1,570 matches
-
22 2254 O umbră de foc arătarea Cezarului adormit pe tron. {EminescuOpVIII 257} 23 2254 Când, trist, deschizi o carte și-ntîlnești un râs ți se pare că râde un nebun. 26 2258 vântul -- vis zburător. Cine-l visează? vânturile - vise zburătoare. Cine le.......? vântul - vis de Dumnezeu 27 2258 O vântule, vânt cu suflet de sfânt. Sufletul călător a unui om ce nu poate pauza nici mort. Zefirul: sufletul unei copile murind înamorată. Uraganul: sufletul unui Marte, unui tiran și viceversa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
călare pe un pește mare (ca într-o legendă moldovenească), putea să întreprindă ascensiuni până la Dumnezeu sau călătorii prin aer pe spatele unei „păju- roaice” (12, p. 969) sau cu cai năzdrăvani sau, pur și simplu, pe un magic covor zburător. e) într-o legendă antică, Andromeda - fiica regelui etiopian Kephaios - este desemnată să fie jertfită unui balaur marin care pustia ținutul. Fecioara este salvată și monstrul răpus de Perseu, care zbura prin văzduh datorită unor sandale înaripate (Ovidiu, Metamorfoze, IV
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu cap de om, precum și câinii cu patru trupuri, la spate cu cozi de pește. Ar mai fi fost cai cu capul de câine și de om (3, p. 52). De asemenea, o turmă de astfel de monștri hibrizi (dragon zburător, om-scorpion, centaur, demon cu chip de leu etc.) sunt creați de Tiamat - Haosul primordial - în mitul asiro-babilonian al creației lumii (Enuma Eliș, I, 132-142 ; cf. 3, p. 20). Dar dacă „taurii cu cap de om” și celelalte ființe abominabile sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care-i vor purta numele (Marea Icarică). Pun în paranteză faptul că Meșterul Manole - un alt celebru arhitect legendar -, aflat într-o situație similară, va apela împreună cu ortacii săi la o soluție similară („Meșterii gândeau/ Și ei își făceau/ Aripi zburătoare/ Din șindrili ușoare/ Apoi le-ntindeau/ Și-n văzduh săreau”) și va avea parte de același sfârșit ca al lui Icar („Dar pe loc cădeau/ Și unde picau/ Trupu-și despicau”). Interesant, semnificativ și, într-un fel, paradoxal este faptul că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se regăsesc aceste aplicații în terapia populară românească. Semnificativă este folosirea plantei inclusiv ca antidot al unor afecțiuni neuropsihice, numite în limbaj popular „bântuială”, „amețeală”, „lipitură” (sindrom depresiv), „spe- rietură” (tulburare psihică datorată unei emoții puternice), „îndră- citură” (alienare mintală), „zburător” (tulburare psihico-erotică) etc. În secolul al XIX-lea, de pildă, în zona Bârladului, fiertura de mătrăgună cu vin era băută de „cei îndrăciți” (alienați mintal). Pentru același tip de tulburare psihică, în popor erau folosite și alte plante, pe lângă mătrăgună
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pentru același tip de tulburare psihică, în popor erau folosite și alte plante, pe lângă mătrăgună : rută, avrămeasă, cristienească, odolean, chica-dracului, buruiana-vinului ș.a. (35). Pe la 1866, în Muntenia, din aceleași plante se făcea o fiertură în care se scălda bolnavul de „zburător” și „lipitură” (170, p. 445). Sigur că, luată în doze prea mari, mătrăguna nu vindeca afecțiunile psihice, ci le producea sau le amplifica pe cele existente. Ea provoca, de asemenea, „nebunia” (stări delirante) sau chiar moartea : ceaiul de mătrăgună - notează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a quinților. În ultimul raport pomeniseră de pagube consistente. Bella știa ce înseamnă asta în limbajul lor. Probabil că pe câteva mii de kilometri pătrați exista acum pe Z un pustiu radioactiv. Quinții susțineau că fuseseră atacați de niște mașinării zburătoare care nu semănau cu nimic din ceea ce văzuseră până atunci. Erau primitive, dar apariția lor fusese o surpriză totală. Și