157,129 matches
-
a ales o mică alee mai lăturalnică și, taman cînd voia să îngroape borcănelul, apare și paznicul. - Ei, - strigă paznicul. - Ce faci aici? Soția profesorului s-a speriat și zice: - Da' iată că vroiam broscuțe în borcănaș să prind. - Ei, - zice paznicul, - n-are nimic, dar vezi, să calci pe iarbă e interzis. Cînd paznicul a plecat, soția profesorului a îngropat borcănelul în pămînt, a bătătorit cu piciorul și a plecat să se plimbe prin parc. Da-n parc s-a
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
e interzis. Cînd paznicul a plecat, soția profesorului a îngropat borcănelul în pămînt, a bătătorit cu piciorul și a plecat să se plimbe prin parc. Da-n parc s-a legat de ea un marinar. Să mergem, hai să mergem, zice, să ne culcăm. Ea zice: "De ce să te culci ziua?" Iar el o ține pe-a lui: să ne culcăm și gata. Și, într-adevăr, soției profesorului i s-a făcut somn. Merge ea pe stradă și i-e somn
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
plecat, soția profesorului a îngropat borcănelul în pămînt, a bătătorit cu piciorul și a plecat să se plimbe prin parc. Da-n parc s-a legat de ea un marinar. Să mergem, hai să mergem, zice, să ne culcăm. Ea zice: "De ce să te culci ziua?" Iar el o ține pe-a lui: să ne culcăm și gata. Și, într-adevăr, soției profesorului i s-a făcut somn. Merge ea pe stradă și i-e somn. în jur aleargă oameni oarecum
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
ea vrea să doarmă. Merge și doarme. Și visează că parcă îi vine în întîmpinare Lev Tolstoi, care are în mîini o oală de noapte. Ea îl întreabă: "Ce-i asta?" Iar el îi arată cu degetul la oală și zice: - Iată, - zice, - am făcut ceva aci și acum îl duc să-l arăt la toată lumea. Lasă, - zice, - să vadă toți. Se uită și soția profesorului și vede că parcă ăsta nu mai e Tolstoi, ci un coteț, da-n coteț
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
să doarmă. Merge și doarme. Și visează că parcă îi vine în întîmpinare Lev Tolstoi, care are în mîini o oală de noapte. Ea îl întreabă: "Ce-i asta?" Iar el îi arată cu degetul la oală și zice: - Iată, - zice, - am făcut ceva aci și acum îl duc să-l arăt la toată lumea. Lasă, - zice, - să vadă toți. Se uită și soția profesorului și vede că parcă ăsta nu mai e Tolstoi, ci un coteț, da-n coteț e o
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
care are în mîini o oală de noapte. Ea îl întreabă: "Ce-i asta?" Iar el îi arată cu degetul la oală și zice: - Iată, - zice, - am făcut ceva aci și acum îl duc să-l arăt la toată lumea. Lasă, - zice, - să vadă toți. Se uită și soția profesorului și vede că parcă ăsta nu mai e Tolstoi, ci un coteț, da-n coteț e o găină. Soția profesorului încearcă să prindă găina, dar găina s-a ascuns sub divan, de unde
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
cu cafeaua neterminată. Pe masă stă o scrisorică: "Asta e tot ce-a rămas din soțul Dumneavoastră". Soția profesorului a mai plîns încă o dată și s-a așezat să termine cafeaua, rece. Deodată sună. Ce-i? Intră niște oameni și zic: "Să mergem". - Unde? - întreabă soția profesorului. - La casa de nebuni, - răspund oamenii. Soția profesorului a început să strige și să se revolte, dar oamenii au înșfăcat-o și au dus-o la casa de nebuni. Și iată că soția profesorului
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
