3,853 matches
-
-o cam în margine. Și atunci am strâns din dinți și mi-am promis să reflectez acasă la pornirea asta rea din mine. Nu ca să mă pedepsesc, nu ca să mă învinovățesc, dar ca să știu cum să ard mai repede toată zestrea asta păcătoasă a anilor mei de început, a anilor în care am devenit eu, legată direct de cum mă văd alții, cât de des mă laudă, câtă mulțumire le aduc când sunt cuminte. Noi, părinții de astăzi, am crescut în plină
Pierduți în comparație. Ce se întâmplă când îi spui copilului tău by https://republica.ro/pierduti-in-comparatie-ce-se-intampla-cand-ii-spui-copilului-tau-te-faci-de-ras [Corola-blog/BlogPost/338236_a_339565]
-
neamului românesc să se piardă, așa cum se întâmplă în prezent, sub pretextul îmbogățirii limbii române cu englezisme și americanisme, dispar cuvinte din dulcele grai românesc, așa că, Anuarul nr.4 al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Banat Timișoara, devine o “ladă de zestre “ a spiritualității românești. Cititorul, parcurgând paginile acestei lucrări coordonate de două Doamne ale intelectualității bănățene, și nu numai, profesoara Doina Drăgan, președinta Ligii Scriitorilor, Filiala Banat-Timișoara și pr.univ.Andreia Elena Lampinean Anucuta, are senzația că parcurge istoria școlii bănățene , care
ANUARUL FILIALEI TIMIŞOARA-BANAT A LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Anuarul_filialei_timisoara_ba_al_florin_tene_1390803181.html [Corola-blog/BlogPost/347346_a_348675]
-
kamen ël phure. Kana plaćan pe' ëkh avresθar, adikë o śhaw' del duma la śh'ăça, aven ïn pecit o śhaw' pesqë pärințença haj ïnceleʒin pe'. Laqë pärințˇ ći mangën love pe laθe, pretencij, ći bikinen pe' ël śhejă, na-j zestre. Thon ëkh dată kana te këren o abăw. O rakio kërel pe' and-i rât ël abăvesqi. I obligacia te këren abăw avel ël pärințenqi ël śhavesqë, da kana na-j len, ji la śh'ăqë aźutin, kontribujin soça daśtin. Kërel pe
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
doruri, în trăiri incendiare, de dragostea-i de țară și de neam, de suferința-i fără de-alinare. Nicicând să nu uităm că el, Eminul, cu veșnicia făcu legământ prin versul său și, ca într-o psaltire, lăsă o-ntreagă zestre în cuvânt și un Luceafăr, pentru nemurire. Referință Bibliografică: LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Glodean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_glodean_1452789817.html [Corola-blog/BlogPost/380591_a_381920]
-
căci Ana lu’ Marcu dormea în cuină (bucătărie). Avea în cuină un pat din lemn cu strujac. Strujacul este o saltea umplută cu ghije (pănușă de porumb) și acoperită cu pânză. Dulapuri nu avea în cameră. Avea o ladă de zestre unde ținea două pricovițe de lână, o pernă și o poneavă. Hainele le ținea pe o prăjină așezată deasupra lăzii de zestre. Îmbrăcămintea ei era alcătuită din poale, cătrânță, opreg, ciupag, sfetăr, laibăr, cojoc, cârpă. Vesela o ținea pe cele
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
cu ghije (pănușă de porumb) și acoperită cu pânză. Dulapuri nu avea în cameră. Avea o ladă de zestre unde ținea două pricovițe de lână, o pernă și o poneavă. Hainele le ținea pe o prăjină așezată deasupra lăzii de zestre. Îmbrăcămintea ei era alcătuită din poale, cătrânță, opreg, ciupag, sfetăr, laibăr, cojoc, cârpă. Vesela o ținea pe cele patru rafturi de lemn ale stelajului. Soba era de cărămidă iar podeaua era din pământ. Când se făcea câte o groapă în
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
de oaspeți nu se deosebea prea mult de cuină. Podeaua era tot de pământ. Două paturi cu strujac se aflau de o parte și de alta a camerei. În mijlocul camerei era o masă înconjurată de patru scaune. O ladă de zestre stătea lângă ușa de la intrare. Această cameră nu avea sobă. Ea putea să fie folosită doar vara, neavând posibilitatea ca să fie încălzită. Adesea copiii urcau în podul casei să se joce. Scara de lemn de la mijlocul gangului ducea în pod
