul științelor sociale (desprinderea de Învățământul de partid), cât și a profesionalizării politice a „cadrelor” (În raport cu „intelectualii de partid”). Analizând condițiile de profesionalizare a meseriei de politician (Politik als Beruf), Max Weber deosebea condițiile de apariție a „oamenilor politici de profesie”, care obțin puterea În cadrul unei democrații, cu pluripartidism și piața electorală, de sistemele bazate pe violență, precum nobilimea din Evul Mediu, fie de partidele revoluționare, observând contradicția fundamentală căreia acestea Îi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
contradicția fundamentală căreia acestea Îi erau prizoniere. În analogia să cu partidele din orașele medievale, cel al Ghelfilor și cel al Ghibelinilor, a căror organizare militară se sprijinea pe o armată de cavaleri În care nobilii ocupau posturile de conducere, Weber constată mai Întâi o serie de caracteristici comune # ... nu ne putem abține să ne gândim la bolșevism, la organizarea sa militară și - mai ales In Rusia - la organizațiile sale de turnători aleși pe sprânceană, la decăderea de drept [statutara] a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ele se văd constrânse să adopte tot ceea ce condamnaseră drept instituții ale clasei burgheze; În plus, ele repun În funcție agenții vechii Ohrane pentru a face din ei instrumentele esențiale ale puterii politice (idem). # Pentru a defini statutul politicianului profesionist, Weber procedase la o analiză comparativa, opunându-l, pe de o parte, ziaristului - a cărui principala caracteristică ar fi statutul social imprecis -, iar pe de altă parte, funcționarului - a cărui vocație este administrarea nepartizană a bunurilor statului, fiind, prin urmare, atașat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Ernst Bloch (1885-1977), remarcat Întâi pentru prima sa opera, Geist und Utopie (1918), apoi pentru lucrările privind raporturile Între subiect și obiect În filosofia hegeliana (1951) și mai ales pentru Das Prinzip Hoffnung (1954-1959), era apropiat de Lukács, Simmel și Weber, apoi de Adorno, Benjamin și Brecht. A fost activ În emigrație Împotriva războiului. Acceptând postul de profesor de filosofie la Universitatea din Leipzig În 1948, el salutase În discursul inaugural al cursului sau („Universitate, Marxism, Filosofie”) prezenta marxismului În universitate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Press, Berkeley. Wasilewski, Jacek (1997), „Elite research în Poland: 1989-1995”, În Heinrich Best și Ulrike Becker (coord.), Elites în Transition. Elite Research în Central and Eastern Europe, Leske + Budrich, Opladen. Waterkamp, Dietmar (1987), Handbuch zum Bildungswesen der DDR, Westdeutscher, Opladen. Weber, Jürgen, Piazolo, Michael (coord.), Eine Diktatur vor Gericht. Aufarbeitung von SED-Unrecht durch die Justiz, Olzog, München. Weber, Max (1959), Le savant et le politique, Plon, Paris. Weeks, Albert L. (1987), The Soviet Nomenclatura, Washington Institute Press, Washington. Weidenfeld, Werner, Zimmermann
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Elites în Transition. Elite Research în Central and Eastern Europe, Leske + Budrich, Opladen. Waterkamp, Dietmar (1987), Handbuch zum Bildungswesen der DDR, Westdeutscher, Opladen. Weber, Jürgen, Piazolo, Michael (coord.), Eine Diktatur vor Gericht. Aufarbeitung von SED-Unrecht durch die Justiz, Olzog, München. Weber, Max (1959), Le savant et le politique, Plon, Paris. Weeks, Albert L. (1987), The Soviet Nomenclatura, Washington Institute Press, Washington. Weidenfeld, Werner, Zimmermann, Hartmut (coord.) (1989), Deutschland-Handbuch. Eine doppelte Bilanz 1949-1989, Bundeszentrale für politische Bildung, Bonn. Weidig, Rudi (coord.) (1988
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
momentul politicii de NEP („nouă politică economică”) inițiată de Lenin și care va constitui modelul de referință pentru reformele din perioada post-stalinistă. Este vorba despre „bolșevici” și „spartakiști”, În plină afirmare politică În anii de după Primul Război mondial - textul lui Weber fiind suportul unei conferințe susținute În 1919. Caracterul constant „critic” al acestui Învățămînt, „disputele” (Auseinandersetzungen) invocate În interviuri de membrii școlilor de partid, reprezentau o operație de „degrifare” (eliminarea mărcii simbolice, a „brandurilor”), facilitînd Însușirea bunurilor simbolice produse În alte
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fie prin traduceri, fie realizat de autori români (Gh. Mărculescu ș.a.). Apar (frecvent fără semnătură) texte de Maxim Gorki, Maupassant, Verhaeren, G. Herwegh, Villiers de l’Isle-Adam, precum și din Nathaniel Hawthorne (versiuni de Emma Lăzăreanu și Eufrosina Dimitriu), F.W. Weber (transpunere de H. Frollo), N.G. Cernâșevski, Jean Richepin (în tălmăcirea lui Cincinat Pavelescu). Panait Mușoiu traduce un fragment din Lisistrata de Aristofan. O contribuție notabilă, Viața și opera lui Spencer, preluată din Franklin H. Gidding, în traducerea lui N. Finkelștein
REVISTA IDEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289217_a_290546]
-
