4,773 matches
-
și încreștinate, devenind din sărbători și practici păgâne, sărbători creștine. Vom aminti numai de Rusalii, o sărbătoare păgână a florilor la romani, pătrunsă în Calendarul creștin. O mențiune specială se acordă Sânzienelor, sărbătoare legată de vechiul cult al zeiței Diana - zeița câmpurilor, vegetației și vânătorii în Imperiul roman, din care românii au făcut Sânziana - nume de fată și Sânzienele, sărbătoare legată de florile de sânziene. Practicile magico-religioase legate de sărbătoarea Sânzienelor s-au păstrat nealterate în timp, având la bază vechile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sertare, guvernanții evadați sau dezertori, pe care, într-un stil elevat, ar trebui să-i numim fugari, adunau, cu părere de rău, ultimele amintiri, o fotografie de grup, alta cu dedicație, un inel din fire de păr, o statuetă a zeiței fericirii, o ascuțitoare de creioane de când era în școală, un cec înapoiat, o scrisoare anonimă, o batistuță brodată, o cheie misterioasă, un pix ieșit din uz având numele gravat, o hârtie compromițătoare, altă hârtie compromițătoare, dar aceasta pentru un coleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
În același timp, o durere intensă, În gura Încordată În care se Întrevedeau dinții de sidef. Cu adevărat, mâna care Îl cizelase trebuie să se fost de o iscusință ieșită din comun, ca să evoce atât de desăvârșit În metal o zeiță a infernului. Dante se uită În jur, studiind reacția mulțimii, dar se părea că nimeni din preajmă nu era indignat din pricina acelei sfruntări introduse Într-un loc sfânt. După ce așteptă ca mulțimea să capteze emoția momentului, călugărul se apropie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
crește un sentiment de stânjeneală, ca și când ar fi pândit o feminitate secretă, dezvăluită puțin câte puțin prin acel straniu colocviu. Poate că aceeași stânjeneală pe care o simțise Paris, se gândi el, atunci când fusese chemat să pună capăt Întrecerii dintre zeițe. De data această, Însă, premiul aflat În joc era răspunsul la o enigmă. Pietra părea și ea atentă, dar, cu coada ochiului, poetul observă că privirea ei, aparent ațintită Înainte, rătăcea prin jur, oprindu-se adesea asupra lui. Femeia acoperită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pe sfârșite. Ochii de cristal clipiră de două ori; apoi, după un sfios gest de teamă la vederea bărbatului aplecat deasupra ei, pe buze Îi apăru un zâmbet misterios și Îndepărtat, ca acela pe care Dante Îl văzuse la statuile zeițelor antice. Îl fixă pentru câteva clipe, iar apoi Își Întinse brațele cu moleșeală. Priorul căzu În genunchi În fața ei. El Îi simți mâinile atingându-i ceafa, iar apoi atrăgându-l domol către buzele deschise. Gura ei avea gust de somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pentru fiecare un preț și un buget, un catalog cu douăzeci și trei de modele, cu opțiuni pentru socluri de marmură, litere din aur, obeliscuri și copilași de zinc întinzându-le învingătorilor coroane, alegorii ale Franței în chip de tânără zeiță, cu pieptul gol și consolator. Bassepin vindea memoria și amintirea. Municipalitățile se achitau de datoria pe care o aveau față de cei căzuți într-o manieră cât mai ostentativă și mai trainică, monumente încadrate de prundiș și de tei, în fața cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ea e dincolo de bine și de rău, doar există, e ca muntele, un munte îți place sau nu-ți place, nu prea poți spune de ce, doar că „îmi place muntele ăsta...” Lumea întreagă... Maică-mea cânta și ea ca o zeiță, cred că s-au unit mai multe femei în ea, Thalia și Melpomene, poate Calliope, nu știu bine acuma, toate zeițele astea au dat-o pe mama, juca teatru era o soprană desăvârșită, parcă venită de pe scena Operei, făcea niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
prea poți spune de ce, doar că „îmi place muntele ăsta...” Lumea întreagă... Maică-mea cânta și ea ca o zeiță, cred că s-au unit mai multe femei în ea, Thalia și Melpomene, poate Calliope, nu știu bine acuma, toate zeițele astea au dat-o pe mama, juca teatru era o soprană desăvârșită, parcă venită de pe scena Operei, făcea niște serbări grozave la școala unde lucra, copiii și părinții o divinizau, erau mândri de ea, când mergea printre rândurile de bănci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
eu nu-s de-aici, măi, mamă, măi, nu că sunt mai bun, dar nu-s de-aici. — Îți seamănă. — Nene, dacă-mi semăna, bătea toate balurile, că eu așa am fost, am stat la Cămin toată tinerețea mea de zeiță. Am jucat teatru cât n-a jucat frate-tău în două vieți, numai dacă te gândești la Zestrea de ieri, parcă tu n-ai văzut-o?, că văzuși doar ce aplauze... Băiatul meu e mai talentat ca mine, doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
