952 matches
-
și cu preudonime precum "Fantasio" ori "Idealist"66. Credem, de asemenea, ca și în spatele "autorilor" de cronici teatrale, politice ori de viață universitară din capitală Belgiei ce vedeau lumină tiparului în "Cronică" primei părți a anului 1904, precum "Floréal", "Prometeu", "Zenit", "Fortunie", tot Florian Becescu se ascundea 67. Din aceași perioadă datează și poeziile Pseudo-Civilizației, Vedenii, Povestea vremii. Omagiu marelui istoric A.D. Xenopol, Povestea sufletului meu, Ultimul cântec, O, ce păcat 68... Pe 19 februarie 1904, în ciclul corespondentelor din capitală
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Bruxelles, în "Cronică", IV, 936, 3 august 1904, p. 3. Lys, Mânia streinismului, în "Cronică", IV, 932, 29 iulie 1904, p. 1. Prometeu, Din Bruxelles. Théâtre Molière și bătăliile liberalo- catolice, în "Cronică", III, 765, 20 decembrie 1903, p. 2. Zenit, Din Bruxelles. De la Societatea Studenților Români, în "Cronică", IV, 780, 15 ianuarie 1904, p. 2. 2.4. Statistici, liste de studenti Institut Supérieur de Commerce d'Anvers (1857-1927), Imprimerie Labor Ș.A., 1928, pp. 137-173. Despy-Meyer, Andrée (avec la collaboration de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Docteur. Registre E., dossier 1003, nr. crt. 957. 34 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 191, Comunicări ale Ministerului Afacerilor Străine din Belgia către Legația României de la Bruxelles, 2 martie 1928, 28 decembrie 1938, nepaginat. 35 Ibid., vol. 196. 36 Zenit, Din Bruxelles. De la Societatea Studenților Români, IV, 780, 15 ianuarie 1904, p. 2. 37 Ibid. 38 Ibid., p. 2. Despre ipoteza noastră cu privire la Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, p. 70. 39
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Din Bruxelles. De la Societatea Studenților Români, IV, 780, 15 ianuarie 1904, p. 2. 37 Ibid. 38 Ibid., p. 2. Despre ipoteza noastră cu privire la Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, p. 70. 39 Zenit, Op. cît., p. 2. 40 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. Vezi, de asemenea, AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1904, nepaginat. 67 Vezi corespondentele din "Cronică" semnate Floréal, Din Bruxelles. Théâtre Royal de la Monnaie. Le Roi Arthur (III, 761, 14 decembrie 1903, p. 2); Prometeu, Din Bruxelles. Théâtre Molière și bătăliile liberalo-catolice (III, 765, 20 decembrie 1903, p. 2); Zenit, Din Bruxelles. De la Societatea Studenților Români (IV, 780, 15 ianuarie 1904, p. 2) și Fortunie, Scrisoare din Bruxelles (IV, 936, 3 august 1904, p. 3). 68 Pseudo-Civilizației ("Cronică", IV, 799, 9 februarie 1904, p. 2), Vedenii ("Cronică", IV, 800, 10
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Universitatea liberă, în "Cronică", IV, 807, 19 februarie 1904, p. 2. 70 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 71 Ibid. 72 Zenit, Op. cît., p. 2. Cu privire la încheierea studiilor lui Jean Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., p. 70. 73 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Pe micuțul ecran se vedea clar: 17 octombrie 2026, ora 11 și 45 minute. Imposibil! exclamă el, complet dezorientat. Ce repede trece timpul! Mai adineaori aveam 74 de ani. Acum să am deja nouăzeci împliniți? Mai erau cincisprezece minute până la zenit. Era singur, în drum spre casă și i se făcuse deja foame. În acea zi de toamnă șablon a anului sus amintit, nu pentru prima oară, neavând ce face trecuse pe la Clubul "70 +" și pe la "Asociația Pensionarilor". Acum la întoarcere
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
liber; ultima limită; luptă; meditație; mult; natură; naturii; neatins; nelimitare; nesfîrșit; noapte; noapte senină; nuntă; ocean; parc; poluat; relaxare; roșu; scuze; nori; spațiu; cu stele; stimă; stratosferă; suflete; supremație; tot mai sus; table; tot; transcendent; trecere; uimire; vise; zăvor; zbor; zenit; zodie (1); 785/142/64/78/0 cere: bani (61); ajutor (50); nevoie (46); vrea (38); dă (32); a da (25); dorință (23); da (22); cerșetor (18); rugăminte (12); dorește (10); primește (10); a vrea (10); necesitate (9); primi (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alb; pisic; de pix; podium; primordial; pumn; putere; ridicat; rotund; satisfacție; singurătate; soare; stea; stele; stop; subțire; superioritate; suprem; supremație; cel mai sus; tăiat; în top; triumfător; tulpină; țap; țel; țintă; undiță; unghi; vale; victorie; voință; vulcan; vultur; zăpadă; zbor; zenit (1); 786/165/48/117/0 voce: glas (184); cîntec (70); sunet (39); muzică (29); tare (23); frumoasă (22); cîntăreț (19); caldă (15); grai (15); gură (13); melodie (13); suavă (10); dulce (9); groasă (9); strigăt (8); vorbă (8); cîntă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plasat la verticală. • Răsucirea se determină din poziția așezat pe banchetă, cu membrele inferioare în atârnat, palmele pe umeri. Goniometrul este plasat transversal pe creștetul pacientului, perpendicular pe axul lung al coloanei vertebrale, cu baza în jos și indicatorul la zenit, apoi în dreptul fiecărei apofize spinoase a segmentelor vertebrale. Treptat se coboară vertebră cu vertebră, până se ajunge la bazin, care, împreună cu membrele inferioare, rămâne fixat pe banchetă. Testarea musculară oferă date importante privind statica și dinamica șirei spinării, prin intermediul unei
