1,646 matches
-
ai junelui lord se ațintară asupra ei cu dragoste și îngrijire; ea șovăi. - Henrietta! Henrietta!!! strigă contele de Serei. Henrietta căzuse cu fața în jos, galbenă, descompusă, cu ochii leșinați. Se adunară împrejurul ei; o scoaseră la aer, toate fură zadarnice; amanta lui Pergoleze murise auzindu-și Stabatul. Aceasta s-a întîmplat în Vinerea Patimilor, cu două zile mai nainte de ziua ce se hotărâse pentru nunta ei cu acela ce i-l da familia. {EminescuOpVIII 585} DESCRIEREA CIUMEI în Thucydides
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ale romîno-bulgarilor și cumanilor în Macedonia și Tracia, precum și în vederea pustiurilor create în acest chip de-a lungul Emului, speranțele romeilor năpustiți începură a se concentra încet-încet pe creștetul lui Ivanco, ca singurul contrariu de-o samă cu Asanizii. Campaniile zadarnice ale împăratului Alexie contra românilor și a căpitanului lor Chrysos. Între acestea nevoia împingea totuși pe bizantini să se-mbărbăteze la o acțiune puternică. Orașele Traciei, cumplit de părăduite de către români si cumani, se rugau fierbinte împăratului să le deie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a gustului. Asta arată o speranță greșită, pe care a și priceput-o excelentul analist Baumgarten, de a reduce adică dejudecarea critică a frumosului sub principie raționale și de a constitui din regulele ei o știință. Dar această osteneală e zadarnică. Căci numitele reguli sau criterii sânt după cele mai însemnate ale lor izvoare empirice numa și nu pot servi niciodată la constituirea unor certe legi apriorice după cari judecata gustului nostru să se îndrepteze, din contra, aceasta din urmă este
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și cercați a deduce acest adevăr din noțiunea liniilor drepte și acea a numărului doi; sau axionul că prin trei linii drepte e cu putință o figură, și cercați asemenea a-l deduce din aceste noțiuni. Toată osteneala voastră este zadarnică si vă vedeți siliți de a vă refugia la intuițiune, cum o și face aceasta geometria întotdeauna. Vă dați prin urmare un obiect în intuițiune. Dar de ce speție este aceasta: intuițiune pură apriorică sau empirică? Dac-ar fi empirică atunci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cere o îngrijire atât de durabilă și practică cum ea nu se prezintă (geboten) decât prin relațiunea și societatea celor culți, pe când orce știință teoretică despre el și orice nizuire solitară după el ni se arată în genere a fi zadarnice. De acolo și esperiența deasă cum că și oameni foarte cultivabili și culți înăuntrul lor, dacă în anii lor primitivi n-au crescut sau n-au ieșit din o societate cultă, vor avea, cu toate calitățile lor preferabile, lipsa-de acel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dunăre! Perspectiva puțin ademenitoare de-a ne împlini într-o zi datoria aceasta nu ne-ar amenința daca politica orientală a Austriei s-ar fi condus pe căile adevărate și cu limpede cunoștință de cauză. Prea des am ridicat plângeri zadarnice asupra erorilor grave ale Ministeriului nostru de Esterne pentru a mai avea gust să repetăm din nou tristul cântec al mustrării. Evenimentele ne dau dreptate din nenorocire și nu e o întîmplare că tocmai în momentul acela se răspândește știrea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
încredințarea prea distinsei mele considerațiuni. În urma acelei demisiuni i s-a promis din toate părțile concursul pentru a așeza școala pe baze serioase și puternice. Și d-l Aman a consimțit a și-o retrage. Dar speranțele sale au rămas zadarnice. Și, după ce l-au trămis câtăva vreme de la comisia bugetară la primul ministru și de la primul ministru la comisia bugetară, d-l Aman s-a convins că guvernul nu caută să aibă o instituție folositoare, ci numai un titlu frumos
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
economică în care lipsa de muncă și de varietate de ocupații aruncă pe-un popor și care e desigur o pagubă atât de mare încît nu se află echivalent bănesc care s-o reprezinte. Deci toate întîmpinările ni se par zadarnice. Pentru o țară agricolă cheltuielele de transport rămân darea cea mai oneroasă și au efectul de-a secătui din ce-n ce productivitatea brazdei, a reduce pe om la rolul de salahor agricol, a înmulți castele improductive, a spori trebuințele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de pe moșia Neaga sau Socetul din Teleorman au reclamat în nenumărate rânduri în contra abuzurilor neomenoase ale liberalului senator Pișca. Ei au mers chiar cu jalbă la rege spre a-și expune păsurile. 