3,844 matches
-
cheile reflexibităților subînțelese, inteligență românească tălăzuind metaforic...și vine, flux- reflux, la limanul unde Gânditorul adună, ca în Vermeer, scoicile mirărilor și (sau) răsucirile simbolismului.. Nostalgia Originii transpare și aici, cuceritoare pentru cititorul nu din zodii și stele, ci din zestrea Arhetipului, numită de careva, refacerii memoriei celulelor...a anului 2017. Nu e vorba de reflexul condiționat al lui Pavlov, ci de ireversbilitatea să dilematica... ...,Adaosul meu este deloc sentențios, Stelian Platon are o rostire neo-oraculară... Fie primită! Acad. scriitor Eugen
SOCRATICUL DIASPOREAN LA NEW YORK de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368439_a_369768]
-
Covorluiului”, „Doina Vrancei”, precum și cu Orchestra Radiodifuziunii Române. A câștigat marele Premiu la Festivalul Internațional de Folclor - Grosseto, Italia 2010, Premiul Special pentru autenticitate - Vatican, 2003, Trofeul „Comoara Vrancei”, 2006, Premiul I, „Toamna Buzoiană” - Nehoiu, 2006, Premiul I, „Lada de zestre” - Râmnicu Vâlcea, 2007, Premiul II - „Cântecul Românilor de pretutindeni” - Severin, 2007 și altele... A susținut turnee în Italia, Grecia, Ungaria, Bulgaria, Basarabia... Țara românească vecină cu România, Basarabia este și pentru Anamaria Botezatu, ca și pentru atâția alți artiști, un
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
destinul, se putea prognoza că fata va avea un viitor minunat nu ca proastele numite Caterina sau Filofteia. Peste câteva zile când, absolut întâmplător, domnul Francu își văzu soția moșmondind la niște valize ceva mai mari decât o ladă de zestre, întrebă candid: - Pleci, undeva? Faptul că doamna Cleo nu a explodat și nici nu l-a ars cu flacăra privirii se datora unei nemărginite iubiri și, mai ales, înțelegeri, față de bunul ei soț, un tip absolut nostim, care semăna cu
EXCURSIA DE DOCUMNETARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368422_a_369751]
-
de trezire a conștiinței românilor. Motivația poetului este că Basarabia „este plai cu suflet românesc”. Iată: un plai cu suflet, nu numai cu forme geografice frumoase, dar și cu oameni frumoși sufletește. Dar și pentru că Basarabia este „Pământ străbun din zestrea dacilor”. În același ton este scrisă și poezia „La mulți ani, Limbă Română!” Aici țara este numită „Mamă România” și zână iar poporul este „Bravul meu popor!” Cuvinte dure, vehemente folosește poetul împotriva vânzătorilor de neam asupra cărora el invocă
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
de la marginea satelor și pentru turnurile, clopotele și altarele bisericilor, Pentru sabia lui Ștefan cel Mare și Sfânt și pentru rezonanța intraductibilă a cuvântului „dor”, pentru Valea Mureșului și blidul și ștergarul de pe perete, pentru Valea Oltului și lada de zestre, pentru Prut și lavița de la uliță, pentru Țara Crișurilor și iaga de la grindă, pentru bisericile din lemn și casele țărănești, pentru Humanitas și Anastasia, pentru zăpezile Gutâiului și Sfântul Nicodim de la Tismana, pentru moșnenii lui Mircea, iobagii lui Iancu și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
dedicată meseriilor din zonă. Astfel vizitatorii pot vedea obiecte care au aparținut: pescarilor, fierarilor, tâmplarilor, dogarilor, cizmarilor, croitorilor. La etaj într-una din camere sunt expuse bijuterii din metal: brățări, inele, mărgele, centuri cu paftale, gherdan „colier”, o ladă de zestre „racla”, o traistă, două costume de damă. Față de cele din prima cameră sunt mai vii, mai tinerești. Unul din ele este alcătuit din: terliți „opinci din postav”, basma de culoare galben-portocaliu, cămașă albă, sarafan roșu cu dungulițe galbene, la poale
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
rochie albă, lungă, din pânză, cambrată, bolerou de catifea, pălărie, poșetă, pantofi. O altă cameră este mobilată tot în stil rustic, reușind să creeze o impresie puternică de viață, naturalețe, prospețime. Ochiul și curiozitatea vizitatorului sunt încântate de: lăzi de zestre, covor țesut în război, paturi din lemn acoperite cu covoare țesute în război, carpetă neagră cu motive florale pe care sunt țesute scene de viață: chipuri umane, cai, păsări, dispuse într-o simetrie perfectă, costume țărănești de femeie și bărbat
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
-n cotloane cu voluptatea rece. Cel Soare-Nun zâmbește, când peste lume trece La jurământ de taină, cu foc pecetluindu-l. Adună de departe ca oaspeți, zburătoare, Chiar Moș Martin agale pășește din bârlog Pe neaua toropită, rămasă de zălog Și zestre a miresei de verde născătoare. Decor de iarbă crudă, tușat cu vioriu Și bâzâit de-albine ce harnic robotesc Flori oaspete în voie grădinile gătesc, Aruncă-n jur arome, mălinul coliliu. S-au risipit în taină învoalări de fată Viața
