7,560 matches
-
Eram acolo în parc, începutul cu sfârșitul, jucăm pietricele. Dintrodată, Catinca, se uită în ochii mei și mă întreabă: -Tu ai mama? - Nu. - De ce? - A murit. - De ce? - Era bătrână. Catinca rămâne gânditoare și frământa, în mânuțele mici, pietricelele. Privește în zare cu ochii ei albaștri că cerul. Se întoarce spre mine: -Și tu murești? Dintr-un copac, din marginea parcului, zboară, cu croncănit puternic niște ciori. Frunze galbene cad, alene, spre pământ. Semn că vară e pe sfârșite. Pe aleea parcului
INTREBARE FĂRĂ RĂSPUNS POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intrebare_fara_raspuns_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355734_a_357063]
-
gutuii. Ce miere galbenă au aprins, Mă dor și brațele statuii Care erai când m-ai cuprins. Și amintirea preferată Sub gene de s-o rumeni, Nu va mai fi ca altădată Când pașii ni s-or întâlni. Dar poate zarea răstignită, Sub ploaia de cocori zburând, Te va ierta, nepedepsită Să te întorci la mine-n gând. Referință Bibliografică: Speranță / Mihai Vâlvă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1695, Anul V, 22 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai
SPERANȚĂ de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 by http://confluente.ro/mihai_valva_1440248930.html [Corola-blog/BlogPost/343400_a_344729]
-
crocodilul cel verde pe care-l iubești atât la drum învingători ai celor ce ne uimesc cu sufletul plin de stelele revoltei lui Marti să jurăm că vom învinge sau vom muri când vocea-ți va răspândi în cele patru zări reforma agrară justiția pâinea libertatea alături de tine cu aceleași cuvinte pe buze vom fi și noi și câd va veni capătul călătoriei binefăcătoarea alungare a tiranului alături de tine cu speranța în lupta din urmă vom fi și noi și dacă
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1497525870.html [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
-i curmat. VĂLUL PLUMBURIU Vălul plumburiu al toamnei târzii leagă Cerul și Pământul la un loc. Din el mai zboară frunze ruginii, săltate de vânt într-un macabru joc. În văl adoarme tristețea vremii, când norii cenușii se scurg în zare. Bruma anunță venirea iernii, natura să intre în hibernare. Prin văl plumburiu își cerne Toamna, lumina zilei către bezna nopții. Cu frunze pământii scrie drama vieții sfârșite în pecetea sorții. Sub nori se ascund raze de soare, focul să le
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
cu frunze ruginii privesc de sub poale, culegători de vii. Nucii falnici, bătuți de vânt vijelios, plâng de grija roadelor căzute pe jos. Ciocârlia-și ascunde cântec de jale că, pe frig și ceață, tristețea-i prea mare. Vântul duce în zare, jalea frunzelor că, nimic nu le poate fi de ajutor. Furnicile se grăbesc să strângă hrană, de prisosință să aibă peste iarnă. Greierii, de jale cântă trist și prelung prin toamnă târzie, în al serii amurg. În brațe răsfirate, Cerul
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
dor de viață, din toamnă-n primăvară ducând speranță pentru natura ce intră-n hibernare. Că, doar viața omului e trecătoare! FRUNZE ÎNLĂCRIMATE Frunze-nlăcrimate de pe ramuri cad, de vitregia vremii friguroase. Când ploaia curge cu al cerului vad, să spele zarea de fumul din case. Lipsite de părintească iubire, frunzele își plâng sfârșitu-n tăcere. Văzduhul răsună de-a lor jertfire, când copaci desfrunziți strigă durere. Iar omul, asemenea frunzei din ram, tăcerea-și duce în rana durerii, pe drum ce-l
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
de cald când plouă, până vin vremuri mai bune. Într-o primăvară nouă, glas de gând să pun pe strune. RENAȘTEREA SPERANȚEI Toamna se frânge speranță de periplu în natură, pentru un ciclu de viață cu rodire în cultură. Peste zare se așterne a tristeței nostalgie, când din Cer, ploaie se cerne de la munte la câmpie. Natura îngălbenită intră în melancolie. Că viața e răstignită în a morții veșnicie. În întunericul ceții stinsă-i raza fericirii. Numai în copacul vieții a
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
speranța vieții de mâine. Iubirea de-a-nflori iară, cu muguri în noi destine. ILUZII DE TOAMNĂ De plânsu-mi, plânge ploaia toamnei reci că, dragostea-i în ceață pe poteci, unde mi-am uitat îmbrățișarea speranței ce s-a topit cu zarea. Doar vântu-i triumfător și mândru, când fruntea îmi mângâie tandru. Cu reci fiori, în suflet pătrunde, dor înfocat cu ploaie să-mi ude. Cu frunze în zbor îmi alungă vis că, Toamna vieții cu ele mi-am scris. Cu sărut
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