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
145 Motivul solar cel mai utilizat în colinde, ilustrat de o viețuitoare pământească, supusă "vânării", este Cerbul, considerat un simbol al fecundității, al ritmurilor creșterii, al renașterilor. Mediator între cer și pământ, simbol al soarelui ce răsare și urcă spre zenit, cerbul este o imagine arhaică a reînnoirii ciclice. Efigia sacră a Zeului Soare, prezent la indienii hopis din Arizona, era crestată pe o piele de cerb lopătar. Primăvara, la sărbătoarea Soarelui, indienii din Florida ridicau un stâlp în vârful căruia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aflate dincolo de mormânt, el își asumă o misiune ce devine simbolul clipei dificile a unei revelații sau a unei taine taina morții biruite de făgăduiala reînceperii."339 Mare regenerator, stăpân al "pântecului lumii", șarpele este o metamorfoză a soarelui la zenit care ia formă ofidiană, ascunzându-se în măruntaiele pământului, până la o nouă răsărire.340 Lunar și teluric, în același timp, cu puteri de regenerare și fecundatoare, nemuritor și în continuă metamorfoză, șarpele este "izvorul înțelepciunii, întrevede viitorul" care deschide calea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dinți de lup" sau "dinți de ferăstrău". Considerat "animal cosmic prin excelență", plămădit, aidoma cosmosului, din pământ și apă, este consubstanțial arborelui cosmic. Șarpele mitic este dual, ca apotropeu al pământului, șarpele terestru se află la "crugurile cerului" (nadirul și zenitul), iar șarpele cosmic, la "brâul pământului" (ecuator). În mentalitatea populară românească, șarpele apare sub trei înfățișări: șarpele de casă, șarpele de câmpie și pădure, șarpele de apă. Șarpele de casă, Știma casei, Vâlva casei, este "ceasornicul casei" care trăiește sub
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lui Alexandru "refuzând apa", a voievodului, a cavalerului, a prințului din Levant care "a văzut idei". Peisajul fizic și spiritual variază; universul realizat în imagini expresioniste dă sentimentul sfârșitului în "Alexandru refuzând apa: "Un soare imens, fioros policandru/ rănea alburiul zenitului fiert." Poetul cosmicizează o arșiță interioară, menită să purifice lumea; soarele parcă a topit văzduhul, zămislind o nouă geografie care poartă pecetea păcatului. Dar Alexandru nu-și potolește setea și călăreții aclamă: Atunci călăreții strigară în cete,/ și stânci licărind
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dragoste de țară", Editura Tineretului, 1967; "Poezii", E. P. L., 1968; "Noblețe de stirpe", Editura Tineretului, 1968; "Spațiile somnului", E. P. L., 1969; "Nostalgica tiradă", E. P. L.,1970; "Cântece de strună", Editura Militară,1971; "Poezii", 1973; "Miază-noaptea miresmelor", Editura Cartea Românească., 1973; "Zenit de anotimpuri", Editura Eminescu, 1974; "Sărbătorile omului", Editura Minerva, 1975. Gr. Hagiu debutează în 1962 cu volumul "Autoportret în august" și, până în 1975, publică încă douăsprezece volume, fără să ne dea însă sentimentul că poezia lui se constituie sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
încheierea poemului, va rămâne o vocație eternă. Ciclul intitulat " Piramidele" ambiționează să deschidă dilemele omului pus în fața monștrilor ce ascund în ei misterele unor lumi. Piramidele sunt surse de cunoaștere a trecutului, elemente de măreție și de sfidare. "În monstruos zenit dospesc curate/ De piatra și de altceva necunoscut;/ Cum s-a putut, o, cum de s-a putut păstra uscata lor eternitate." Pentru Adrian Păunescu jocul lor este un joc al pierderii. Și pierderea treptată înseamnă coborârea spre moarte. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
absoarbe filtrelor întreaga existență. Contemporanul. 1974, nr. 39. "Poezie politică" (Geo Dumitrescu Jurnal de campanie), Contemporanul, 1974, nr. 47. Poezia "stări de foc", (Dumitru Popescu "Gustul sâmburelui"), Contemporanul 1974, nr. 51. "Poezia patriotică" (Șt. Aug. Doinaș "Papirus și Gr. Hagiu "Zenit de anotimpuri", Contemporanul 1974, nr. 53. "Norocul nostru-i țara..." (Adrian Păunescu "Repetabila povară"), Contemporanul, 1975, nr. 10. "Din iarba ta mă-nalț" (Al. Andrițoiu " Pe drumul meu" culegere selectivă și "Aur" apărute simultan) Contemporanul, 1975, nr. 18. "Asimilare monocordă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