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
Doctorul și Preotul. E vorba de o veghere a unei bolnave, iar bătrânele stau la căpătâiul ei, exact ca babele în jurul Bubulinei, din filmul “Zorba Grecul”, așteptând ca aceasta să moară și repezindu-se, să apuce și ele ceva din “zestrea” Bubulinei. Cele 9 bătrâne (număr magic!) precum cele 9 Babe ale lui Mărțișor, comentează starea Muribundei, în felul lor. Fiecare își dă cu părerea. Fiul bătrânei muribunde numește babele “cucuvele” care prevestesc moartea. Pentru el, prilej de durere, de întristare
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
române simbol al dragostei și iubirii de cultura națională.Iar volumele acestea, în condițiile fenomenului de globalizare și europenizare, când o parte din faptele românilor, tradițiile lor, vor dispărea sau extompa, “Personalități Române și Faptele lor “ vor fi “lada de zestre “ a spiritualității române. Al.Florin ȚENE Membru corespondent al Academiei Americană Română Președintele Ligii Scriitorilor Români Referință Bibliografică: Încă o pagină din istoria culturii s-a scris la București / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 366, Anul
ÎNCĂ O PAGINĂ DIN ISTORIA CULTURII S-A SCRIS LA BUCUREŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Inca_o_pagina_din_istoria_culturii_s_a_scris_la_bucuresti.html [Corola-blog/BlogPost/361712_a_363041]
-
mult decât atât au adus jertfe stropite cu sânge și cu sudoarea frunții lor. Din ce în ce mai mulți pribegiți prin lumea largă constată că ceea ce îi definește și îi face să se simtă cu adevărat ei înșiși, împliniți și fericiți este această zestre lăsată cu limbă de moarte de părinții lor. Încearcă, acești rătăciți, într-un târziu, să-i cinstească pe cei care au făcut multe, multe sacrificii materiale, spirituale și au ajuns la nemurire, prin fiii lor, lăsându-ne nouă, astăzi, să
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409814331.html [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
oamenilor și a fost sacrificat în văzul tuturor, însă aceștia tot nu s-au schimbat, nu au devenit mai umani. Pentru a pregăti venirea unui urmaș mai bun decât el, omul ar trebui deocamdată să se smerească gândindu-se la zestrea sa biologică pe care n-o mai poate nici stăpâni, nici gospodări, s-a diminuat vizibil discernământul, ceea ce este foarte dureros pentru că mentalitățile fiecăruia de a-și trăi viața diferă de la o generație la alta, alterându-se. Și, în final
TIMPUL, ÎNCOTRO?! de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1407426883.html [Corola-blog/BlogPost/353886_a_355215]
-
nu se aprinsese niciodată lampa. Știa ce este aia de la bietul taică-său. Ăsta parcă avea o boală cu lampa aia; o ștergea în fiecare duminică și-i verifica fitilul. -‘’ Ce știi tu, bă tată! Asta-i lampa primită de zestre după biata mumă-ta, odihnească-se în pace, pe acolo, pe unde o fi !’’ ** Într-o dimineață denoapte, Colaie se pomenește strigat la poartă de Mărin al lu’ Sandu lui Din din capul satului. Pe Mărin, Colaie-l știa, de altfel
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1429078587.html [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
cu prietenia asta dintre Mărin al lu’ Sandu lu Din și Colaie al lu’ Lipici.’’! ** În săptămâna din naintea Paștilor, Gheorghe, un copil al nimănui, pripășit pe lângă casa lui jupan Tănasie și de care acesta zisese că-i va da zestre și-l va însura, când îi va veni vremea, cu o fată de seama lui. Ducând vacile la păscut sus pe deal, a dat de un om agățat cu un cap de funie de-o creacă, în marginea pădurii. Bietul
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1429078587.html [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
