980 matches
-
în afara satului, spre nord pentru a putea fi mai bine apărate din calea primejdiilor inerente, în epocă. Localitatea este aparținătoare comunei Zăvoi din județul Caraș - Severin, comună care este formată din șase sate ce se gospodăresc împreună: Voislova, Valea - Bistrei, Zăvoi, Măgura (fostă Crâjma), Măru, Poiana Mărului. Reședința de comună este în satul Zăvoi, unde se află sediul primăriei, al poliției precum și dispensarul medical al comunei. Voislova se află la distanță de 27 km de Caransebeș și la 8 km de
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
primejdiilor inerente, în epocă. Localitatea este aparținătoare comunei Zăvoi din județul Caraș - Severin, comună care este formată din șase sate ce se gospodăresc împreună: Voislova, Valea - Bistrei, Zăvoi, Măgura (fostă Crâjma), Măru, Poiana Mărului. Reședința de comună este în satul Zăvoi, unde se află sediul primăriei, al poliției precum și dispensarul medical al comunei. Voislova se află la distanță de 27 km de Caransebeș și la 8 km de Oțelu-Roșu, în vest, iar în partea de est la 27 km de Sarmizegetusa
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), viespar ("Pernis apivorus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis") sau silvia de zăvoi ("Sylvia borin"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
15 km pînă la Dubasari, 50 km pînă la Chișinău. Satul se află printre dealuri cu panțe domoale, cu podișuri și culmi întinse, cu vai și vâlcele coborând cătinel spre lunca Nistrului, cu rănii și ranisuri pe malul Rîului. Budăiul, Zăvoiul, Lanul, Colacul, Holmul, Stîncă, Costișa, Ibrineasa, Obrocul, Solonețul, Baltă, Ceairul, Rărișul, Chistelnița-sunt cuvinte vechi, denumiri semnificative ce evocă particularitățile fizico-geografice și naturale ale terenurilor din preajma satului. Odată cu construirea barajului de la Dubăsari în 1954 s-a format o mare artificială, care
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
Adorm pe pieptul tatuat al crucii, fără să știu că ieri am murit. Viața mea are coperți mov. Fila În care ești tu are pântecul rupt. Fata cu ciorapi negri mă iubise, Într-o noapte albă, rătăcită, pe furiș, În zăvoiul gândului. Emoția crucii surâde În trupul Evei ca o oglindă despuiată de lutul lui Iisus. Florile au scheletul alb. Și peste el un adaos de vis căzut din pleoapa ierbii. Ploaia cade printre ulucile grădinii ghemuită Într-un sfert de
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
lumea largă, în concediu ilimitat. În timpul acelui concediu au ieșit ca din pământ o serie de schițe, ce ar putea forma un nou volum. Acestea sunt: "Amintiri din copilărie", "... și la lume iarăși date", "Cine fuse și se duse", " Prin Zăvoi", un basm în stil cotcodăcesc și altele, după cum spui Dumneata, pe vine..." Un aspect îngrijorător al acestei situații este că multe din schițele menționate sunt însoțite de niște desenuri în creion, cam 30 la număr, care provoacă multă neliniște celor
Grigore Cugler () [Corola-website/Science/299146_a_300475]
-
grajdurile fostului C.A.P. Ulterior, acest teren a fost cumpărat de colonelul Vlădoianu care și-a stabilit aici conacul- mai exista azi magazia de cereale, iar satul s-a mutat mai la nord, pe unde azi este teren arabil și zăvoi.