3; Hans Diplich, Eminescu in deutschen Übersetzungen, erläutert an einigen Beispielen, în Wechselwirkungen in der deutschen und rumänischen Geisteswelt am Beispiel Mihai Eminescu, Stuttgart, 1977; Ein Vermittler par excellence. Briefe von Herman Roth an Harald Krasser, „Karpaten-Rundschau”, 1984, 37; Horst Weber, Manischer Verteidiger des Wohllauts. Lebensbild eines Vermittlers von Literatur: Herman Roth, „Die Woche”, 1984, 874; Joachim Wittstock, Crâmpeie din receptarea, în sfera limbii germane, a operei lui Mihai Eminescu, T, 1990, 6; Joachim Wittstock, „...wird der Übersetzer nicht ruhen noch
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
repare gaura mare”. Visul american se bazează pe ideea că succesul este rezultatul strădaniei, iscusinței și autosuficienței. Proverbele lui Franklin erau ultimele fire subțiri ale unei țesături care unise utilitarismul secular al Iluminismului cu vechea tradiție religioasă calvină, ceea ce Max Weber a numit mai târziu „etica protestantă a muncii”. Vom discuta mai pe larg despre teologia Reformației În capitolele 4 și 5.) Astăzi un număr crescând de tineri americani s-au dezbarat de etica muncii. Pentru ei, visul american se bazează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
omului și nu prin grația Domnului că vedem lumea de dincolo. și totul În câmpul vizual devine obiect al atenției umane. Perspectiva aduce ființele umane Într-un nou domeniu al relațiilor subiect-obiect. Este punctul de plecare pentru ceea ce sociologul Max Weber a numit mai târziu, „eliberarea de sub vrajă a lumii”. Ideea este că marile catedrale ale Europei nu au fost construite pentru a fi văzut de la distanță. Însăși actul de a le „pune În perspectivă” le-ar micșora și relega la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
propunere cel puțin dubioasă. Adevăratul geniu al noii clase burgheze a fost modul În care s-a realizat echilibrarea anarhiei potențiale a individualismului cu o nouă și sofisticată Înțelegere a obligațiilor sociale ale fiecăruia. Marele sociolog al secolului XX, Max Weber, a realizat semnificația noilor acrobații mintale În examinarea rolului pe care Reforma protestantă l-a jucat În crearea de controale interne, care permiteau Înflorirea unui capitalism dezlănțuit fără ca totuși să sacrifice ordinea socială. Să ne amintim, cum a Înlocuit teologul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
5. Doctrina sa a ajutat să justifice, chiar inadvertent, ideea de acumulare a bogăției și a capitalului, ingrediente de bază ale unui regim de proprietate modern și ale modului de viață capitalist. Istoricul economic Richard Henry Tawney și sociologul Max Weber au scris pe larg despre legătura filosofică profundă Între apariția etosului protestant al muncii și apariția capitalismului modern. Eliberând indivizii de dependența de ierarhia Bisericii și Înarmând fiecare persoană cu o nouă psihologie a autoprogresului material, reformatorii au lăsat În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
McCann, Justin, The Rule of St. Benedict, Sheed & Ward, Londra, 1970, capitolul 48. 34. Zerubavel, Eviatar, Hidden Rhythms: Schedules and Calendars in Social Life, University of Chicago Press, Chicago, 1981, p. 33. 35. Ibidem, p. 32. 36. Bendix, Reinhard, Max Weber, Anchor-Doubleday, Garden City, 1962, p. 318. 37. Wright, Lawrence, Clockwork Man, p. 208. 38. Boorstin, Daniel J., The Discoverers, Random House, New York, 1983, p. 38. 39. Wright, Lawrence, Clockwork Man, p. 62. 40. Ibidem, p. 55. 41. Ibidem. 42. Mumford
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Russell & Russell, New York, 1973. 3. Ibidem, p. 64. 4. Randall, John Herman, The Making of the Modern Mind, Riverside Press, Cambridge, 1940, p. 140. 5. Marty, Martin E., A Short History of Christianity, Collins World, New York, 1959, pp. 220, 223; Weber, Max, The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism, Scribner’s, New York, 1958, pp. 104-105, 108, 116-117. 6. Tawney, R.H., The Acquisitive Society, Harcourt, Brace, New York, 1920, p. 13. 7. Ibidem, p. 17. 8. Schlatter, Richard, Private Property: The History
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Anthony, Lash, Scott, Reflexive Modernization: Politics, Tradition and Aesthetics in the Modern Social Order, Stanford University Press, Stanford, 1994. Beck, Ulrich, What Is Globalization?, Polity Press, Cambridge, 2000. Becker, Ernest, Escape from Evil, Free Press, New York, 1975. Bendix, Reinhard, Max Weber, Doubleday/Anchor, Garden City, 1962. Benfield, F. Kaid, Raimi, Matthew D., Chen, Donald D.T., Once There Were Greenfields, Natural Resources Defense Council, New York, 1999. Beniger, James R., The Control Revolution: Technological and Economic Orgins of the Information Society, Harvard University
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
David Langmuir (trad.), Ed. Mark McMenamin, Copernicus Books, New York, 1998. Vibert, Frank, Europe Simple Europe Strong: The Future of European Governance, Polity Press, Cambridge, 2001. Wallach, Lori, Sforza, Michelle, An Assessment of the World Trade Organization, Public Citizen, Washington, 1999. Weber, Max, The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism, Scribner, New York, 1958. Weber, Steven, Globalization and the European Political Economy, Columbia University Press, New York, 2001. Wehler, Hans-Ulrich, Deutsche Gesellschaftsgeschichte, 1100-1815, München, 1987. Weiner, Antje, „European” Citizenship Practice, Westview Press, Boulder
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]