dezvoltat aici, o adevărată arhitectură populară a lemnului regăsit în sistemul de construcții folosit pe Valea Bistriței, zona Românului, Humulesti sau Bargauani. În muzeu, putem admira obiecte din mobilier masiv (patul, masa, laița), sobă, bogatele țesături din lână, lada de zestre, costumul popular românesc la portul femeiesc dar și la cel bărbătesc. Ocupațiile de bază a oamenilor din acestă zona au fost creșterea animalelor, agricultură și prelucrarea lemnului. Până la sfârșitul secolului XIX, principalul mijloc de transport pentru lemn, produse dar și
Muzeul de Etnografie by http://www.zilesinopti.ro/locuri/7979/muzeul-de-etnografie [Corola-blog/BlogPost/96626_a_97918]
-
părinți, plecând departe de familia de care aparține. Un copil într-o familie înseamnă de fapt nici unul. Copiii dau motivație de viață și de jertfă părinților. Atunci când ești fără de copii, viața de familie nu mai are sens, își pierde sacralitatea. Zestrea, puterea unei familii stă în a avea cât mai mulți copii. Copiii într-o familie creează o stare harică, de unire și mai puternică între soți și-i determină să fie activi în viața de familie. Iată doar câteva mărturii
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437031519.html [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
în jurul focului, la o halcă de carne prăjită pe jar - bucurându-se deci de avantajele progresului). Picturile rupestre, construirea primelor arcuri, dar și începuturile exogamiei (băieții lui Edward sunt forțați să-și caute perechi printre fetele altora pentru a îmbogăți zestrea genetică) - sunt doar câteva dintre eforturile pe care le face Edward pe calea evoluției. Curând însă, cum se întâmplă de obicei, intră în conflict cu generația tânără: un conflict ideologic legat de dilema împărtășirii secretelor legate de foc - cu celelalte
Omul evoluției: Cum l-am mâncat pe tata by http://www.zilesinopti.ro/articole/12836/omul-evolutiei-cum-l-am-mancat-pe-tata [Corola-blog/BlogPost/100159_a_101451]
-
Nu fi, mamă, răutăcioasă. Ne-am cunoscut la un banchet, ne-am plăcut reciproc și cum eram fiecare fără un angajament, ne-am împrietenit. Atâta tot. Vom vedea ce va urma pe parcurs. - Sper că nu este o vânătoare de zestre și o situație material mai mult decât onorabilă? - Nu mamă, nu știe decât că suntem în relații destul de reci și că tata este medic, iar tu profesoară. Nu știe nimic de vilă, mașină, etc. - Știi cum sunt părinții, nu vor
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402742130.html [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
și matale la televizor? Îți iau banii și-ți dau un numar de telefon care sună ocupat... O măgărie! Crezi poate că nu s-a dus Bertha la Matilda? A spus așa și așa, am o fată bună, cu o zestre de o sută de mii, mașina că și nouă, restaurant în perspectivă... I-au propus un inginer divorțat... - Înțeleg, el divorțat și ea fecioara... - Nu-i vorba de astă. Dar inginer? Nu perspective, nu avere, slujbaș la stat până la pensie
SCHIŢE UMORISTICE (36) – LUNGUL NASULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1431648118.html [Corola-blog/BlogPost/370398_a_371727]
-
chiar periculos... Auzi matale, încă de la fisc! - Dar ce ar fi vrut Lizica, un doctor? - Dă-i încolo de doctori... Nu ai auzit ce leafa are un doctor?! Și dacă o să facă încă o dată grevă, din ce o să trăiască? Din zestrea fetei? Ea să-l țină cu casa și masa și el să facă grevă? - Atunci cu un intelectual... - I-au dat și așa ceva, un profesor de violoncel de la conservator. S-a gandit domnul Kleider că poate să cânte la restaurant
SCHIŢE UMORISTICE (36) – LUNGUL NASULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1431648118.html [Corola-blog/BlogPost/370398_a_371727]
-