JUPÂNA IARNĂ, DOMNIŢA PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367857_a_369186]
-
ONG-urilor prilej cu care s-a oferit revista Ligii „Agora Literară”, cartea de vizită a Ligii Scriitorilor Români. S-au instituit premiile Artur Silvestri. Diploma comemorativă de recunoștință, titlul de Excelență culturală acordat scriitorului Artur Silvestri, pentru contribuția la zestrea patrimonială a neamului românesc a fost înmânată soției sale Mariana Brăescu Silvestri. S-au acordat și alte diplome de excelență în cadrul filialei București. Filiala Brașov a colaborat îndeaproape la emisiunile organizate de către televiziunile locale NOVA, TVS și cu presa locală
LIGA SCRIITORILOR ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367890_a_369219]
-
a ridicat pe o culme depășită doar de Francesco Petrarca (1304-1374). Această ilustră galerie este continuată de Shakespeare, Byron, Lope de Vega, Baudelaire, Ronsard, Verlaine, Camoes, Goethe și Rilke. Cu aceștia ,,sonetul urcă maiestuos în constelația acelor capodopere care fac zestrea spirituală a umanității” (Gheorghe Tomozei, O sută de ani de sonet românesc, Ed. Albatros, 1973). Dintre sonetișii români, trebuie să-i pomenim la loc de cinste pe Mihai Eminescu, Mihai Codreanu, Vasile Voiculescu, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Lucian Blaga, Ion
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
Autorului Bun rămas Scrisoare de la mama Și când a fost să pleci din sat Pre voia ta a fost Că ani de carte-ai adunat Viața te lua la rost Când ai pornit de-acsaă Nu avea a-ți da Ca zestrea de mireasă Ci doară mintea ta Plecai atunci purtat de-o stea Cu tâlc dar și-nțeles Rupându-te din viața mea Pe drumul ce-ai ales N-au fost nici lacrimi, nici blestem Atunci la despărțire Că ai plecat
SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367359_a_368688]
-
cîte noutăți a îngropat timpul pentru totdeauna.Și mai uită încă ceva: că noutățile care au supraviețuit de-a lungul vremurilor sunt, aproape fără excepție, tocmai cele care diferă cel mai puțin de ceea ce se numește vechi. 3. MDP: Despre zestrea dumneavoastră spirituală trebuie să știe și cititorii noștri. Cîte titluri de carte poartă majuscula numelui dumneavoastră, ce alte făptuiri publicistice vă pot recomanda onorant? 3.Al.F.Ț.-Mai sus am spus, am editat 27 de cărți.Debutând editorial în
DIALOGURI PRIVILEGIATE-ALEXANDRU FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367378_a_368707]
-
și pe buzele preotului povestitor despre IIsus! Dacă cerul ar fi fost la scoala cifrelor 33 ar fi scris pe fiecare stea căzătoare 33 ar fi scris pe fiecare nor stellar! Poate un an cu 33 de luni Ar apară zestrea lui Zalmoxe totdeauna (Slatina, 29.12.2011) Cărările ierbii Peste poveste, în liniște, a crescut iarbă secole, aștri necunoscuți au răscolit universul după semințele ierbii: peste toate creștem noi și cuvântul, că doi prieteni, că doi dușmani, mușcând din aceeași
MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
-
și pe buzele preotului povestitor despre Iisus! // Dacă cerul ar fi fost la școala cifrelor / 33 ar fi scris pe fiecare stea căzătoare / 33 ar fi scris pe fiecare nor stelar / Poate un an cu 33 de luni / Ar apăra zestrea lui Zalmoxe / totdeauna”(„33-iul stelar”). Alături de număr apare, continuă cuvântul - ca o descindere deghizată din același Nichita. Ca un joc nici el departe de număr, o stare ludică între cuvânt (poate Pământ) și înger (poate Cer) - traiectoria zborului, finalitatea experienței
CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ, LA VOLUMUL DE POEZIE „ULTIMUL ZBOR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367427_a_368756]
-
viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila somptuoasă, plină cu mobilă grea din nuc, cu tablouri originale și bibelouri din porțelan sau din bronz masiv, pe care se citea patina zecilor de ani trecuți
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
guvernarea liberală a lui Ion I. C.(Ionel) Brătianu încercând să mai recupereze din handicapul temporal în care se găsea societatea românească. În cursul anului 1938, s-a mai construit încă o sală mare de clasă, pentru ca în anul următor, 1939, zestrea școlii să se îmbogățească cu încă 3 săli de clasă. În perioada dominației horthyste (1940-1944), școala românească a fost închisă, redeschiderea ei realizându-se la 20 Noiembire 1944, toți copiii români înscriindu-se la școală. În anul 1927, s-a
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
