1,162 matches
-
imnul se sfârși, preotul se așeză, savură liniștea și tocmai era pe cale să studieze posibilitatea de a mai găsi o sticlă în cămară, când auzi o bătaie la ușă și Eva intră la el în birou. — O, părinte, am păcătuit! zbieră ea, străduindu-se cât putea ea mai bine să se jeluiască și să scrâșnească din dinți în același timp. Părintele paroh St John Froude apucă strâns brațele fotoliului și încercă să înghită un nod. Nu era ușor. Apoi, înfrângându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
se așteptase. Nu și pentru inspectorul Flint. El intră în birou și se trezi în fața unei femei masive și goale pușcă. — Doamna Wilt... începu el. Dar Eva se holba la cei doi agenți în uniformă. — Unde-i Henry al meu? zbieră ea. L-ați ridicat pe Henry! Apoi se aruncă spre ieșire. Imprudent, inspectorul încercă s-o oprească. — Un moment, doamnă Wilt! Dacă ați... Dar o lovitură puternică, primită într-o parte a capului, îi reteză propoziția. — Ia-ți labele de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Universitate Politehnică. Respingerea dublei atestări pentru examene de licență rezolvase problema. Apoi mai erau și publicitatea negativă, reducerea bugetului, luptele sale cu Comitetul pentru Educație, umilința de a fi cunoscut pretutindeni drept directorul de la Școala Futălăilor de Păpuși... — Ești concediat! zbieră el la Wilt. Wilt zâmbi. — Mă îndoiesc, spuse el. Iată care sunt condițiile mele... — Cum ai zis? — Condițiile, repetă Wilt. în schimbul numirii mele ca șef al Catedrei de Studii Liberale, nu voi demara procedurile legale împotriva dumneavoastră pentru concedierea nejustificată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
plastic laminat a mesei; altele i-au aterizat în palmă și, în timp ce se ridica să plece, mi le-a aruncat în față. Dacă n-aș fi purtat ochelari, aș fi putut încasa una în ochi. — Data viitoare te omor! a zbierat el, scuturându-mi un deget în față, ca o marionetă țicnită. Las-o în pace, javră, altfel ești un om mort! De-acum, toată lumea din restaurant se uita la noi. Nu aveai parte în fiecare zi, când te așezai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
unora din New Hampshire. Vine un tip din Keene, New Hampshire, care e practic la doi centimetri de granița cu Vermontul, și un bețivan din partea locului - nu dau nume - îi dă cu un scaun în cap. „Vermontu’ e-al vermontezilor! zbiară tipul. Mută-ți curu’ ăla din New Hampshire de-aici!“ A ieșit o cafteală în toată regula. Din câte mi s-a spus, ar fi ținut-o așa toată noaptea, dacă n-ar fi intervenit poliția. Sună de parc-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cei deghizați În costumele din jur. Îl văd pe Paul traversând peluza, Îmbrăcat În pirat, cu trei copii mici Împiedicându-i-se printre picioare. — Nenea Paul ! Nenea Paul ! țipă unul dintre ei. Ia mai sperie-ne o dată ! — Vreau o acadea ! zbiară un altul. Nenea Paul, vreau o acadeaaa ! — Bună, Paul ! zic cu moralul la pământ. Te distrezi ? — Cel care a inventat Ziua Angajaților În Familie merită Împușcat, zice fără nici o urmă de umor. Dă-te naibii jos de pe piciorul meu ! se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
zic ezitând. Dacă așa vrei tu, am să plec... — Nu ! Se Întoarce stresată spre mine. Nu pleca ! M-am răzgândit. Vreau să fii aici ! — OK, zic și mai șovăitor, exact Înainte ca un difuzor prins În perete să Înceapă să zbiere „Mai aveți cinșpe minute !“ — Hai că mă duc, zic. Să te las să te Încălzești. — Emma. Lissy mă ia de braț și mă fixează intens. Mă ține atât de strâns, că mă doare. Emma, dacă mă mai auzi vreodată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
toată ziua, cu tine și cu Suze. Clatină din cap, supărat. Tu îți dai seama cât de mult muncesc eu? Ai cea mai mică idee cât de importantă e afacerea asta pentru mine? — De ce e atât de importantă? mă trezesc zbierând. De ce naibii e atât de important să reușești în America? De ce? Ca s‑o impresionezi pe vaca aia de maică‑ta? Fiindcă, dacă vrei s‑o impresionezi pe ea, Luke, ar fi bine să renunți la ideea asta definitiv! N
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