nu doriseră să riște nimic. Cu toate astea, Bella încercă să-și păstreze optimismul. Găsiseră o matcă, unul din organismele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de către quinții imperiali. Existaseră cazuri în care, confruntați cu o moarte inevitabilă, unii dintre înaintașii lui intraseră ostentativ în luptă și se sinuciseseră înfigîndu-și în corp muște de Alderbaraan, numai pentru a alimenta legenda. Rim privi cu milă la bietele zburătoare dezorientate de întuneric. Erau trei. Una porni cu fâlfâituri încete de aripi spre cadavrul femeii, o a doua se înfipse în gâtlejul bărbatului și începu să-și croiască loc acolo, iar a treia îl fixă pe Rim. Quintul prinse cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
din ascunzișurile foarte specializate și să se răspîndească pe pămînturile apărute din apă. Pînă cînd o zdruncinare geofizică a maselor continentale, specifică erei mezozoice, a provocat această schimbare de climat (și deci a florei și a faunei), concurența cu reptilele zburătoare și cu alți brahiozauri de 50 tone nu era pur și simplu posibilă, atît era de mare disproporția dintre mijloacele de supraviețuire ale speciilor. Biotopurile culturale au și ele un echilibru foarte delicat, și în jungla ideilor sociale, supraviețuirea celui
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
corespund unor date infinitezimale, rubricile în care putem înscrie cutare sau cutare sectă par uneori extrem de inconsistente: unii consideră drept secte distincte ceea ce alții văd doar ca niște ranguri, poziții ocupate în ierarhia comunității. Ce putem spune despre Simon, filosoful zburător? Despre Vasilide desfrânatul? Despre Carpocrat și Epifanie, veritabili adepți ai amorului în grup? Despre Valentin pneumaticul? Despre Nicolae mâncătorul de spermă? Și ce ascund oare ophiții, adoratori ai șarpelui bănuiți a fi și adepți ai sodomiei? Sau barbelognosticii, talentați bucătari
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de avorton pentru împărtășaniile lor. Dovadă că platonismul poate să nu fie ascetic, ba chiar poate fi de-a dreptul hedonist, cu simpla condiție a abandonării din Platon a esențialului doctrinei sale! I SIMON MAGICIANUL și „grația divină” 1. Filosoful zburător. Simon din Samaria - mai exact din Gitton - propovăduiește adepților săi din secolul I al erei noastre. în agorele în care Pavel își îngrijește isteria sa, el încearcă să-și amplaseze propria-i tarabă filosofică. Dacă apostolii recurg la magie, de ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
datorează crearea și dezvoltarea unui număr considerabil de noțiuni care constituie corpusul gnozei sale. în Școala creată de el la Alexandria, el se sprijină pe învățăturile lui Simon Magicianul și ale lui Menandru, unul din discipolii săi. Evident, tezele filosofului zburător pe cerul Romei și cele ale lui Vasilide sunt aceleași. Ceea ce se poate pune pe seama unuia poate fi regăsit și la celălalt. Cantitativ, variațiunile nu-s suficiente pentru constituirea unor diferențe substanțiale. Atât asupra milosârdiei cât și în alte privințe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Verlaine, Traduceri din..., București, [1903] (în colaborare cu D. Anghel); Henric Ibsen, Poezii, București, 1906 (în colaboare cu D. Anghel); Goethe, Dragoste cu toane, Brașov, 1907; Richard Wagner, Tannhäuser sau Lupta cântăreților de la Wartburg, București, 1908, Lohengrin, București, [1910], Olandezul zburător (Corabia nălucă), București, 1911, Rienzi. Cel din urmă tribun, București, 1914; Al. Dumas-tatăl, Strigoiu Carpaților, București, 1909 (în colaborare cu D. Anghel); Fr. Halm, Camoens, București, 1909 (în colaborare cu D. Anghel); [Carmen Sylva, Lucien Bazin, Bürger, Goethe, Schiller, Carducci
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