sărut rece îmi lasă fior, să-mi înghețe dorință de amor. Mă vindecă de iubire și dor, cât din misiune e dezertor. Suvenir îmi dă lira viorii. Pe-aripi mă poartă să ating norii. Cioburi de speranță-mi duce-n zare, până în primăvară cu floare. Din frunze strâng lacrimi de iubire, Toamna să-mi rescrie amintire. CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE Mă îmbrac în haina gândului, de strigăt fioros, a moarte. Când pe poarta cimitirului intră frunze îmbrățișate. Altar e Universul Ceresc
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
albăstrie îmi aduce galbenul sclipitor al soarelui îngemănat cu verdele ierbii de vară. - Anna! Anna! repetă vântul. Mă aplec spre pânza ce-mi atinge piciorul și mă trezesc în plină toamnă. Cu șalul pe umeri o făptură angelică privește în zare așteptând iarna. - Anna! Anna! mă alătur vântului...Cine ești tu, Ana? încerc să dezleg misterul. Întrebarea mea pare cheia ce deschide o ușăa timpului trecut.Dincolo mă întâmpinăîntâia zi din anul 1959, undeva, în Izvorul Alb-Bicaz. O mamă își ține
REGINA ŞI PÂNZELE EI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Regina_si_panzele_ei_helene_pflitsch_1382261676.html [Corola-blog/BlogPost/352485_a_353814]
-
Acasa > Poeme > Emotie > PUSTIURI MARI SE PIERD Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului PUSTIURI MARI SE PIERD Pustiuri mari se pierd în zare S-aude muzica sferelor în mișcare Într-un ochi-a pământului se-oglindește... O stea pâlpâind ce-acum se-odihnește Zorii stufoși prin hăuri se-arată, Luna-i pe cer și nu se dă plecată! Zăpada-n noaptea neagră-a
PUSTIURI MARI SE PIERD de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492954052.html [Corola-blog/BlogPost/368607_a_369936]
-
poate. Mai știa el să dezgroape din nisipul pustiei niște rădăcini dulci, ce îi astâmpărau foamea și setea, într-o oarecare măsură. Și cum ședea el acolo pe o piatră de lângă drum pusă tocmai în fața tristei sale căsuțe, iată, în zare, ca o himeră, apăru un grup de oameni care înainta încet de tot, în arșița zilei. Spre prânz, când soarele pălea chiar nemilos, acel grup de oameni ajunse chiar în dreptul său. Călătorii păreau a fi o familie, un bărbat, o
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
ceva rău se va apropia de tine! Să ai o viață fără prihană și plină de bucurii! Sufletul meu te binecuvântează, copil care încă n-ai cunoscut vină! Rămas singur, după ce călătorii au plecat și nu se mai vedeau în zare, omul cel amărât se tot uita la smochinele cele ademenitoare din mâinile sale. Ce dar ceresc! Mulțumi Domnului pentru acest dar nesperat. Apoi, cu multă bucurie, degustă din fructele binecuvântate de Cel de Sus. Gustând aceste fructe, simți cum puterile
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
cântă nevinovat Povestea sufletului meu curat. DACĂ Cerul tău dacă ar plânge Frământările din zori, Aripile mi s-ar frânge, Cum te-nvăț, apoi, să zbori? Dacă marea ta tresare Într-un val de amintiri, Cum să te cuprind în zare Pe un țărm de nemuriri? Dacă steaua ta dispare Într-o noapte, fără sens, Cum să mai găsesc în soare Al iubirilor imens? Dacă vorba ta e rece Și mă doare rostul ei, Cum să te învăț a trece Prin
POEME NECUPRINSE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425074882.html [Corola-blog/BlogPost/374705_a_376034]
-
în Ediția nr. 1726 din 22 septembrie 2015. Îmi sprijin sufletul pe sufletul tău Și ochii văpăi plâng amintire, În palmele strânse căuș Inima mea e iubire. Parcuri cu-alei, așternute cărări Toamna revine-n melancolie, Frunze plecate departe în zări Credeam că-ți sunt dragă și ție. Despart ziua de ieri de ziua de azi Te-aștept să vii mai aproape, Tineri absenți în reverie zăresc Zâmbesc și trec mai departe. Culori, curcubee se-aștern pe pământ ... Citește mai mult
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
Pescăruși suntem pe-o mare de petale, Ne-nsoțiți în croaziere de culoare Și sunteți ale lumii puncte cardinale. Tu, ne ești femeie răsăritul lumii, Veșnic în lumină când te simți iubită, Primăvara - vestul și arcuș furtunii Ce ne-mparte-n zare floare miruită. Referință Bibliografică: Primăvara și femeia / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1253, Anul IV, 06 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angelina Nădejde : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PRIMĂVARA ŞI FEMEIA de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angelina_nadejde_1402057164.html [Corola-blog/BlogPost/370207_a_371536]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > MAGIA UNUI APUS DE SOARE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului Magia unui apus de soare Înserarea învăluia zarea cu o viteză uimitoare. Cerul poleit cu razele apusului se desfășura cu atâta grație, iar privirea îmi era răsfățată de purpuriul cerului de toamnă târzie, într-un apus plin de splendoare. Îmi fixez adânc retina în el încercând să imortalizez
