21,644 matches
-
mult senzorială, aidoma celebrelor viziuni ale Sfintei Tereza de Avila. Misticismul poetului cade în materia vizionara vîscoasa, devenind plastic, tangibil. Făcînd întrucîtva - să recunoaștem - figură de eretic, Adrian Popescu evoluează frecvent în lumina întunecată, debordanta de humus expresiv, a acelor "zei chtonieni", a căror supremație o acceptă treptat, în defavoarea "zeilor uranieni", solari: Așezat în bancă plină de scrijelituri/ mă-ntreb: ăeu cărora le-am slujit în tinerețe?a/ celor solari, desigur,/ dar acum spre sfîrșit de cei chtonieni mă simt/ mai
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
Avila. Misticismul poetului cade în materia vizionara vîscoasa, devenind plastic, tangibil. Făcînd întrucîtva - să recunoaștem - figură de eretic, Adrian Popescu evoluează frecvent în lumina întunecată, debordanta de humus expresiv, a acelor "zei chtonieni", a căror supremație o acceptă treptat, în defavoarea "zeilor uranieni", solari: Așezat în bancă plină de scrijelituri/ mă-ntreb: ăeu cărora le-am slujit în tinerețe?a/ celor solari, desigur,/ dar acum spre sfîrșit de cei chtonieni mă simt/ mai apropiat" (Chtonieni sau/ și solari). Dar în perspectiva divinei
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
oi fi văzut eu acel lucru? De ce oare ochii mei vor fi fost vinovați, sortiți să vadă, să privească ce-au privit? De ce oare nu mi-am dat eu seama decît, după imprudenta comisă, de greșeala mea?... Da, în ochii zeilor, hazardul însuși trebuie ispășit, divinitatea nu te iartă de nici o greșeală, chiar dacă este făcută fără vrerea ta." Ovidiu s-a ferit să dezvăluie adevărată cauza a surghiunirii sale la Tomis, temîndu-se de urmări. De aceea stăruia doar asupra caracterului involuntar
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
rânduri în acest român. Mama lui Moraes, Aurora Zogoiby, este, evident, regina orașului, identificată cu metropola întâi când îi inhalează aromele fetide pentru a le reda în picturile sale, apoi prin dânsul anual, în care, fiind aleasă orașului, aduce ofrande zeilor indieni în fața unei mulțimi prosternate în adorație. Datorită Aurorei, istoria și familia, politică și fantezia se încrucișează într-un peisaj urban romantic și atrăgător. Dar, tot prin ea, orașul își dezvăluie și fațetă să întunecată, crudă. Moraes se teme de
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
această transformare a împăratului Sapiens, de la contestare ironică și autoironică, de la vehemență celui ce dictează uciderea în arene a gladiatorilor creștini, până la acceptarea edictului și, implicit, sanctificarea să - acesta e drumul logic-ilogic foarte bine gradat în cele 15 epistole. Desigur, "zeii erau obosiți" - atât de obosiți încât "ziua de azi se încheie mâine" (ne amintim de una din ă"noimele" lui Brâncuși: azi e mâine). Se înțelege că zeii sunt, în acest caz, stâlpii raționalismului, ajunși în mare decădere odată cu imperiul
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
acesta e drumul logic-ilogic foarte bine gradat în cele 15 epistole. Desigur, "zeii erau obosiți" - atât de obosiți încât "ziua de azi se încheie mâine" (ne amintim de una din ă"noimele" lui Brâncuși: azi e mâine). Se înțelege că zeii sunt, în acest caz, stâlpii raționalismului, ajunși în mare decădere odată cu imperiul care "suferea de prea mare întindere", cum spunea Herodot. PROCEDEUL "epistolarului imperial" amintește, prin aluziile la contemporaneitate, de Scrisorile persane ale lui Montesquieu. Bătătoare la ochi în acest
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
pentru a se opri în cele din urmă în Gallia. Ca tânăr cugetător se remarcase printr-o serie de teorii morbide despre disperare, sinucidere și alte aberații spirituale, dar, judecând după senectutea pe care i-au dat-o prea îngăduitorii zei, trebuie să fie un ticălos similar autorilor de tratate despre binefacerile morții". Pentru împăratul înseninat doar de "întâlnirea semenilor în cuvânt", dar convins că "istoria nu are nici o noima", contrastul dintre vorbele creștinilor și faptele de la care pornesc acestea e
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
acestea e prilej de veșnică frământare. Pentru cel înconjurat de personaje ale căror nume le arăta felul de a fi (onoma îl conține pe on, ca la Platon), ruptura dintre dogmă și realitate e cea mai bună dovadă a oboselii zeilor; întrebarea este dacă se va ajunge la situația inversă, în care cuvintele să transforme realitatea, ca în povestea indiană relatata de Sapiens (un pelerin trimis să aducă dintele unui sfânt uitase de îndatorire și, amintindu-si pe drum de ea
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
