3,277 matches
-
pământul reavăn al bucuriei de a fi... ascult glasul genunchilor înroșiți. e doar un geamăt, o rugă blândă neîmblânzind nici fărâma de ochi circular rostogolit în tainele lor. nimic nu se mai aruncă. doar o umbră și o simpatică apatie zdrobește genunchii înroșiți. se face economie de frunze. e criză... dincolo de răsărit granițele înghit trupurile. descalecă magii bătând ritmic pământul. păzitori-prădători ai principiilor curgerii izvoarelor albe. căutări, căutători... la ce mai este bună sensibilitatea? la ce mai este bună sensibilitatea, dacă
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
a făgăduit. Fața Ta, care a primit pălmuire și scuipare, să strălucească fața mea cea pângărită cu fărădelegile. Sufletul Tău, pe care pe Cruce l-ai dat Tatălui Tău, să mă călăuzească spre Tine cu harul Tău. Nu aduc inimă zdrobită în căutarea Ta, nici nu am pocăință, nici frângere, care amândouă întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am, Stăpâne, lacrimi de mângâiere. Căci întunecatu-sa mintea mea de cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu zdrobire
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
cu rezultatul exact și cu zecimală în perioadă. Puțini vorbesc atât de bine, în fraze atât de lungi. Acest tip de înșiruire a cuvântului e în general, apanajul bârfei și agresiunii verbale. Dar Florin Piersic nu folosește cuvântul pentru a zdrobi demnitatea umană. Florin Piersic folosește cuvântul pentru a înnobila caracterul uman. Ar fi de scris uriașe volume despre Florin Piersic, fără să se ajungă la o gândire mitică, ci la o expunere oricât de grandioasă, limitată în fața staturii sale spirituale
FLORIN PIERSIC. RECHEMÂND SPECTATORII, ÎN NUMELE ACTORILOR DE LA FEREASTRA CERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365876_a_367205]
-
au muguri pe la țară Ți-aș învăța pe dinafară și părul și gâtul și buricul și încotro nemaiavând de primăvară aș recunoaște c-am descoperit nimicul Ce poezie frumoasă ești iubito și eu ce norocos am fost când tăcerea am zdrobit-o și-am priceput că toate au un rost Și aia și aceasta și aceea ce chestie perfectă e femeia Costel Zăgan, CEZEISME, 2005 Referință Bibliografică: CEZEISMUL SĂPTĂMÂNII / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1887, Anul VI, 01
CEZEISMUL SĂPTĂMÂNII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365970_a_367299]
-
foarte obosiți, Vederea nu vreau să-mi transfer, Spre trandafirii obosiți. Oare ce-mi puteți oferi? Nu mai căutați, n-o să găsiți, Din mine totul va pieri, Ca trandafirii otrăviți. De nimic nu îmi este dor, Toți nervii îmi sunt zdrobiți, Am murit, fără să mor, Pentru trandafirii otrăviți. Acum s-a terminat minciuna, Vom fi mereu tot despărțiți, Și voi purta tăcut cununa, Din trandafirii otrăviți. Baia de Arieș 1965 Referință Bibliografică: TRANDAFIRI OTRĂVIȚI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TRANDAFIRI OTRĂVIŢI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365301_a_366630]
-
-n voi e și număr și putere? Când vreți, puteți prea lesne pământul să-mpărțiți. Nu le mai faceți ziduri unde să-nchid-avere, Pe voi unde să-nchidă, când împinși de durere Veți crede c-aveți dreptul și voi ca să trăiți. Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă, Ce lumea o împarte în mizeri și bogați! Atunci când după moarte răsplată nu v-așteaptă, Faceți ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, Egală fiecare, și să trăim ca frați!” Și ani au curs
ŞI L-A UCIS CUVÂNTUL... PRIN CARE AZI TRĂIEŞTE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365441_a_366770]
-
a dat un răspuns pe măsură: Să-mi spună ei ce fel de daruri au să-mi dea. Ei nu pot să vorbească, a zis împăratul. Dacă nu pot să vorbească, ce fel de zei sunt?! Apoi i s-au zdrobit cu ciocanul pe o nicovală brațele și picioarele care i-au fost desprinse de trup și în cele din urmă a fost decapitat. Aceleași chinuri le-au suportat și ceilalți 23 de creștini. Natalia a dus moaștele acestor martiri la
SFINŢII MUCENICI ADRIAN ŞI NATALIA de ION UNTARU în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364965_a_366294]
-
de speranțe. Promit. Da, promit că voi întoarce din drum fiarele rele și le voi așeza la stâlpul infamiei unde este ura, disprețul și nimicul. Iar Tu le vei judeca! Dă-mi Doamne anii cei trecuți prin inel de aur, zdrobiți de safire și răsăriți în rubine. In apele lor se vor afla speranța zilelor și lumina răsăritului de soare. In adâncurile sufletului trăiam exaltarea glasurilor neauzite dar străbătând câmpiile și brazdele pline de rouă. I-am mâna și condu-mă