la transformarea acestei fete pline de complexe, Mie. Însă, cât ai zice pește, toate planurile nostre s-au dus naibii. Când am simțit lovitura puternică, de ciocan, deja mă eliberasem de hainele de pe mine și mă aruncasem asupra trupului de zeiță al lui Reiko, pe care o lingeam plescăind cu putere. Din cauza șocului, Mie vomita de zor la baie. Numai că asta n-o mai ajuta cu nimic acum, efectele drogului se făceau deja simțite, substanța Îi atinsese toți nervii, i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ei generează o seninătate utilă pentru abordarea sfârșitului unei existențe. Dar, în ceea ce-i privește pe zei, trebuie să adăugăm și niște detalii specifice lui Philodemos: frumusețea lor, de exemplu, dar și posibilitatea de a fi sexuați - zei masculi și zeițe femele... -, viața lor socială și limba lor, rațională, deci înrudită cu greaca... Pioșenia exclude rugăciunea orientată în sensul interpelării, al solicitării, al cererii interesate: nu comunici cu zeii pentru a le cere binefaceri sau avantaje. La antipozii sacrificiilor grecești menite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mai există și acea dedicație către Memmius, care ne permite, din nefericire, să descoperim că Aristotel are dreptate în tragica lui constatare despre prietenie... Căci Lucrețiu scrie aceste mii de versuri numai pentru Memmius, Caius Memmius Gemellus, copleșit de favorurile zeiței Venus, dacă e să-l credem pe filosof. Ilustru descendent al unei familii aristocratice, interpelat de vreo douăsprezece ori în text - de unsprezece ori, ca să fim exacți -, binecuvântat o dată cu epitetul „glorios” îca și Venus și Epicur!), personajul pare cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
te face orb. în unul dintre momentele sale cele mai ironice, poemul vorbește despre această transfigurare a celuilalt de către privirea îndrăgostitului: fiecare defect devine o calitate, toate tarele se transformă în talente, pocitaniile acced la statutul de divinități și de zeițe, neroadele devin niște partenere adorabile, iar istericele, niște blânde complice. Nimic nu falsifică mai tare privirea lucidă asupra noastră înșine, asupra celorlalți și a lumii ca dansul atomilor îndrăgostiți într-un trup supus legii lor! Iubirea-pasiune e o catastrofă. Pulsiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ELEUSINII Când calda strălucire a lunilor toride Va prinde să decline, când soare potolit Spre golfuri de-ntuneric va luneca, trudit, Își va rosti chemarea din nou, Eumolpide... La vorba lui, pătrunsă de-un tăinuit fior, Tu vei ghici durerea Zeiței pământene Și plânsetul Fecioarei ce câmpuri leteene, I-e dat mult timp să ude în roua ochilor. Și-n toamna, somptuoasă de purpură și nacru, În toamna unde seara încheagă tonuri vii, Prin surda picurare a orelor târzii Îți vei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Noapte, greu De gânduri, de neliniști, de-adîncă-nduioșare. Mă vei urma... Cuvântul va depăna domol Povestea fără nume a Nunții Subterane Uimit, îți vei cuprinde supremele arcane Din culmi nebănuite și limpezi de simbol. Iar când, topit în apa adâncilor mistere, Zeiței chtoniene întreg te vei fi dat, Cu mâini îngemănate și gând cutremurat Îți voi aduce iarba culeasă în tăcere... PANTEISM Vom merge spre fierbintea, frenetica viață, Spre sânul ei puternic cioplit în dur bazalt, Uitat să fie visul și zborul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
scap, dar brațe lunecătoare, blânde M-au strâns și mai aproape și m-au lipit mai mult. IXION La mesele Olimpului, Ixion, sărbătoritul, zămisli poftă vinovată pentru Junon. Dar Nephélé închipui o Junon de umbră din norii care împrejmuiesc locașul zeiței. Ixion îmbrățișă doar norul. La veșnice ospețe, din vârful pururi nins Tot gândul meu netrebnic, regină-Olimpiană, Urca să-ți împresoare grumazul neatins Cu vrejurile-i ude și reci de buruiană. Sonor vuia văzduhul în râsul uriaș Și aburea prin cupe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
care să le ascundă trupul, ca în celebra „Pietà” a lui Michelangelo. Femeile prin care se reprezintă Fecioara Maria nu au decât chip și mâini, corpul „fără prihană” nefiind nici măcar sesizabil. Celălalt model paradigmatic feminin însă, cel care coboară din zeițele Antichității greco-romane și din cultul Mariei Magdalena, și-a expus, din Renaștere, frumusețea ca geometrie desăvârșită a formelor, dar și ca ispită. Soția artistului, dar și femeia de stradă au întruchipat un ideal estetic pe care și astăzi îl căutăm
