1,689 matches
-
zburătoare, construite din tabla și cartonul descoperite pe maidanul din apropiere, i-au protejat totuși corpul la căderea din copacul de test, chiar dacă nu l-au ajutat să și zboare. Însă nu-și pierdea speranța. Era sigur că în interiorul lui zace ceva deosebit și că avea să le arate el celorlalți. 14 Tata murise acum cîțiva ani, fără ajutorul vreunui super-erou negativ, cu care să se fi bătut crîncen pînă aproape să-l învingă, dar printr-o viclenie, într-un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
florile văzute prin fereastră sunt uscate de mult. Puckson are impresia că s-a întâmplat ceva îngrozitor cu prietenul nostru comun. Că fratele lui Boni, din a doua căsătorie a mamei sale, l-a omorât pur și simplu, că Boni zace acum cu un cuțit înfipt în inimă. M-am îngrijorat și eu văzându-l deodată pe Boni mort, plin de sânge. Ne-am hotărât să mai așteptăm puțin și apoi să alertăm poliția. Apoi am sunat la întâmplare la țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
sânului vibra, ca și când niște foale nevăzute apăsau sub coastele ascunse, ridicând pieptul. Fecioara părea cu adevărat să respire anevoie, creând senzația că ar fi preluat câte ceva din nerăbdarea și neliniștea celor prezenți. - De prea multă vreme pământul sfânt al Palestinei zace oprimat de piciorul păgânilor, Începu să declame. Oare sunteți surzi la plânsul acelor oameni care, ca și mine, și-au primit pedeapsa pentru că au fost credincioși singurului Dumnezeu adevărat? Apoi, dintr-o dată, Începu să Îi fixeze pe cei de față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mai lesne decât cu germanii din Boemia" - zise mai deunăzi un om de stat care se interesa foarte mult de cursul lucrurilor în imperiu, după, cum ne informăm dintr-o știre demnă de crezut. Oare această vorbă fatală, în care zace atâta durere și atâtea consecințe teribile, să rămână, întotdeuna adevărată? Noi n-am cercat niciodată de a suprematiza pre germanii din Boemia, îndată ce vor voi să, facă pace cu noi, li întindem cu francheță și onestitate mâna noastră compatriotă, care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
repede acasă, dar căzu înaintea porții și strigând după ajutor, fu pus de către calfele sale în pat, care-i și deteră, un antidot încît până acuma încă trăiește. Fata însă a murit chiar în acea sară de efectele otrăvii. Ea zace întinsă în bolta mortuară a spitalului sf. Spiridon unde, după cât auzim, astăzi se va face autopsie. [4 iunie 1876] {EminescuOpIX 124} MILETICI ASUPRA PRINȚULUI MILAN Ziarul unguresc Magyar Polgár, aducând știri asupra situației din Serbia, spune că Miletici (capul partidei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lucrările trecutului, în prourmarea consecuentă a celor bine începute consistă misiunea generațiunii viitoare. Oamenii cari au început regenerarea națională ne-au dat ideea întregului ce noi avem a o realiza. {EminescuOpIX 459} ["DOMNILOR, PROGRESUL OMENIREI... "] 2259 Domnilor, progresul omenirei nu zace adesea în mulțimea geniilor săi - națiuni cu genii străluciți sunt adesea nefericite - ci în acele personagii mute ale istoriei care lucrează neobosit, fără altă răsplată decât conștiința datoriei împlinite, în fine progresul e în toți, nu în unul or în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
conștiința națională română. Națiunea română voiește cultura, și cultura ei trebuie să fie una: omogenă la Prut și la Somiș, omogenă în sânul Carpaților cărunți și pre malurile umede ale Dunărei bătrîne! Și viitoriul, cultura viitoriului, unitatea spirituală a viitoriului zace în noi, în generațiunile prezintului! Cu mijloace despre cari comitetul dispune serbarea nu se va putea aranja în mod demn de umbra măreață a eroului la al cărui mormânt ne-am ales altariul, nu în un mod care să facă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
am putut de mult, am colindat întreg orașul și am mers chiar în două insule. Acolo găsisem liniștea absolută: case de țară în jurul golfului, bisericuțe noi care se animau doar la hramuri. Pretutindeni, liniște nemărginită, locuri unde sălășluiesc mituri, unde zace forța pânzelor încă nepictate, a poeziilor încă nescrise. Dar și aici mă enervam, mă simțeam priponit cu o funie legată prea strâns. Nu mă gândeam nicidecum la viitor. Curba destinului meu era evident coborâtoare. Dar, niciodată, să nu spui nu
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