și închipuirea, 1984) pendulează între lirism, fantastic, parabolă, eseu, reportaj, dovedind o fantezie debordantă și o deplină însușire a tehnicilor prozei moderniste. A mai publicat proze, poezii, teatru pentru copii și traduceri. SCRIERI: Iadeș, București, 1967; Vânătorile, București, 1969; Farfurii zburătoare, București, 1969; Balcanice. 100 balade, București, 1970; Paștele cailor, București, 1970; Templul otrăvii, București, 1970; Poeții de douăzeci de ani (Covor românesc), București, 1972; Fals tratat de vânătoare, București, 1973; Povestea minunatelor călătorii, București, 1973; Sir și Elixir, Iași, 1973
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
spirituală, a Selmei Lagerlöf (1988) este, de fapt, un elegant eseu cu privire la locul cu totul special al prozatoarei suedeze în literatura de evocare a lumii copilăriei. Prin editarea libretelor operelor lui Richard Wagner traduse de St. O. Iosif (Rienzi, Olandezul zburător, Tannhäuser, Lohengrin), F.-S. adaugă o contribuție prețioasă la stabilirea principalelor ecouri wagneriene în cultura română. SCRIERI: Emil Gârleanu, București, 1968; Tânărul Maiorescu, București, 1974; Minunata călătorie a Selmei Lagerlöf în lumea lui Nils Holgersson, București, 1988. Ediții: Anton Bacalbașa
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
1967, Critice, I-II, introd. Eugen Todoran, București, 1973, Jurnal și Epistolar, I-IX, introd. Liviu Rusu, București, 1975-1989 (în colaborare cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru), Opere, I-IV, introd. Eugen Todoran, București, 1978-1988 (în colaborare cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru); Richard Wagner, Olandezul zburător, tr. St. O. Iosif, pref. George Bălan, postfața edit., București, 1968; Arthur Schopenhauer, Aforisme asupra înțelepciunii în viață, tr. Titu Maiorescu, pref. Liviu Rusu, București, 1969. Repere bibliografice: Edgar Papu, În jurul lui Schopenhauer, RL, 1969, 39; Nicolae Manolescu, „Tânărul Maiorescu
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
de Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2002; Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Urmuz, Pagini bizare, Piatra Neamț, 1996. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Fantasticul la Mircea Eliade, ALA, 1993, 5; Adriana Iliescu, „Fantasticul în proza lui Mircea Eliade”, „Zburătorul”, 1993, 4-6; Luminița Urs, Paradigmele fantasticului, TR, 1993, 26; Cornel Munteanu, Proba criticului, ST, 1993, 8-9; Adriana Iliescu, „Eseuri”, TR, 1997, 41-42; Ion Bălu, Proza fantastică a lui Mircea Eliade, APF, 1999, 3; Mircea Popa, Un analist al romanului: Gh.
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
A History of Romanian Art (în colaborare cu Vasile Drăguț), București, 1990; Introducere în literatura comparată, vol. I: Teoria, București, 1992; Neliniștile istoriei culturii, București, 1992; Între cucută și coca-cola, București, 1993; Călătoriile domnului Rubens, București, 1994; Columb și insulele zburătoare, București, 1994; Necunoscutul de la Ambasada Franței. Un episod al biografiei lui Giordano Bruno, București, 1995; Dicționar alfabetic al literaturii americane, București, 1996; Pietrele de la Stonehenge tac, București, 1997; Brâncuși și arta secolului XX, București, 1998; Romanul american al secolului XX
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
Cetățile Albe, București, 1998; A fi în timp, Timișoara, 1999; Arena cu iluzii, Chișinău, 1999; Teoria stării inutile, Timișoara, 1999; Duminica Mare, Timișoara, 1999; Povestea cerbului divin, Chișinău, 2000; Dezinfecția de frontieră, Iași, 2001; Echipa de îngeri, Iași, 2001; Bunicuța zburătoare, Chișinău, 2002; De ce-i mare soarele?, Chișinău, 2002; Aproape trei cai, Chișinău, 2003. Traduceri: Mirta Agirre, Trestia dulce, Chișinău, 1981; Ivan Draci, Versuri, Chișinău, 1989; Federico Mayor, Poem în aquaforte, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Liviu Damian, Despre poezia tânără, LA
HADARCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
naturii (1971) recurența unor teme și motive precum nostalgia copilăriei, evocarea ținuturilor natale asigură un timbru ceva mai firesc, mai puțin convențional și ideologizat, cu toate că declarativismul încă persistă. Câteodată descrierile de peisaje sunt un pretext pentru meditație (Râurile, iarna, Nisipuri zburătoare), în jurul motivului omului-copac (Mari poeți, copacii) deschizându-se spre zone ale misterului. Poemele din Fondul principal de sentimente (1978), Treizeci și cinci de poeme sub scut (1979), Răsunet peste țară (1985), croite din același „elan” al idealurilor „revoluționare”, au în comun discursul
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
vânt sfios, pătruns în vie, Împrăștie buchet de busuioacă. Un stol de grauri de pripas, Ca un penel stropind grăbit Un rest de tuș în el rămas, Pătează cerul în pepit. În nucul cel de-un leat cu veacul Se-oprește-o zburătoare pe furiș Și-n urma ei, de-a berbelecul, O nucă zornăie pe-acoperiș. * O nouă toamnă-adaug iar La anotimpurile-mi grele, O altă filă-n calendar Foșnește-n degetele mele. Și-n toamna care mă cuprinde, Ceasornicul cel hămesit
O NOUĂ TOAMNĂ... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381271_a_382600]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Pe sub vuiet lung de codru, prin pășuni de roua vieții, pe cărări de soare mândru, întorc firul tinereții. Brumăriu și plin de zarvă, cu icoane prinse-n floare, naște sufletul din larvă, a mea umbră zburătoare. O minune stă să cadă, din al cerului mut caier, Dumnezeu veni să vadă, muza-mi renăscând prin aer! Se tot uită-n jur mirată, tot văzduhu-i simte plânsul, viața ce i-a fost furată, odihnea acum într-însul. Și-
ROUA VIEȚII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381317_a_382646]
-
la săptămânalul pentru copii „Florile dalbe”. Debutează în presă cu poezii, în 1965. Versurile și povestirile îi sunt tipărite în „Literatura și arta”, „Moldova”, „Basarabia”, „Curierul românesc”, „Viața satului” ș.a. În volumele Naiul ploii (1974), Paznic la comori (1982), Corăbioare zburătoare (1988), În toamna uitării de sine (1988), Spațiu fără timp (1993; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) ș.a., S. cultivă o formulă poetică specifică generației șaizeciștilor basarabeni, în care realul se îmbină cu visul, iar cotidianul dobândește o dimensiune mistică. E
SOBIEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289742_a_291071]
-
iar cotidianul dobândește o dimensiune mistică. E aici - cum remarcă Mihai Cimpoi - „o alunecare într-un spațiu evanescent, ce reduce totul la ceva vag și iluzoriu”. SCRIERI: Naiul ploii, pref. Vasile Coroban, Chișinău, 1974; Paznic la comori, Chișinău, 1982; Corăbioare zburătoare, Chișinău, 1988; În toamna uitării de sine, Chișinău, 1988; Spațiu fără timp, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Toate fluierele naiului, „Nistru”, 1974, 8; Ion Vatamanu, Viața cuvântului, Chișinău, 1980, 181-182; Gheorghe Mazilu, Valori și aparențe, Chișinău, 1985, 199-204; Andrei
SOBIEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289742_a_291071]
-
el spintecă valurile care mugesc În jurul lui. Pe cea mai mare divinitate, Pământul cel neschimbător și neobosit, el Îl brăzdează În fiecare an și Îl răscolește cu plugul. La fel știe să atragă și să Încurce În ochiurile lanțului neamul zburător al păsărilor, animalele sălbatice și peștii mărilor. Prin vicleșugul lui stăpânește fiarele codrului și se pricepe să deprindă cu jugul pe telegarul cu coama frumoasă și pe taurul sălbatec din munți. Știe arta vorbei și cunoaște gândurile sublime, a dat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]