181 {EminescuOpXIII 182} Toate plângerile lor au rămas zadarnice până astăzi. De ce oare "Romînul" n-a cerut dreptate și pentru ei? [3 septembrie 1882] ["CE IMPERTURBABILI SUNT CONFRAȚII... Ce imperturbabili sunt confrații de la "Romînul"! Se vede c-au uitat cu desăvârșire catehismul liberalismului când [î]i prinde gustul a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care e în genere cu totul alta decât aceea pe care marele om o pretextează. Astfel ni se 'ntîmplă și cu reforma electorală propusă de d. C. A. Rosetti. Teoretic o discutăm destul de bine și arătăm în destul de invederat că zadarnică e orice reformă pe cât timp oamenii asupra cărora se aplică nu știu nici a citi și a scrie, neavând posilibitatea de-a judeca interesele publice. Aceste cuvinte, cari ar fi în stare a convinge pe omul ce caută adevărul și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe cari guvernul le-a făcut Austro-Ungariei, încă din mai 1881, când ministrul de esterne declara că "putem primi Comisiunea Mixtă fără să ne abatem de la Tractatul de la Berlin, că încercarea de-a înlătura pe Austria din Comisiune ar fi zadarnică, că cestiunea prezidenței permanente o e cestiune de curtenie și de politeță", acele concesiuni Tractatul de la Londra nu face decât să le înregistreze în dreptul public și să le sancționeze. Toată rezistența deci cu care se laudă foile guvernului nu este
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
neaerate, hrana neîndestulătoare și munca excesivă. 331 {EminescuOpXIII 332} Ar trebui în sfârșit a se da un atac eroic cauzelor cari produc degenerescența și diminuarea populațiunilor, ar trebui ca interesul general să nu ni se pară o utopie, o acțiune zadarnică sau o idee nerealizabilă. Nepotrivite vor fi fost pentru noi înaintatele forme a civilizațiunii pripite, introduse ca o plantă exotică pe pământul nostru, dar cu încetul și cu stăruință cultura se va aclimatiza și, din cosmopolită, va deveni națională. Nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și, din vârful lui, sări departe între tufișuri. Ateriză ghemuit și se rostogoli cât mai departe de sursa zgomotelor inevitabile pe care le făcuse în cădere. Ascultă încordat, cu mâna pregătită să scoată lama de accun. Precauțiile lui erau însă zadarnice. Nimeni nu părea să fie pe-afară. Se adăposti repede în umbra primei colibe care îi ieși în cale. Cu precauții infinite, privi înăuntru. La umbra unei lămpi de veghe putu să deslușească siluetele contorsionate prin somn a doi bărbați
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
imaginea care îi juca în fața ochilor dar, ca și cum ar fi fost scrisă pe o hârtie care îi arsese pleoapele, textul articolului acela începu să îi joace prin fața ochilor. Augustin, sfânt sau nebun? Iată că la zece ani de la sublima, dar zadarnica, moarte a corpului expediționar cunoscut sub numele de cei O Mie de Voluntari, ziarul nostru a descoperit un discipol izolat undeva în munți, care încearcă să le ducă mai departe menirea. El se numește Augustin Bloose și se pare că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
avea nevoie. Purtând sub braț o unealtă rudimentară, porni tăcut, însoțit de Lonis și de Insa. Urcară pe o potecă povârnită până la înălțimea platoului și, când ajunseră sus, vântul îi lovi în față cu putere. Xtyn simți încercarea slabă și zadarnică a veșmântului de a-și păstra forma. Punând capul în piept, cei trei parcurseră cu pași grăbiți drumul scurt până într-o viroagă adăpostită între doua stânci imense. Pe măsură ce se apropiau, inima lui Xtin începea să bată mai tare, iar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a domnului Esmond și alte treburi privind familia Esmond Capitolul I Stau la închisoare și primesc acolo un oaspe, dar nu și mîngîiere Cei ce au văzut moartea răpindu-le de timpuriu ființe scumpe și iubite și știu cît de zadarnică e orice mîngîiere își pot închipui jalea lui Harry Esmond după cumplita scenă de sînge și omor desfășurată în toiul nopții sub ochii săi. Simțea că nu ar fi putut să se înfățișeze scumpei sale stăpîne spre a-i povesti
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ca acea cetate să fie cât mai nobilă și mai fericită. Dintre acestea, unele sunt cu putință și altele nu. Legislatorul le va dori pe cele posibile, iar pe cele imposibile nu le va dori și nu va întreprinde proiecte zadarnice. Este aproape o necesitate ca oamenii fericiți să fie și buni, așadar va dori acest lucru; dar să fie foarte bogați și fericiți în același timp, este cu neputință, în înțelesul pe care cei mulți îl dau bogăției, căci sunt