Osica de Jos, Olt () [Corola-website/Science/325324_a_326653]
-
proprietar ungur din Râu Bărbat, care avea acolo o moară, „cu ciutură" (zisă și râșniță), era de fapt o roată mare de lemn învârtită de apă. Moara amplasata pe acest iaz, devenit dupa mutarea satului „văiugă", se afla in zona zăvoaielor, a fânețelor, apa folosindu-se si la stingerea incendiilor. Acest canal a fost acoperit cu pământ după colectivizare, încât astăzi nu i se mai văd urmele. Așa cum a fost prezentat anterior, casele erau construite din lemn de brad, adus din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
după următorul program: - lunile aprilie-mai pe deal, sub pădure unde erau fânețe, - lunile iunie-iulie se duceau la munte, unde erau pășunile bogate, - luna august (sau sfârșitul lunii iulie), animalele erau coborâte de la munte, pășunând terenurile după culesul cerealelor sau prin zăvoaiele cosite. Animalele erau păzite la munte de sătenii, care reprezentau fiecare familie și locuiau în stâni încăpătoare. În preajma stânelor erau amplasate staulele pentru oi, care erau îngrijite de păzitori și plimbate pentru păscut de-a-lungul muntelui. Bovinele și caii se deplasau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
plajele. Se apreciază că flora Deltei Dunării cuprinde în jur de 1150 specii de plante. Prin unele locuri vegetația este atât de bogată, încât apele apar ca niște ochiuri de oglinzi ce strălucesc din vasta întindere de stuf sau printre zăvoaiele răzlețe de salcie. În alte locuri, pe grinduri, se găsesc păduri, pășuni, fânețe chiar și terenuri agricole. Caracteristica principală a vegetației naturale este dominația plantelor acvatice. În apele Deltei crește o bogată floră submersă (plancton - format din plante microscopice ce
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
desprind porțiuni din plaur sub forma unor insule plutitoare mișcate de vânt. Pe plaur, stuful este în asociație cu numeroase alte plant care se înfășoară pe tulpina sa: cupa vacii (Calystegia sepium) și lăsniciorul (Solanum dulcamara). Grindurile inundabile sunt favorabile zăvoaielor, formate din sălcii, răchite și plopi. Japșele sunt bălți puțin adânci, mai mici ca suprafață, cu durată limitată, cu formă și poziție schimbătoare după fiecare inundație. Izolate și liniștite, japșele sunt elemente pitorești, având multe plante cu flori și covoare
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
chiar dacă el studia peste granițe. Iar dacă-ntr-o zi n-avea să mai aibă nimic, nu-l durea de loc... Liniștit parcă de propriile-i gânduri, nici nu-și dădu seama că a ajuns pe malul apei Moldovei. Un zăvoi des se întindea de-o parte și de alta a râului. Lăstarii încâlciți îi împiedicau înaintarea. Tot mai spera să poată găsi leacul. Cu toată foamea ce-l chinuia, continua să înainteze prin hățișul sălbatec. Deodată simți în nări miros
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
Orice-ar fi fost, va afla. Și înviorându-se încă o dată din apa Moldovei, porni cu pasul grăbit spre oraș. Prin aer se simțea un zgomot nelămurit. Își înălță privirile. Un monstru înaripat de vreo trei metri trecu greoi pe deasupra zăvoiului. Adrian îl privi. Văzu cum pierdea din înălțime prăbușindu-se cu un plescăit în apa Moldovei. Apoi zgomotul se repetă și un alt monstru căzu în zăvoi cu zgomot de vreascuri strivite. Uluit, Adrian se îndrepta către locul unde căzuse
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
Își înălță privirile. Un monstru înaripat de vreo trei metri trecu greoi pe deasupra zăvoiului. Adrian îl privi. Văzu cum pierdea din înălțime prăbușindu-se cu un plescăit în apa Moldovei. Apoi zgomotul se repetă și un alt monstru căzu în zăvoi cu zgomot de vreascuri strivite. Uluit, Adrian se îndrepta către locul unde căzuse. Cu aripile frânte ceva ce arătase cândva ca o muscă, își târa trupul zdrobit culcând ca o căruță-ncărcată, tulpinile tufarilor. Apoi de parcă ar fi prins noi
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
Rallus aquaticus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), aușel nordic ("Regulus regulus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") sau mierlă ("Turdus merula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de 12 tipuri de habitate naturale ("Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri; Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp; Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase; Pajiști de altitudine joasă; Pajiști aluviale din Cnidion dubii; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