doar că nu-și aduce aminte, pentru că era țeapăn de beat. În momentul în care spunea lucrurile astea, mi-a apărut în minte imaginea lui Oliver într-un bordei din Mongolia, unde soldați în haine din petice îl priveau cum zace în propria-i borală, mort de beat. Lui Moulton îi plăcea să arate că lucrurile bolnave și amărâte și gunoiul erau cele care construiau de fapt unitatea lumii. Presupun că doar amuzamentul făcea această atitudine suportabilă, așa că devenise expert în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de frig. V-am zis doar c-o să cinăm... Și, vrînd să-și coloreze și mai mult gluma, răstoarnă sacul, din care cad patru găini și o rață. Găinile încep să fugă speriate, făcînd scandal; rața însă, cu gîtul rupt, zace însîngerată. Asta făcea pe nebuna o arată Mircea Emil. Așteaptă ca și cei din jur să rîdă. Toți însă tac. Își rotește privirea: pe multe mese, vede farfurii cu urme de friptură și pahare; unii încă mai mănîncă ori beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
plină de isterii mici, care te inhibă, ca apoi să vină, superioară, să te umilească. Doctore, n-ar fi rău să-ți faci și ție un calmant, zău! îl scutură Lazăr zdravăn. De ce? Să suport indiferent, tîmp, gîndul că Aura zace asfixiată undeva, în vreo mașină întroienită? Să uit că-i mama unui copil reușit, dar pe care-l cresc bunicii pentru că noi..., adică eu, mereu ocupat, ea, în compensație, la echipa de teatru... Unde-i, spune-mi și mie! Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o concesie. Brian dorea alte femei cu o intensitate care ar fi uluit-o pe Gabriel, dacă ar fi bănuit măcar; dar se dovedea în stare să țină sub control acest aspect al fragilității lui. Unii spuneau că în Brian zace un George care nu așteaptă decât să scape din cătușe, dar până acum prezența ipotetică nu se manifestase. Gabriel era conștientă de necazurile ei, fără să se lase însă obsedată de ele. Cea mare dintre supărările ei, în afară de egoismul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a unsprezece halbe rase, de bere economică, hai, mai rapid, tată, ce, te pomenești că dai la porci? Și pufnește arțăgos, printre perii deși ai mustăților și ai bărbii tutunii, recăzând ostenit și transpirat în scaun către Marele Sile. Acela zace complet abandonat, stupid, nepăsător, pe scaunul opus, rezimând fericit cu fruntea tăblia tare de PFL, acoperită cu o mușama pe vremuri albă (probabil, cam prin zilele când armatele lui Hannibal traversaseră Alpii, spre însorita Italie), în prezent suficient de infectă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în ușa deschisă a bucătăriei. Scena smintită, care li se înfățișează la lumina unui bec halogen de stâlp, bate lejer Coșmarele lui Goya, spre exemplu și constituie ea însăși un pretext întemeiat, pentru o criză comițială subită! Corpul lui Nae zace prăbușit pe prag, lipsit de tonus, ca și un cadavru, gol de la brâu în jos, cu trunchiul în înteriorul debaralei și cu picioarele (încă încălțate cu pantofii) în curte, pantalonii și slipul fiind abandonați, în pripă, pe coronamentul unui boschet
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nu-ți mai repară nici un sfânt, cu capul! Tocmai a călcat tabu-ul dulcelui fruct oprit, din grădina Edenului. Se pregătește de remaniere. Măiculiță! A-nțărcat bălaia! Uită-te la el, săracul! îi răspunde Fratele, înclinând din cap către Îngerul care zace acum prostit, în scaun, indiferent, ataractic, cu simțirile retrase înlăuntru, supte, către ceva cu neputință de închipuit. O sală...? O instanță...? O sentință...? se întreabă Poetul. Un verdict? Apoi, spune: Dar, nu a fost vina lui! A fost provocat, atacat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Săriți! Ajutați-mă! Avocatul se scutură, ca prin vis și-și recapătă instantaneu contactul cu evenimentele: Vegheat de Vierme și de Înger, Cezărel Crocodilul doarme mai departe, dus. Sprijinit de Buletin, Apostatul încetase, ostenit, să se mai vaiete. Bietul Lucică, zace și el nemișcat, înțepenit pe spate, în sicriul său cu perdeluțe. La picioarele lui, se iscase îmbrânceală. Dănuț reușise s-o înșface de braț pe Baba-Strigoaica, care se vede socoteala că se trezise și trecuse pe furiș la fapte, animată
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
după o tăcere care pusese întrebarea-n locul meu: „Am avut o viață grea“. Interviul nu mai e interviu. Nu obțin răspunsuri, ci confesiuni. Am uitat să beau din ceașca de cafea și spuma se topește încet. Dosarul de presă zace în celălalt capăt al mesei. Nici nu mai știu ce trebuia să-l întreb, cuvintele curg firesc, la fel cum s-ar rosti dacă am sta pur și simplu-ntinși în iarbă și-am vorbi despre îngeri. Închid într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