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ce caută dovezi ale realizării creative. De exemplu, dacă George Martin de la casa de discuri Parlophone nu ar fi reacționat pozitiv la înregistrarea de probă pe care impresarul formației Beatles i-a prezentat-o, toată pregătirea lor ar fi fost zadarnică. Aceste aspecte sunt discutate pe larg de Weisberg (1986, 1993; vezi și Csikszentmihaly, 1988, 1996). Prin urmare, cea mai solidă versiune a ipotezei examinate aici este că nu există vreo persoană care să fi avut o contribuție importantă într-o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acestei vieți către veșnicie. Cele cinci simțuri Îi sunt marinarii, iar cîrma Îi este amorul propriu. Voluptatea Îi este busolă, iar nebunia, stindard. Corzile Îi sunt fleacurile de care se ocupă spiritul său slab, iar ancora Îi este speranța sa zadarnică. Încărcătura Îi sunt crimele, iar portul În care va trage - remușcarea și disperarea. Astfel, nu-i de mirare că o ambarcațiune, atît de slabă, de rău echipată și atît de rău comandată, piere deseori și că sufletul naufragiază, de atătea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sexualitatea ca ținând de dorințele care pot fi satisfăcute, numai să nu urmeze neplăceri. Naturale și aproape necesare, vom zice... în sfârșit, ultimele dorințe, cele necunoscute animalelor, create numai de oameni, și care sunt onorurile, bogăția, puterea, ambiția, gloria. Dorințe zadarnice, fără obiect, vide, ele nu cunosc limita și ne duc dincolo de rezonabil: sunt nenaturale și nenecesare, pentru că nesatisfacerea lor nu antrenează nicio durere, niciun fel de suferință. Mai rău, odată împlinite, ele revin identice, intacte, cerând aceeași energie ca și cum n-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cunosc limita și ne duc dincolo de rezonabil: sunt nenaturale și nenecesare, pentru că nesatisfacerea lor nu antrenează nicio durere, niciun fel de suferință. Mai rău, odată împlinite, ele revin identice, intacte, cerând aceeași energie ca și cum n-ar fi fost satisfăcute. Efort zadarnic, asemenea umplerii butoiului Danaidelor, faptl de a răspunde la aceste dorințe induce permanent reiterarea negativității. Nenaturale și nenecesare sunt vinurile scumpe, mesele bogate, casele costisitoare, hainele de lux, erotica elaborată, pasiunea amoroasă, rafinamentele senzuale, care țin de vârful culturii și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Întâmple. Μ Pentru a fi creditați cu atributul invidiat de „oameni cu aptitudini filosofice”, unii Își reduc viața psihică la o conștiință singuratică, aflată În comunicare doar cu ea Însăși, nu și cu lumea, pe care o apreciază ca neimportantă, zadarnică sau iluzorie. Dar ce folos că astfel de oameni Își pot nuanța relațiile cu ei Înșiși, dacă nu pot da aceeași bogăție de nuanțe (de tonuri) și relațiilor cu alții! În astfel de condiții, cunoașterea filosofului, oricât ar câștiga ea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ne-am simțit bine” (p. 105). Dar aceste momente sînt atît de rare și de fragile Încît nu acoperă nici pe departe starea generală a jurnalului, În care predomină gîndurile despre „acasă”, o așteptare continuă a momentului Întoarcerii acasă, așteptarea zadarnică a veștilor de la cei dragi („Azi a venit poșta dar noi n-am primit din nou nimic. Nu-mi vine să cred că ai noștri nu ne scriu și nu-nțeleg de ce nu primim nici o veste”; „A venit poșta, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Cu modul de viață și satele răsfirate și haotice ale țăranilor etiopieni, nu se poate clădi socialismul... Atât timp cât eforturile sunt dispersate, iar oamenii duc o existență individuală, rezultatele sunt o viață de azi pe mâine, o luptă și un chin zadarnice, ce nu pot construi o societate prosperă”. Celelalte justificări ale campaniei nu erau diferite de cele prezentate În Tanzania: concentrarea demografică va permite oferirea de servicii populației, producția socială organizată de stat (prin cooperative de producție), mecanizarea și instruirea politică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Berlogea, O premieră absolută, „Cultura națională”, 1996, 5; Fănuș Neagu, Noi și viața păcătoșilor, „Caiet program” (Teatrul Național, București), 1996, 6; Ștefan Augustin Doinaș, Pierderea inocenței, „Caiet program” (Teatrul Național, București), stagiunea 1996-1997; Natalia Stancu, Lumi pe dos și idealuri zadarnice, „Cotidianul”, 1997, 2; Romul Munteanu, Teatrul parabolic „Naționalul”, 1997, 5; Ghițulescu, Istoria, 434-436; Doina Papp, Viața pe o scândură, București, 2001, passim. E.S.
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]