accentuează pînă la asfixie. Ex.: A. moldavicum Hacq. (cu flori albastre), A. anthora L., A. tauricum (cu flori galbene), A variegatum L. etc. Caltha palustris L. (calcea calului). Specie perenă, cu flori galbene, mari, actinomorfe, frecventă în pajiști înmlăștinate, șanțuri, zăvoaie, din cîmpie pînă în etajul subalpin. Conține principii active cu efect diuretic, laxativ și sedativ. Genul Consolida (Delphinium), cu florile zigomorfe, pintenate, divers colorate. Consolida regalis (nemțișor de cîmp) este o buruiană frecventă în culturi, pajiști. Floarea conține o singură
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
avînd și un perigon mic, neregulat lobat. Ovarul este inferior, iar fructul este o achenă (nuculă), fiiod însoțită de un involucru provenit din concreșterea bracteelor cu bracteolole, Corylus avellana L. (alun) este un arbust frecvent în pădurile de foioase, prin zăvoaie, pe soluri reavăne. Are frunze mari, cu baza cordată și marginea neregulat dublu-serată. Înflorește înainte de înfrunzire. Fructele sunt grupate (1-4), fiecare avînd la bază un involucru fructifer sub formă de cupă. Semințele sunt comestibile, iar frunzele au utilizări medicinale, ca
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
de păduri. Genul Rubus are un număr mare de specii (cca. 250) de arbuști și subarbuști, cu frunze penat- sau palmat-compuse. Receptaculul este plan sau convex, iar fructele sunt polidrupe comestibile. R. caesius L. (murul de miriște) este comun prin zăvoaie, dar și ca buruiană prin culturi, iar R. idaeus L. (zmeurul) se întîlnește mai ales prin tăieturile de pădure din zona montană. Frunzele de zmeur sunt utilizate empiric ca depurativ și astringent, iar extem pentru gargară, în afecțiuni faringiene. Intră
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
se mai făcea câte ceva în anii secetoși, așa cum a fost cazul în tristul an 1946. Vărul meu, Mihai Costeanu, mă aștepta cu drag și cu vin bun, rece. Cum să te poți abține de la câteva pahare? Seara, am mers la zăvoi, unde era, ca de obicei, spectacol mare. Cântăreți renumiți din zonă, precum Petrică Mâțu Stoian și Haiducii de Amărăști, au cântat cu talent cântece oltenești, sau jucat hore cum se jucau când eram eu copil - a fost frumos. Primarul Costel
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
este că iarna-trebuie să recunosc că uneori"chiulind"la fizică sau matematică, (care au fost spaima mea pe tot parcursul liceului încât vă jur că până acum câțiva ani încă făceam coșmaruri noaptea visându mă la catedră) -mă duceam în Zăvoi la patinat pe lacul care pe vremea aceia îngheța în fiecare an pentru două-trei luni. Era locul ideal de chiulit căci în nici-un caz pedagogul liceului PIȚURCĂ cum îl porecleau elevi, deși pe el îl chema Gaghici, nu venea să
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
lacul care pe vremea aceia îngheța în fiecare an pentru două-trei luni. Era locul ideal de chiulit căci în nici-un caz pedagogul liceului PIȚURCĂ cum îl porecleau elevi, deși pe el îl chema Gaghici, nu venea să controleze ziua în zăvoi. El seara avea treabă. Fie la teatre dacă erau turneie în oraș și erau spectacole la care nu aveam voie să mergem, fie la cinematografe. De fapt până prin 1943 nu era decât unul singur, cinematograful Adriani, unde în pauza dintre
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
carte poștală, să o citească toată lumea. - Apropo băi fraților care nu ați avut de lucru și ați început să citiți aceste baliverne, este vre unul dintre voi care să nu fi fost prins pe picior greșit de Pițurcă? Dar în Zăvoi nu venea, așa că puteam patina liniștit cu Gogoașe-Gică Popescu. Gică fiind singurul pe care reușeam să-l conrup să venim împreună la patinat și dintr-un motiv bine determinat. Neavând bani închiriam o pereche de patine și le împărțeam. Eu
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
dacă e adevărată legenda. (Apropo, or mai fi marcate cu vopsea verde sau roșie potecile de pe Capela, marcate de ecologistul, fără să o știe, popa Grigore?)... Atenția mi-a fost atrasă de o muzică militară. Mi-am îndreptat privirea spre Zăvoi crezând că era muzica militară ce cânta în chioșcul din parc în fiecare Duminică sau în zilele de sărbătoare. Dar nu. Nu e muzica militară în parc. E muzica militară, cu dirijorul Sandu în frunte, ce merge în fața carului mortuar
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
Miliaria calandra"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), viespar ("Pernis apivorus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), graur ("Sturnus vulgaris"), lăcustar ("Sturnus roseus") și cănăraș ("Serinus serinus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]