iar mâinile lor ar fi avut astfel de suferit. Din vânzarea acestui ulei și a covoarelor de lână de oaie pe care le țesea în timpul iernii, Yemmah reușea să le plătească studiile și să le strângă bani pentru nuntă și zestre. Acum Ahmet era cel care își ajuta, mama la prepararea uleiului, muncă migaloasă care cerea efort și mult timp.O ajuta mai mult pe ascuns pentru că ar fi fost o rușine pentru ei să se afle în sat, bărbații nu
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
strașnic cu ai săi, a plecat fata de nici nouășpe ani cu chipeșul grăniceri pe neștiute, fără să-și ia ziua bună de la părinți, în schimb n-a uitat să ia cu sine ceea ce credea că i se cuvine ca zestre, adică, se zicea, un purcoiaș de galbeni. Că nimeni nu mai păstra nici lei, nici dinari, decât așa, ca mărunțiș pentru piața de toate zilele, pe vremea aceea. Inflația dusese toți banii de râpă, numai aurul avea căutare, monede, bijuterii
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
o identitate proprie locală. Fiecare om în această lume s-a născut într-un anumit loc, a fost marcat de o cultură de o tradiție, de o confesiune religioasă căreia îi aparține. Oriunde merge în lume duce cu el această zestre. La fel și noi românii ne ducem în Occident sau în altă parte, suntem totuși români plecați dintr-o țară, dintr-o Biserică, dintr-o cultură, dintr-o limbă. Ori, dacă le uităm sau nu vrem să ținem cont de
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
pentru multe, am hălăduit pe întinderile învolburate ale mărilor și oceanelor lumii, am cochetat cu cascadoria exact când fostul mare cascador Pascu a fugit afară (îl dubla ca numeni altul pe F.P în scenele din Haiducii lui Șaptecai și Zestrea domniței Ralu), alături de bunul meu prieten Ion Pampu am tras și eu câteva șarje „cavalerești” și chiar câteva cadre cu „răspopitul” și regretatul Toma Caragiu, apoi m-am retras pentru că satisafacțiile erau ele mari, însă banii erau ăia care erau
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
bătrânului Boris al Poloniei, primul socru al lui Olaf. Sveyn țintește o alianță politică și-și căsătorește sora. Dar aceasta fuge de la soțul bătrân și păgân către Norvegia lui Olaf. Se căsătoresc și-l bate că cap să-i recupereze zestrea pe care fratele ei refuză să i-o dea lui Olaf, că doar regina îi era acum Sigrid. Și Sigrid își bate soțul la cap să-l pedepsească pe Olaf pentru sprijinul dat Thyrei. Așa încât, la 3 ani dupa promisiunea
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
condițiile fenomenului de globalizate, de integrarea europeană a țării noastre, o parte din tradițiile poporului român, a unor opere, vor dispărea, vor trece în penumbra uitării, rolul acestei antologii, întocmită de Elena Butu, este de a deveni o„ ladă de zestre“ a spiritualității românești, purtând peste vremuri creațiile scriitorilor de astăzi. Fiindcă, vorba lui Emil Cioran: “Nu locuim într-o țară, locuim într-o limbă. Patrie asta înseamnă și nimic altceva. “ Autorii cuprinși în această antologie sunt aranjați în ordine alfabetică
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
a lui Ciosu, azi, acum... care ar putea fi? Constantin CIOSU: Aș dori să deschid o expoziție personală și-n Bacău, în orașul meu - ceea ce am amânat până acum. Roni CĂCIULARU: Cum se poate?! Constantin CIOSU: Cauza este faptul că „zestrea” mea de desene originale nu e prea bogată; tot ce am realizat, am trimis la concursuri. Nu pot veni în fața concetățenilor mei cu ceea ce am expus deja. Dar visul, rămâne și sper să devină realitate! Roni CĂCIULARU: Sunteți un om
DACĂ N-AŞ FI CARICATURIST... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367637_a_368966]
-
În Alaska am aflat și am văzut somonii care s-au întors din Pacific pe râulețul de unde plecaseră în urma cu trei, patru ani să perpetueze specia și apoi să moară, lăsând în niște ouă, cât cele mai mici mărgele, toată zestrea anatomo-funcțională a speciei plus datele marii lor călătorii subacvatice, de peste zece mii de kilometri în Oceanul Pacific. Cel puțin somonii aceștia se întorceau de unde plecaseră ei înșiși, pe când fluturii regali se întorc după trei patru generații într-un loc în care nu
NATURA ŞI FASCINAŢIILE EI GENETICE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367003_a_368332]
-
sus, demers esențial care începe cu efortul de a substitui unei culturi strict tehnice, ecologice, distractive și utilitare, o cultura a discernământului, astfel încât “accesul la lucrurile superioare” să existe în paralel cu o salubră re-evaluare a valorilor moderne și postmoderne, zestre de bunuri care, ne-absolutizate, sunt prin natura lor benefice și valoroase, căci “există un fel de a fi modern care ar putea elimina excesele dezumanizante ale modernizării”, mai scrie în încheiere Horia Roman Patapievici. Nu i se poate reproșa
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]