dar aveam un somn ca al iepurilor,ca la primul zgomot, să mă pot trezi. Cum am simțit mișcare prin cameră și pe ăi bătrâni părăsind odaia, cum și eu o zbughii din pat. Am căutat repede, în lada de zestre a mamei, unde ținea hainele ceva mai acătării[ - Cu sensul de mai bune, mai frumoase.], hainele pe care le îmbrăcam de obicei, când mergeam la biserică, că de, ajungeam la oraș și cu ele la subțioară, pe ușa din fața casei
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443344957.html [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
l-au avut pe el, deci prin locul de naștere și mamă era italian. Pe Maria - Rosa a cunoscut-o cu patru ani în urmă. Ea era piemonteză și se trăgea dintr-o familie înstărită. Părinții i-au dat ca zestre la prima căsătorie , casa de pe malul lacului Viverone și un lot de vie pe rod, sus pe colină. După nașterea fetiței, care acum avea șase ani, a rămas văduvă, soțul decedându-i într-un accident de muncă. Mai târziu, după
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425226473.html [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
o identitate proprie locală. Fiecare om în această lume s-a născut într-un anumit loc, a fost marcat de o cultură de o tradiție, de o confesiune religioasă căreia îi aparține. Oriunde merge în lume duce cu el această zestre. La fel și noi românii ne ducem în Occident sau în altă parte, suntem totuși români plecați dintr-o țară, dintr-o Biserică, dintr-o cultură, dintr-o limbă. Ori, dacă le uităm sau nu vrem să ținem cont de
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_serafim_joanta_.html [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
Nu are nicio responsabilitate! Adică, e... Cine să fie atent la nuanțe? Poate Ignatenko! După indicațiile prețioase date academicienilor privind modificarea bietei Constituții, siluită intens de-a lungul mandatelor sale, a rupt, la părăsirea total neprotocolară a incintei, o altă zestre de pernișoare repetând de-ți vine chiar să-l crezi: „Eu, niciodată ... Fulgi! În timp ce însuși Papa Benedict al XVI-lea e istorie, prin retragerea demnă la mânăstire, suntem anunțați, cu surle și trâmbițe, că întâiul Demis al țării se întoarce
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+10): PERNA ŞI CUŢITUL ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_nou_sergiu_gabureac_1363581122.html [Corola-blog/BlogPost/342159_a_343488]
-
montare de „familie”, căci regizorul spectacolului e fostul soț al Mayei, Claudiu Istodor, iar rolul junelui prim, Franck Gardner, e jucat de fiul Mayei, Tudor Aaron Istodor. El interpretează cu succes tipul tânărului dandy superficial în sentimente și vânător de zestre, cuceritor, șarmant, dar alături de care, și din motive care se descoperă spre sfârșitul piesei, Vivie nu-și poate clădi un viitor. Radu Gheorghe în Praed este cel care, cu eleganță și calm britanic, deschide spectacolul printr-un monolog despre invențiile
UN RECITAL ACTORICESC – MAYA MORGENSTERN ÎN „PROFESIUNEA DOAMNEI WARREN” LA TEATRUL MIC DIN BUCUREŞTI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1412053708.html [Corola-blog/BlogPost/374359_a_375688]
-
și taina apariției lui, Mărțișorul cu bucuria pură a primăverii și Dragobetele nostru- ”Zeul” dragostei la români. Apreciez intenția și reușita doamnei scriitoare de a face concurență prin ”Legenda lui Dragobete” Sfântului Valentin , care nu ne aparține , nu este în zestrea noastră folclorică, nu reprezintă comoara noastră străveche. Un Dragobete născut din ființa Dochiei (Daciei) și a spiritului muntelui , care s-a metamorfozat într-o plantă numită ”Năvalnic”, la fel de năvalnic precum furtuna dragostei, care strecoară în sufletele tinerilor fiorul primelor iubiri
FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” SAU BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE PRIN ÎNTOARCEREA INOROGULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1424723573.html [Corola-blog/BlogPost/374597_a_375926]