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Paștele este o sărbătoare cunoscută încă din vremurile străvechi. Etimologia cuvântului „Paște”, în germană „Ostern”, rămâne necunoscută, dar se presupune că aceasta este asociată cu sărbătoarea de primăvară, celebrată în cinstea zeiței fertilității Ostara. De aici și iepurașul de Paște și ouăle, considerate simboluri ale fertilității. Astăzi întreaga lume creștină sărbătorește Paștele ca Învierea lui Isus Hristos. Și aici, ca și în alte țări, Paștele are un caracter din ce în ce mai comercial, originile acestei sărbători
TRADIŢII EUROPENE – PAŞTELE ÎN ELVEŢIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364475_a_365804]
-
Editura Buna Vestire, 2012, 70 pag., 2 lei; (2) 52. Colinde din Transilvania, vol. IV, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2011, 236 pag., 16 lei; (4) 53. Colllins, J., Celebritate, București, Editura Lira, 2011, 464 pag., 12 lei; 54. Collins, J., Zeița răzbunării, București, Editura Litera Internațional, 2011, 464 pag., 12 lei; 55. Coloana Infinitului, vol. II, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2009, 618 pag. 40, 00 lei; 56. Cuvinte folositoare și de suflet mântuitoare, București, Editura Bizantină, 2004, 200 pag., 15 lei
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
diafan, apunea cu mult frumusețea legendarei Afrodita. Părul mătăsos și negru împrejmuia cu o grație nemăsurată chipul ușor slăbit, alungit spre un asiatic tandru. Fruntea înaltă era într-o deplină congruență cu tot corpul care o aducea în timp de zeiță. Era o femeie fără nume. Niciun nume nu i s-ar fi potrivit frumuseții ei autentice. Ar fi fost de prisos orice încercare de apelare. Nu ar fi răspuns nimănui cu dezinvoltura cu care o făcea înaintea lui. Corespondau aproape
FLUTURI SUB CEARCĂNE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361452_a_362781]
-
conduce pe drumul către eternitate și accepți de bună voie. Glasul ei mieros l-ar duce în ispită pe însuși Papa. Constituția ei zveltă, cu picioare lungi și bine făcute, coapse ușor rotunjite și talie de viespe, mâini lungi de zeiță, piept ispititor și gât lung de gazela. Vocea ei îi îmbată pe îngeri, de dorul ei simți că iei foc. Te pierzi cu gândul între coapsele ei atingând nemurirea, devii zeu și uiți astfel că ești muritor. Este ca o
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
în cazul medicilor). În multe universități, absolvenții facultăților de medicină prestează la sfârșitul studiului jurământul lui Hippocrate! Lăsăm cititorului în continuare, bucuria lecturii acestui Jurământ: „Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea și Panacea și pe toți zeii și zeițele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ și poruncile lui, pe cât mă ajută forțele și rațiunea: • Să respect pe cel care m-a învățat această artă la fel ca pe propriii mei părinți, să împart cu
JURĂMÂNTUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363851_a_365180]
-
cu care mă pipăi" , și-l roagă să-l cheme "încet și tandru cu numele de alatăieri, cu amurgul de ieri, cu zvonul pământulzi neliniștit pe crucea de gând răstignit". Dragostea care-i dă fiori poetului se materializează într-o zeiță superbă pe care, înflăcărat precum zeul Amor, este nerăbdătror s-o strângă la piept ca pe o "lacrimă de post, făcând mătănii în fiecare dimineață cu chip de prescură" - și o dumnezeiește pentru eternitate. În extazul adorației, dragostea o ține
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
Iulia, este Casa 325 transformată în muzeul Aurul Apusenilor. Clădirea este bine renovată, muzeul nu prea mare și nici prea bogat, dar profesional aranjat iar ghida foarte plăcută, binevoitoare și doctă. Ceea ce m-a impresionat pe mine a fost statuia zeiței Terra Mater - Telus la greci - ce mi-a amintit imediat de Mather Earth a amerindienilor, același cult, dar la ce distanță geografică între ele, la care adaug și budismul tibetan. E un cult religios deosebit de înțelept, de-a trata planeta
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
Român basarabean din aceeași stirpe cu cei pe care îi acompania, poposi la Miroslovești. Intelectualii basarabeni erau în trecere prin preajma baștinei noastre și nu ne-au ignorat, ci ne-au onorat cu distinsa lor prezență, dar mai ales cu grația zeiței Thalia.... Era ca o conjunctură instrumentată de Cineva Care, acolo Sus, ne iubește. Într-un cadru particular, în ambientul familiei tânărului și vrednicului primar Ionuț Gospodaru, actrița m-a/ne-a reconectat la senzațiile trăite la Fălticeni. Dar, conform principiilor
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]