RUGA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366352_a_367681]
-
nemurirea ta-mi râvnește palma Te-adun din lacrimi false de profeți... De-acuma existența-i doar o clipă Când viața toată-ncape-ntr-un "Acum" Și-o mângâiere caldă, pe aripă; Dar repetat te pierzi, pe-același drum... De-acuma neuitarea mă zdrobește Din ploaie mă preface-n Curcubeu Secunda-n ani lumină ne-amăgește În templul Nesfârșitului mi-ești Zeu. ...De-acuma simt un dor absurd de tine Și nu mai știu cum să m-ascund de gând Nu știu dacă-i
DE-ACUMA... de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366474_a_367803]
-
Iuda și povățuitor din coapsele lui, până vor veni cele gătite lui și acela va fi așteptarea neamurilor' (Facere 40, 10). Balaam a proorocit: 'Răsări-va o stea din Iacob și se va scula un om din Israil și va zdrobi pe domnii lui Moav și va prăda pe toți feciorii lui Sit' (Numeri XXIV, 17). Însuși Moise a spus: „Prooroc din frații tăi ca pe mine va scula ție Domnul Dumnezeul tău, de el să ascultați" (Deuteronom XVIII, 15). Daniil
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
era frontieră, era roua de pământ fertil.. râul frângea deja iluziile mele și vestul se reliefa în depărtare unde primele piscuri carpatice îmi vorbeau de acasă.. vară era departe, dar de acel pământ și de acele pietre mi-aș fi zdrobit în continuare mâinile.. rămân amintirile și câteva zile în plus dăruite timpului care se scurge. ..ed era frontieră, era rugiada di terra fertile.. îl fiume già spezzava le mie illusioni e l'ovest și stagliava în lontananza dove le prime
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
Citește mai mult ..și era frontieră,era roua de pământ fertil..râul frângea deja iluziile meleși vestul se reliefa în depărtareunde primele piscuri carpatice îmi vorbeau de acasă..vară era departe,dar de acel pământ și de acele pietremi-aș fi zdrobit în continuare mâinile..rămân amintirileși câteva zile în plusdăruite timpului care se scurge...ed era frontieră,era rugiada di terra fertile..îl fiume già spezzava le mie illusionie l'ovest și stagliava în lontananzadove le prime alture carpatiche mi parlavano
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
soarele, începe să rasară. Ce știi tu, despre mine, mă-ntreb, Văzându-te că pleci... De-ai putea să te gândești, Că eu te-aștept, Stârnit de nebunia din necunoscut, Ce nu-mi da pace, Rostogolindu-mi visele cu tine, Zdrobindu-se apoi, de zidul realității, Zicându-mi că-s un prost, îndrăgostit, De-o umbră, ce se plimbă, Prin simțurile mele, fără să vreau și fără ca să știu, de ce . Austria septembrie 2015 Sursă foto : Pinterest Referință Bibliografica: Fără să vreau
FĂRĂ SĂ VREAU de COSTI POP în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365624_a_366953]
-
restabilit liniștea în țară și demnitatea poporului. - Tu chiar ai trăit istoria! - Am urmat imboldul de războinic al tatălui meu! Am fost la Plevna în 1877 în războiul de independență când trupele române au luptat alături de cele rusești și au zdrobit balaurul otoman al răsăritului. Mulți oșteni s-au prăpădit atunci... Noaptea mă plimbam printre cadavre și mă minunam de urgia care trona în jur. - Și nicio clipă nu te-ai temut că vei fi răpus? - Ai uitat că am două
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
Datorită eroismului și abnegației cu care au luptat, vestiții vânători ai Grupului 9 au reușit să doboare 11 avioane inamice, însă cu un sacrificiu prea mare pentru o aviație ca a noastră. Adjutanții aviatori Țurcanu, Bălan și Economu au căzut zdrobindu-se de pământul sfânt al patriei, iar cpt. av. Popescu a aterizat în flăcări, murind peste câteva zile în chinuri grele. De asemenea, adjutanții Rădulescu și Mucenica, ciuruiți de gloanțele americane, zac încă în spitale...’’ După o lună și câteva
MISIUNE ÎNDEPLINITĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366166_a_367495]
-
amarul /Mâniei tale-nfricoșate.// Cum tresăreau încremenite,/ În jocurile lor buiestre,/ Oștiri cu coifuri de aramă/ Și roibi cu aur pe căpestre/ Când la strângerea ta de tată/ Grăbeau din codri la poiene,/ Strângând săcuri la subțioară,/ Feciorii mândrei Cosânzene.// Zdrobită-n praf, murea arama,/ Și codrul chiotea, viteazul;/ Iar tu, frăține, mare meșter,/ Biruitor frângeai zăgazul/ Și-nbujorându-te la față,/ Treceai prin văile afunde,/ Înconvoindu-ți îndărătnic/ Mărețul tău grumaz de unde.// Slăvite fărmituri a vremii,/ De mult v-am îngropat văleatul.../ Neputincios
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