încă una. Plouă cu haine. Suze e complet acoperită de bluze mulate. O fustă cu paiete aterizează pe abajur. Un sutien zboară prin cameră și lovește fereastra. Suze țipă și râde în același timp, iar eu îmi deschid disperată brațele, zbierând „stop! stop!“, ca regele Canute. Și, o, nu! O, nu! Vă rog, opriți‑vă. Vă rog. Dar e prea târziu. O cascadă de pungi de cadouri se prăbușește dintr‑o ascunzătoare de pe raftul de sus. Una după alta, ies la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
unde mi-ai pus jurnalul! Tu mi l-ai luat, recunoaște! Tu ai urcat În mansardă, când m-a strigat Horst să mergem la focul de tabără! Dar nu i-ai fi mărturisit și că tu, roșie la față de furie, zbierai: Crezi că mi-aș pierde timpul cu idioțeniile tale, caraghiosule! Mai bine te-ai uita la tine, nu vezi ce glas caraghios ai, ce față plină de coșuri! Aș vrea să văd la balul de la sfârșitul anului dacă o să accepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ăla de Petrea de la Direcția l ca obiectivul să fie cazat Într-o cameră cu măsuri speciale, dar, dacă pe urmă mi se aduce la cunoștință că nu s-a putut efectua, că nu au avut camere disponibile, de ce să zbiere la mine despre Tribunalul Militar și asta Încă de față cu Nuți? Când Transfugul lui e fișat oră de oră! Personal am vorbit la Direcția a III-a, veți vedea când vin rapoartele, obiectivul a fost Încadrat 24 de ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Mioriță lae, lae bucălae... -; că Turcul este lupul. Buuun... Fiara sălbatică de lup a-Înhățat-o pe biata oaie, a-nghițit-o pe jumătate, cea cu buci, de unde: bucălaia - Însă prin cealaltă, cea cu doar bucca (de aici: buciumul ciobanului cu pricina), oaia behăie, zbiară, buciumă, cere ajutor - de la cine? De la mine, Rus, eu, Ursul am fost totdeauna gata să-mi vărs sângele pentru libertatea altuia - că noi o ducem și-așa făr-de, În svoboda noastră tradițională, slavă, cum ar veni: sclavă... Dar cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
am văzut eu, cu ochii mei, pe imașul nostru, al Cailor, cum șătrarii care-și Întinseseră sălașul acolo și caii noștri nu mai pășteau, tremurau și ei, de frică, doar și calu-i om. Și când a-nceput el să zbiere ca dracu. Și când a-nceput el să zvârle. Și când a prins a da din urechi ca dintr-o mitralieră. Pe femeie a trântit-o-ntâi, după aceea a pălit-o cu copita, măgarul de măgar, curgea sângele ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
noul lui șef mult mai mult decât nesuferitul domn D.P.S. de la oficiul poștal. brigadierul se așeză în fața Colectorului Districtual și a domnului Gupta. Așteptase cu nerăbdare să le prezinte planul său inteligent. Dar de îndată ce deschise gura, că mulțimea începu să zbiere foarte tare la fereastră. Cum era să vorbească el cu toți prostănacii ăia din sat adunați buluc în jurul lui? — Ce fel de armată avem în țara asta? strigară vocile furioase. E plină de idioți. Să tragă cu pușca din oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
și mai multe eșarfe de lână decât domnul Gupta, în mijlocul unei mări de valize, se afla inspectorul sanitar șef, dând ordine unei mici armate de servitori în fața bungalow-ului său. Câteva mașini ieșiră de pe aleea sa în drum. Ce faci, grăsane? zbieră brigadierul. Ofițerul medical-șef păli. — Vorbești cu mine? întrebă demn. Dacă e așa, cred că ar trebui să te abții până aflii care e starea sănătății mele! — Dă-te, urlă brigadierul. Mișcă-te, mișcă-te, mișcă-te și mută-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
ei doi, un bărbat la patrușcinci și o femeie la treizeci de ani și doi copii, unul de paisprezece și unul de un an și patru luni... Cât i-o mai răbda zăpușeala asta, Doamne IIisuse Hristoase, cu ăla mic zbierând ca opărit, miluiește-ne pe noi păcătoșii, cât o suferi de căldură, păi, d-aia plânge, da’ poate că și de foame, deși ea o ține una și bună că nu, adevărul e că pentru el s-ar mai găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