dar mă tem că e doar un fel frumos de a spune că vreau să mulțumesc pe toată lumea. — Ei bine, nu încerca să le faci pe plac și elevilor, am zis eu, cu gândul la problemele ei cu disciplina. Acolo zace haosul. A venit chelnerul să ia comanda. Sue a vrut lasagna. (E așa de lacomă, Sue.) Sheba se gândea la o salată, dar când m-a auzit pe mine cerând minestrone, a hotărât că vrea și ea la fel. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
copiii și bătrânii ca, la o adică, dacă s-ar fi Întâmplat ceva-cumva, să fie acolo cu toții și să aibă aceeași soartă. Nimeni nu Îndrăznise (afară de ăl care dăduse o goană pe bicicletă până la Dunăre ca s-o vadă cum zace), nimeni nu-și pusese măcar În gând să facă vreun pas dincolo de granițele așezării. Cei cu casele răzlețe ori mai În margine se traseră către rudele dinăuntru. Fură primiți cum se cuvine, chiar dacă mulți dintre ei Își spărseseră cândva capetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de indignare. „N-am vrut să fac pe mine În pat. N-am mai făcut de când eram mic. Și să nu-mi spui țigan; eu sunt rudar și atât. Să nu mă Înjuri niciodată de mamă. Mama e bolnavă rău, zace. Când s-o face bine, Îți dau voie să mă Înjuri și de mamă.” Lică spălase apoi pijamaua Blondului cu săpun de casă verzui, care mirosea a pelin. Nici cu masa nu se descurcaseră responsabilii taberei. Pentru Început, fiecare trebuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Încrucișările genetice la care s-a dedat acel Urmaș nu au exclus cu totul, din păcate, nașterea de tâmpiți - s-a petrecut cu certitudine În negura timpurilor, iar proba ei materială așteaptă și astăzi să fie descoperită acolo unde cuminte zace, În burta unui deal ce s-a-ncăpățânat de mii de ani să nu-și nască taina. Un alt Urmaș, mult mai Încoace, căpetenie, și el, a satului a cărui țărână o spurcați voi astăzi cu neghioaba călcătură s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Lotman, 1970, p. 87). Cu alte cuvinte, neavând un continuum spațial, discursul știrii se rezumă la el însuși. Sau, cum spune Roland Barthes (1964, p. 225): Poezie nu e decât ecuația decorativă, aluzivă și încărcată a unei proze virtuale, care zace potențial în orice modalitate de exprimare [...] Cu timpul, poezia devine natură închisă. Nu mai este atribut, ci substanță. Obiectivitatea jurnalistică este un mit, așa cum este și imparțialitatea unui ziar. Adeseori, se confundă cu sobrietatea sau cu sărăcia stilistică. Este o
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
enumerarea ideilor principale, marcate prin întreruperi grafice (bumbi). Este lesne de presupus că, având un titlu mai lung (pe 2-3 rânduri), subtilul își pierde din utilitate și din impact. Greșelile sunt comune tuturor elementelor de titrare: prea lung: „În timp ce țara zace sub ape, premierul dă de zor declarații politice”. metaforic: „Un destin stelar”; neclar: „Locul unde Dumnezeu le-a dat drumul din palmă primilor oameni”; banal: „Ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur:”; conține cifre sau precizii inutile: „La 10,30:”; imprimă voit o
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
edita propriul ziar, propriul program de știri, împrumutând numele și stilul unor analiști politici celebri? Deja primul pas a fost făcut de televiziunea prin cablu - programe specializate tematic, pe care abonatul le poate melanja după pofta inimii. În fiecare om zace un mic ziarist: curios, bârfitor, implicat politic într-un fel sau altul. Singura frustrare a acestui nou tip de ziarist va fi tirajul și audiența. Un ziar într-un singur exemplar și cu un singur cititor. Câtă tristețe! BIBLIOGRAFIE Adam
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de la Lărgeanca, în Deltă, până la evadarea bolnavilor cu „lepră vagabondă”. O capodoperă este reportajul-parabolă Trenul fantomă, adică „trenul secolului [...] reprezentând panica unei epoci”. Descripția și portretistica subsumează mărcile stilistice ale poeticii avangardiste: vagabondul caută „pepita unei coji de pâine”, „visul zace ca un înger tăiat de tren” etc. Stilistica pregnantă a reportajelor sale, amestec de revoltă și toleranță, potențial tragic și lirism, incisivitate, sarcasm și umor, este la fel de importantă ca evenimentul relatat. Memorialistica literară își revendică grupajul Lentile, despre prieteni scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]