strâns în carapace, Dușmanuil să ajungă o epavă. Dar pana înmuiată bine-mi place În ambră renumită de Târnavă, De Rusidava ori de altă davă, Să retrezească timpurile dace. Dezvăluindu-și generos secretul Acumulat în toamne, peste vreme, Prin ani zdrobiți în linuri cu încetul, Și se răsfață-n caldele poeme Ce prezidează unice banchetul Înaltelor destinselor embleme. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Îmi place / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 369, Anul II, 04 ianuarie 2012. Drepturi de
ÎMI PLACE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361765_a_363094]
-
băcănie cu purtarea lui ce nu „cadrează” cu părul alb pe care-l poartă de câteva decenii bune. La șase ani am fost îndrăgostit lulea de a fetiță ceva... cu mult mai mare ca mine! Ea era cea care-mi zdrobise inima. O chema Niura și avea vreo 16 ani. Venea adesea pe la mama sa „dea la mașină” diverse lucruri de îmbrăcăminte. Mama avea o mașină de cusut Singer cu picior, pe care o avea de la mama ei, adică bunica mea
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
băcănie cu purtarea lui ce nu „cadrează” cu părul alb pe care-l poartă de câteva decenii bune. La șase ani am fost îndrăgostit lulea de a fetiță ceva... cu mult mai mare ca mine! Ea era cea care-mi zdrobise inima. O chema Niura și avea vreo 16 ani. Venea adesea pe la mama sa „dea la mașină” diverse lucruri de îmbrăcăminte. Mama avea o mașină de cusut Singer cu picior, pe care o avea de la mama ei, adică bunica mea
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
băcănie cu purtarea lui ce nu „cadrează” cu părul alb pe care-l poartă de câteva decenii bune. La șase ani am fost îndrăgostit lulea de a fetiță ceva... cu mult mai mare ca mine! Ea era cea care-mi zdrobise inima. O chema Niura și avea vreo 16 ani. Venea adesea pe la mama sa „dea la mașină” diverse lucruri de îmbrăcăminte. Mama avea o mașină de cusut Singer cu picior, pe care o avea de la mama ei, adică bunica mea
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
băcănie cu purtarea lui ce nu „cadrează” cu părul alb pe care-l poartă de câteva decenii bune. La șase ani am fost îndrăgostit lulea de a fetiță ceva... cu mult mai mare ca mine! Ea era cea care-mi zdrobise inima. O chema Niura și avea vreo 16 ani. Venea adesea pe la mama sa „dea la mașină” diverse lucruri de îmbrăcăminte. Mama avea o mașină de cusut Singer cu picior, pe care o avea de la mama ei, adică bunica mea
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
băcănie cu purtarea lui ce nu „cadrează” cu părul alb pe care-l poartă de câteva decenii bune. La șase ani am fost îndrăgostit lulea de a fetiță ceva... cu mult mai mare ca mine! Ea era cea care-mi zdrobise inima. O chema Niura și avea vreo 16 ani. Venea adesea pe la mama sa „dea la mașină” diverse lucruri de îmbrăcăminte. Mama avea o mașină de cusut Singer cu picior, pe care o avea de la mama ei, adică bunica mea
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
și aspect, încă un cioc-cioc, urmat de tocana de legume cu bucăți din jertfă, ce mergea de minune cu mămăliga aurie și murăturile cele zemoase, apariția coferului cu vin rece și sfârâitor, marșul triumfător al copanelor rumenite în untură, care zdrobea în înaintarea sa de neoprit, cană după cană, din vinul cel de culoarea mierii, totul cu voie bună, însoțite fiind de binecuvântările doamnei, rumenă în obraji ca un măr ionatan, deoarece, normaal, la bucătărie mai trăgea și ea câte-o
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
în gospodărie, a găsit o teslă pe care i-o făcuse cadou, mai de mult, un țigan ca să nu ia papară și cu ea s-a rezolvat prima etapă a lucrării, respectiv însemnarea temeinică a locului destinat marii lucrări. Seara, zdrobiți de povara răspunderilor asumate, cei patru au mai avut puterea de a închina una mică în cinstea realizării primei etape, de fapt cea mai importantă, au mai admirat-o din diferite unghiuri și, abia apoi, s-au așezat la masă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
ploi abundente, așa cum numai la Sintra mai văzusem, un alt monument UNESCO, din Portugalia. Copacii seculari, aici ancorați unii de alții să se susțină, creează o impresie covârșitoare de catedrală la dimensiuni uriașe. De fapt, te simți cumva ocrotit, nu zdrobit de frumusețe, nici de dimensiuni, care totuși te fac să tresari la vederea lor, te fac să pășești cu pietate, să simți că faci parte din ceva mult mai important decât tine. Nu mă mir să aflu că una din
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]