îmbrăcați în tablă, care mai ales de bani pomenește, Rafaele, de la bani ni se trage. Banul a pus capul lumii și de bună seamă că o va nimici definitiv cât de curând. D-aia dă și moșu-n fiert și zbiară. Păi, banu’, poți să dai în turbare. El a plătit, iar locul ăsta nu-i nicidecum iarba verde de acasă. Rafael calcă apa așteptând să i se liniștească gâfâitul, stăpânindu-și cu greu furia, da’ până la urmă moșu’ n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-mi mai fac dacă mi-ai spus că-i mai dădeai peste bot când ți se părea, mă rog, poate că merita să și-o ia, dar în nici un caz asta n-ar fi o cale spre umilință, și Milică, zbierând ca opărit, că nici să mă las călcat în picioare! Nu-s până într-atât de masochist! Nu-i deloc o oră potrivită pentru zbierat. Trezești copiii, Milică-tată, ei au niște răspunderi și niște obligații; după ce că nu mă lași să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de hoinărit pe străzi și de plimbări cu trenul și clocește planuri de evadare, care-i predispus la violență sau are aplecări spre perversiuni și porniri de violator îndreptate asupra tovarășilor săi, care-i somnambul, care chinuit de coșmaruri și zbiară-n crucea nopții după niște părinți neștiuți: mamăăăă și tatăăăă, mi-e milă de mama mia și de tata mieu... Mila, da, iubirea și deznădejdea. Viața lui începuse acolo și parcă ar fi vrut să se termine acolo, mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
altuia. Velicu se aprindea și se învinețea la față și i se bulbucau ochii-n cap cât cepele. Arăta mai mult ca oricând ca un cocoș țopăind și umflându-se-n pene pe o grămadă de bălegar. Pleca de la ea zbierând și înjurând și trântind ușa-n urmă, ca și cum s-ar fi scuturat de blesteme, de duhurile rele care-și fac de lucru-n femeie. I se scârbise, i se acrise, nu mai vroia și nu-i mai trebuia în veci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Rafael în coastă, gata să-l susțină, și uite-l deja cum protestează plin de năduf: ce-aveți, bă, cu el?! ’Ți-ai dracului de jegoși! L-ați văzut mai pricăjit și v-ați pus cu bătuta pă el?! Ai?! Zbiera de parc-ar fi scos foc pe gură. Toți de la mese îl măsurau cu priviri îngrijorate, mai puțin cei cărora le erau adresate zbieretele lui - nepăsători, sastisiți câteșitrei, și parcă i-ar fi făcut semn să plece, să-și vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
oferă, ți se propune... Alo, da, io sunt! Ce-ți trebuie, dom’le? Ce suni așa ca disperatu’? — Care ești, băăăă?! urlă o voce spartă, trăsnind a vodcă și a bere. Unde ești? — Măi, omule, nu te enerva degeaba. Nu zbiera la mine, că nu rezolvi nimic. Nu faci decât să-ți înrăutățești situația. — Băăă, îți iau beregata! Zi repede unde ești! — Sunt pă mă-ta! Sunt călare pă mă-ta, dacă insiști atâta... I-am băgat mobilul ăsta-n fund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
muzică, foarte tare, cu melodii bune și chitare „supărate“ din belșug. Grupuri de băieți braț la braț urlau versurile celor mai vesele cântece; când se punea ceva mai Întunecat și mai zgomotos, schimbau placa și se aruncau unii spre ceilalți, zbierând ca nebunii. Din fericire, mă Încălțasem cu bocancii, așa că oricine dădea peste mine primea un șut În tibie atât de puternic Încât nu mai Încerca a doua oară. Băieții bine crescuți sunt Întotdeauna ușor de deosebit: Își cer scuze În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ușa de la biroul Lindei trântindu-se și sărind din nou din balamale. Linda urla ceva; nu puteam distinge cuvintele, dar conținutul general era inconfundabil. O clipă mai târziu, ușa zbură iarăși În lături, izbindu-se de peretele exterior, iar ea zbieră: — Ei bine, atunci pleacă, dacă asta ai de gând! Și nu te mai osteni să te Întorci! — Nici n-o s-o fac, spuse Derek printre dinții strânși, până nu te liniștești. În regulă? L-am auzit traversând cu pași mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
mine. Dacă ai luat ecstasy, simplitatea muzicii și a versurilor Îți pare foarte profundă, dar dacă ai consumat speed și vrei să te zbâțui și să te izbești de pereți, un cântec În care nu se aude decât o fată zbierând „Come with me to ecstasy“ sau „I’m coming up on love“ de sute de ori, și veșnic pe aceeași notă, te poate scoate din minți. M-am consolat cu gândul că Îmi lărgeam astfel orizonturile și rămâneam În pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]