în centrul mesei un bloc de tăcere. De fiecare dată, naratorul reușește să îl numească sau să îl sugereze altfel, dar senzația la lectură este a unei capacități infinite de prelungire a fețelor alegorice; la mijlocul mesei nu e pîinea (trupul zeului salvator), ci tăcerea (teofanie refuzată pînă la capăt), comparată cu bolovanii sfărîmați de tată în mină; e o materie lipsită de har, brutală, materie în stare pură, materie venită din adîncuri infernale. Ceea ce se așează peste ei, peste toate cele
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
demnitatea mitică. Demn de remarcat este talentul prozatorului de a sesiza eternă dramă a existenței chiar și an manifestările cele mai banale, ale unor oameni insignifianți din punct de vedere social, si de a face din ea un amurg al zeilor. Un batran țăran care vine an vizită la fiul său, la oraș, târând după el o sacoșă cu cas din care curge zerul (Bătrânul, Ceaușescu și planul), un fost portar de la un cămin studențesc, transformat prin pensionare dintr-un zbir
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
Chiar dacă Maria se autoexilează în America, iar Cora pare a fi condamnată pe viață la celula de bloc din Cartierul Depărtat. Întrebarea ce se impune în subsidiar este câtă viabilitate reală, neviciata de ipocrizie, mai are astăzi instituția căsătoriei? Deși zeii i-au hărăzit lungi stagii în străinătate, sau poate tocmai de aceea, dl. Zamfir se manifestă că un convingător apologet al dragostei pentru ținuturile natale. Scrise într-un limbaj straightahead, limpede, fără turnuri argotice sau intelectualiste, paginile sale sunt totuși
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
altceva: acel identic absolut care în eul însuși s-a scindat deja...". Grecii antici foloseau în loc de genius cuvîntul daimon. Daimonul era un soi de duh titular al individului(devenit la creștini înger păzitor), cu o putere intermediară între cea a zeilor și cea a oamenilor, cu un caracter inspirator. Pe o cale socratica, Blaga asocia geniul cu demonia (Daimonion, 1926), socotind că dacă există demonic fără geniu, nu poate exista geniu fără demonic. Goethe atribuia geniului trăsăturile contradictorii ale umanului potentat
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
poziția lui în Cosmos, este îndreptat către un singur țel: suprimarea acestei despărțiri, refacerea unității primordiale, retragerea în tot (fie că acest tot este conceput că o putere impersonala, ca un Dumnezeu etc.)". Androginul nu e decît copia fidelă a zeului (Isus însuși e considerat fără sex - v. Paul Evdokimov, La femme et le salut du monde, 1958, unde se susține că Hristos, chip perfect al lui Dumnezeu, este unic în asamblarea Să masculină și feminină). Potrivit lui Baader, citat de M.
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
sensibilitatea penetranta, iar drept defecte condiția de exilat în lume, neînțelegerea societății, mizeria materială. Geniile își înving melancolia, subliniază Cristian Livescu, prin drogul utopiei. În direcția unei psihologii a genialității, se cade consultat Giorgio Văsari. Faimosul biograf folosește noțiunea de "zei muritori", congruenta cu cea de genii, vorbind despre Rafael. Pictorul a întruchipat un atare ideal, în care se combină fericit "nemăsurata bogăție a comorilor cerului" cu "toate acele gratii și daruri nespus de rare". Natură l-a înzestrat pe Rafael
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
Gheorghe Grigurcu Ne-am deprins - nu-i asa? - a-l venera pe Cioran că pe un zeu acceptat benevol, după suită de zeități impuse, ăn totalitate ori an diverse procente, sub regimul comunist. Dar venerația (componentele ei fiind admirația, respectul, iubirea etc.) nu poate fi reală fără a fi testată continuu prin libertatea spiritului. Am putea spune
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
alb și cu un asiatic, toți copiii vor avea ochii oblici. În orice caz, Dany, după cum bine știi, geneza și genetica reprezintă un subiect foarte sensibil, un fel de căutare a Tatălui, care duce inevitabil în același loc, la secretele Zeilor așa că, mai bine ne oprim aici!” Și chiar ne-am oprit, ca să coborâm la stația Place Bonaventure! Ajunși în holul Salonului de carte, o frumusețe de fată, blondă, cam de 20 de ani, s-a aruncat în brațele lui Dany
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
ăaventuriloră mele cu poezia română. Lipsesc aici, sau sunt abia reprezentați nenumărați poeți, mari sau mărunți, ai verbului românesc. Verb pe care al cred printre cele mai explozive, printre cele mai pline de fast din ăntreaga poezie a oamenilor și zeilor". Fiindcă intenționează că, ăn câteva luni, să ajungă la forma finală a volumului, Miron Kiropol ai roagă pe poeții din țară să-i trimită volumele lor la adresa: 2, rue Chantault, 28.000 Chartres, France. Desigur, autorul ași alcătuiește dicționarul personal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