MAGIA UNUI APUS DE SOARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 by http://confluente.ro/Magia_unui_apus_de_soare_cornelia_viju_1331489615.html [Corola-blog/BlogPost/366330_a_367659]
-
iar se întuneca dealurile Într-un ocean de viori arcuite Peste memoria lumii De jur împrejur că o cunună solară Viorile își plîng tulburătoarele lor vibrații Apoi sare oboiul, timpanele explodează Pe nicovala de argint a lunii se presară iubiri Zarea pădurii pare a lua foc tulburata Contrabasul se tînguie Păsările se ascund pe sub frunzele tremurătoare Violoncelul suspina în șoaptă timid Pianul hohotește vîntul cel nărăvaș Le-a umflat ... Citește mai mult Cristina LILACONCERTUL DIN PĂDURE( 19/05/2009 ) SIMFONIE PENTRU
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristina_lila/canal [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
amară sau mai dulce Visurile mele toate n-ar avea unde să urce Și fantasmele cu îngeri și cu zei m-ar copleșii Pentru că pe cerul minții mai avem un drum greșit... Dar ne-ntoarcem cu ninsoarea, fetele din alte zări, Unde ard atît de triste doar visatele cărări- Floarea dulce mă îmbată, păpădia mea suava, D-aia la apusul zilei sînt femeia cea mai slabă Nu rîvnesc să am imperii de zăpadă grea și rece- Doar în clipele sublime m-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristina_lila/canal [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
primăvară mai amară sau mai dulceVisurile mele toate n-ar avea unde să urceSi fantasmele cu îngeri și cu zei m-ar coplesiiPentru că pe cerul minții mai avem un drum greșit...Dar ne-ntoarcem cu ninsoarea, fetele din alte zări,Unde ard atît de triste doar visatele carari-Floarea dulce mă îmbată, păpădia mea suava,D-aia la apusul zilei sînt femeia cea mai slabaNu rîvnesc să am imperii de zăpadă grea și rece-Doar în clipele sublime m-aș înscrie si-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristina_lila/canal [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
ninsorii, verdele crud al ierbii, șoptirea caldă a ploii, mi-ești drag precum mi's zorii când soarele dezmiardă obrazu-ți lucifer și în ochi îți desenează petec senin de cer. Și aș vrea să-ți sărut pasul, timidul gând și zarea, care invită clipa și al stelelor opal, să mă îmbrățișeze în străluciri măiastre și în calda măngâiere din zbuciumul de val... Referință Bibliografică: Din taina unui val / Bianca Aura Buta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19
DIN TAINA UNUI VAL de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1455864666.html [Corola-blog/BlogPost/343352_a_344681]
-
care picură acea sfințenie a gestului ocrotitor. Ca și mama care rupe în tăcere azima caldă, poeta dăruiește, cu sfială, picături de iubire: „Adunată de vremuri, păstrată-n cămări.../ În marea de astre presar fericire/ Născută din doruri pierdute în zări.”/ Răvășire În acest volum ne întâmpină un suflet-orchestră, de o gingășie aparte, după cum însăși autoarea mărturisește: „Mi-am cules sufletul/ Risipit în freamătul frunzelor/ L-am scăldat în verdele codrului/ Am alungat tristețea norilor / Și-ascultându-i cântecul,/ Pe strunele dorului/ L-
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Farame_de_azima_un_veritabil_concert_de_muzici_divine_.html [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
și cu ochii mei flămânzi. Și, încurcat, acuma așteptam Ca la iubirea mea tu să răspunzi. Priveam cumva timid cerul albastru Sau te zăream prin razele de soare. Iar noaptea mă rugam ca doar un astru Să îți apună dincolo de zare. Văd zori cum se ridică chiar din mare Și cum apune-n ziuă la sfârșit. Privesc mai bine cum în a ta zare Se vede idealul împlinit. De mă întrebi cumva unde mi-e firea ?! Îți voi răspunde doar cu-
OCHII MEI FLĂMÂNZI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1470460370.html [Corola-blog/BlogPost/370522_a_371851]
-
zăream prin razele de soare. Iar noaptea mă rugam ca doar un astru Să îți apună dincolo de zare. Văd zori cum se ridică chiar din mare Și cum apune-n ziuă la sfârșit. Privesc mai bine cum în a ta zare Se vede idealul împlinit. De mă întrebi cumva unde mi-e firea ?! Îți voi răspunde doar cu-o adiere. Ochii flămânzi și gura obosită La tine vor afla ce-i mângâiere. Eu te-am visat în visul meu iubită Stăteai
OCHII MEI FLĂMÂNZI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1470460370.html [Corola-blog/BlogPost/370522_a_371851]
-
Cerul, De ți-e mai bine-acolo Sus... S-a dezlegat atunci misterul, Ca stai cu-apostolii cu Mielul Și-n deget ți s-a pus inelul Și o coroană ți s-a pus. Iar eu cu ochii-nrourați spre zare, Te-aud cum îmi cîntai duios. Și dragostea ta foarte mare Și buna fără-asemănare, Aievea parcă îmi apare , ... Citește mai mult Îți plîng de-atîta timp plecarea,Si ți-am jelit-o cu tăceri. Și ți-am ales din straturi floarea
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]