merge spre fierbintea, frenetica viață,/ Spre sânul ei puternic cioplit în dur bazalt" (Panteism); 2. Transferarea trăirilor interioare asupra unor simboluri obiective (copacul, munții, râurile): "Hipnotizat de-adânca și limpedea lumină/ A bolților destinse deasupra lui, ar vrea/ Să sfărâme zenitul și-nnebunit să bea/ Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină" (Copacul); 3. Setea de absolut, în înțeles platonician, admirația pentru "perfecțiuni poliedrale" duce cu gândul la increat, la "oul dogmatic"; principiul lumii este prezent în microcosm și macrocosm și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care se reflectă realitatea: "Tăind pe înecarea cirezilor agreste/ În grupurile apei,/ un joc secund, mai pur". În strofa a doua o altă concepție a poetului despre poezie, care este "Nadir latent" (nadir = punct imaginar pe bolta cerească, diametral opus zenitului, aflat la intersecția dintre verticala locului, de unde privește observatorul cu bolta cerească din emisfera opusă). "Poetul ridică însumarea", calculează un punct imaginar al ideilor, în înaltul infinit al spațiului exterior și întâlnește poezia, simbolizată prin metafora: "harfe resfirate", aflată în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
insistă, ci își ia tălpășița. Babuinii, în grup, pot alunga o panteră. Cu o condiție, bineînțeles: să ajungă toți în același timp, exact la momentul potrivit. Ajung la oazele de apă la amiază, trebuie să se sincronizeze cu soarele la zenit...". Lumea pitulicilor, lumea păsării " În fața primejdiilor, există, așadar, invenții individuale ale animalelor, care sunt transmise apoi posterității speciei. Acestea sunt invenții literalmente culturale. Este cazul pitulicilor elvețiene care migrează de obicei în Africa. Multă vreme s-a crezut că pleacă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
contează în regiunile eliberate și obiectivul său revoluționar rămîne exclusiv, contrar celui al aliatului său apropiat Tito, eliberarea națională și soluția 'laocratică' a chestiunii interne 32. La începutul anului 1944, ELAS controlează cvasi-totalitatea teritoriului, iar prestigiul său se află la zenit. Dar, în mai 1944, negocierile purtate cu guvernul regalist aflat în exil, susținut de către englezi, ajung la acordurile din Liban, prin care partidul comunist nu obține decît cîteva portofolii minore în guvernul de uniune națională. În septembrie, aceste acorduri sînt
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
lui Meaume nu figurează în dicționarele de arte frumoase, și nici maeștrii săi Follin, Rhuys Reformatul, Heemkers; ceea ce confirmă că întreaga narațiune este un scenariu fictiv menit să reînsuflețească și să ateste o biografie senzațională din realitatea unei Europe la zenit, marcată încă de extraordinara pasiune artistică, științifică și umană a Renașterii. Așadar, tânărul gravor Meaume se afla în 1638 la Bruges, îndrăgostit peste poate de fiica judecătorului electiv. Apelează la felurite expediente pentru a o întâlni pe blonda flamandă de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aceea astronomic-onirică. Pajul este un deconstructor de iluzii, el cîntă la mandolină, are o viață ușoară, ca toți bărbierii si frizerii care nu-și chinuie cortexul cu gravele probleme metafizice ale momentului, el știe să decompenseze un suflet aflat la zenitul cunoașterii, știe să dezamorseze orice conflict, este un bun negociator, cunoaște tactici și strategii care pot ușura existența, este modelul codoașei din teatrul roman, necromant și ghicitor, fabricator de filtre, șpițer, cunoscător al firii umane, sacerdot de alcov, știe să
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
confundându-se cu spațiul, realizând aceeași dedublare cu care autoarea obișnuiește. Privit în oglindă, cu totul inversată forța explozivă a poemelor blagiene, încărcată de un optimism puternic, se atenuează aici, căpătând o notă rezervată, aproape pesimistă. Dar cum iubirea, ca "zenit al subiectivității"72 "luminează poate cea mai semnificativă situare a omului în lume, devenind, în ultimă instanță, terenul unor relații decisive asupra condiției umane"73, resuscitând mediul diafan eminescian, Ana Blandiana rezervă o parte din spațiul acestui volum pentru adevărate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
floarea atingerii la nesfârșit urzește chiar sfârșitul în treierul landei sârguincios și umil grea e partea de suflet, curând ai s-o afli, ușoară partea de trup. despărțirea lor suferitoare viața pre viață călcând-o, pe pământ înspre cer la zenit, singur El Limba Lui, izvorul de-acolo îndurării de-aici. Câmp luminos țesut ăn raza minții... ...pe locul unde ultima chacră sprijină cerul sufletul unduitor ațipește precum sideful negrăbit și vrednic licărul seminal smălțuie embrionul divin în uterul nopții cu
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]