Mister care-l transforma, pentru ei, dar poate că și pentru noi, în val pictat. Ulise se întoarce în Ithaca pentru a vedea dacă mai poate săgeta inima Penelopei, încordînd arcul tinereții sale. Ultima (?) încercare ce i-au dat-o zeii - poate cea mai grea - este aceea de a o lua de la început, alături de o Penelopă-Turandot, care (indiferent de ce ar spune exegeții) e mai tînără că Nausicaa (tocmai pentru că valul e țesut numai pe jumătate). Căci valul Penelopei este și un
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
în miracol). Byron, Shelley, Lermontov își aduc pînă la noi "tînguirea" prin mijlocirea învățăcelului lor contemporan. Un adaos de exactitate în expresia deznădejdii apare în următoarele stihuri problematizant metaforice, deși nu mai puțin viforoase: Cu inima zdrențuita vin la voi zeii mei ficși/ deși știu că în tînguire numai unul singur încape/ cu inima zdrențuita la voi vin cîntece amare/ hieroglife subțiri maltratate de spaimă/ și întreb: Liniștea voi afla-o?/ Furtunile-ntîrzie schizma întărită lacrimile./ Spune cuminecătura despre mine cel de
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
Doar textul de deschidere, intitulat popos 10.000 ani (sic!) de artă și literatura erotică apare de sub condeiul unui S. Țesu. Despre altitudinea intelectuală a acestui Țesu da seama textul însuși: "Mitologia ne îngăduie să vedem cât de curvari erau zeii greci ai Olimpului. Miturile grecești sunt un amestec de puritate și bestialitate. Zeii se culcă cu muritoarele, zeițele își dispută amanții dând naștere la eroi, semieroi și damnați (sic!, din nou) într-o amestecătura în care cu greu te descurci
Despre amatorism în coperti lucioase by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/17587_a_18912]
-
literatura erotică apare de sub condeiul unui S. Țesu. Despre altitudinea intelectuală a acestui Țesu da seama textul însuși: "Mitologia ne îngăduie să vedem cât de curvari erau zeii greci ai Olimpului. Miturile grecești sunt un amestec de puritate și bestialitate. Zeii se culcă cu muritoarele, zeițele își dispută amanții dând naștere la eroi, semieroi și damnați (sic!, din nou) într-o amestecătura în care cu greu te descurci. Olimpul celest pare o copie destul de fidelă a dorințelor și perversiunilor omenești. Găsim
Despre amatorism în coperti lucioase by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/17587_a_18912]
-
un moment dat, și de N. Ceaușescu, dar paznicii dogmei de la Kremlin au înăbușit-o, și a fost dată uitării. E vorba de infailibilitate. O gogoriță, ce avea să condamne la pieire însăși mișcarea. În virtutea acelei teze demiurgice, din lumea zeilor, tot ce se stabilise odată era de neclintit, sustras judecății critice prin voință divină. Istoria comunismului este marcată de anatemizarea celor ce au încercat să scoată ideile din imobilism, sfârșind ca eretici, trădători, contrarevoluț ionari. „Stânca tunată“ de care se
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
și a acționa local”), pentru ca, peste puțin timp, de preziceri să se aleagă praful, starea globală dovedindu-se impredictibilă. Nici diavolul în zilele de maximă clarviziune nu ar putea prevedea chipul întîmplărilor. Ceva ne scapă în chip iremediabil, și nici un zeu nu ne va putea izbăvi de această lacună. Naturaliter universul se hrănește din haos, la fel cum libertatea omului provine din întîmplare. Drama e că, atunci cînd sînt siliți să accepte abateri de la modelul ordinii, cercetătorii nimeresc în derută, dovadă
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
care s-a metamorfozat în „marele gândac scârbos”, iar el, Pascal, e cel ce luptă să-și păstreze „candoarea și frumusețea umană”! Ce șanse sunt într-un „Imperiu al cinismului închinat Vițelului de aur...” (p. 26)?! Niciuna: „Aiureli! Prostii! Amurgul zeilor! ” (p. 27) De aceea, strategia sa: „Sunt un orb care nu vrea să vadă și...vede numai când frumusețea din fața ochilor merită să fie privită.” (p. 36) Însă, orice Cutie a Pandorei are un firav și ultim „locatar”: Speranța... Ce
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
Boca, dar el nu și-a discernământ pentru a lua o altă ratare creștină a sfârșitului spus niciodată zamolxian, era decizii corecte la inițierile lumii va compromite și mai mult doar un premergător și trimisul zamolxiene. această religie. Momentul va zeului Dumnezeu să ne aducă Și eu cred în aceasta, îi contribui decisiv la apusul ei în mesajul: Va lua țara foc din spun lui Florin cu convingere. În sensul că gradat în cursul Prislop Țara este atinsă deja de altă
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]