o cărămidă care l-a lovit pe Cuznețov în cap. Cuznețov a căzut, dar a sărit imediat în picioare și s-a pipăit la cap. Pe capul lui Cuznețov răsărise un cucui enorm. Cuznețov și-a mîngîiat cucuiul și a zis: - Eu, cetățeanul Cuznețov, am ieșit din casă și m-am pornit spre magazin, pentru... pentru... pentru... Eh, ce se întîmplă? Am uitat pentru ce m-am pornit spre magazin. în acest moment de pe acoperiș a căzut a doua cărămidă și
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
am ieșit din beci? Nu. Am ieșit din butoi? Nu! De unde oare am ieșit? De pe acoperiș a căzut a patra cărămidă, l-a lovit pe Cuznețov la ceafă și pe ceafa lui Cuznețov a ieșit al patrulea cucui. - Mda! - a zis Cuznețov, mîngîindu-se pe ceafă. - Eu... eu... eu... Dar cine sînt eu? Oare să fi uitat cum mă cheamă? Vasili Petuhov? Nu. Nicolai Sapogov? Nu. Pantelei Rîsacov? Nu. Ei, cine sînt eu? însă atunci de pe acoperiș a căzut a cincea cărămidă
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
Nicolae Manolescu Dl Marian Popa are, s-ar zice, vocația denunțului. Critic literar intermitent, laborios și confuz, d-sa reușește în timpul din urmă să atragă atenția prin două scandaluri care ilustrează vocația cu pricina. Primul este un autodenunț. Din cinism sau din prostie, dl Popa publică în recenta sa
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
spus "Vă mulțumesc și vă rog să ne scuzati că v-am oprit. Drum bun, sărut mîna!", fază la care am crezut ori că nu aud bine ori am ajuns în Germania" (sictir.org/Arhiva); "la 10-12 ani, în vacanțe, ziceam de 30 de ori "săru'-mâna" până ajungeam "în centru" și mă simțeam foarte bine" (Interval, nr. 3, 1998). Uneori este evaluat pozitiv - în chip mult mai discutabil - și respectul tradițional al poziției sociale: față de o profesoară ("directoarea școlii din
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
nr. 3, 1998). Uneori este evaluat pozitiv - în chip mult mai discutabil - și respectul tradițional al poziției sociale: față de o profesoară ("directoarea școlii din C., județul Argeș"), care deplînge într-un interviu pierderea de prestigiu - ""Altădată și femeile bătrâne îmi ziceau "sărut-mâna"". "Supraviețuiți?" "Exact! Ăsta e cuvântul: supraviețuim"" (Curierul Național, nr. 2353, 1998) - , sau față de un ofițer: "E colonel, dar sătenii nu-i spun "Să trăiți!", ci "Săru' mâna!"", Viața Liberă, arhivă 2001). Evaluarea negativă a formulei privește de altfel tocmai
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
de "sărut mâna" și de lichelism" (geocities.com/ml-info). Cele mai multe extinderi de utilizare pare să le înregistreze sărut mîna în ipostaza sa de formulă de mulțumire: metaforică și glumeață ("sărut mîna, revoluție", "sărut mîna HBO"), inclusă și în expresii: a zice săru-mîna că/dacă... (echivalentă cu a zice mersi dacă... = "a se considera mulțumit dacă cel puțin..."): "sînt mulți șomeri, atunci ciocul mic și zi săru' mîna că ai și salariul ăla" (sictir.org/ Arhiva/); "ar zice săru' mîna dacă în
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
com/ml-info). Cele mai multe extinderi de utilizare pare să le înregistreze sărut mîna în ipostaza sa de formulă de mulțumire: metaforică și glumeață ("sărut mîna, revoluție", "sărut mîna HBO"), inclusă și în expresii: a zice săru-mîna că/dacă... (echivalentă cu a zice mersi dacă... = "a se considera mulțumit dacă cel puțin..."): "sînt mulți șomeri, atunci ciocul mic și zi săru' mîna că ai și salariul ăla" (sictir.org/ Arhiva/); "ar zice săru' mîna dacă în 50 de ani de aici încolo ar
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
și în expresii: a zice săru-mîna că/dacă... (echivalentă cu a zice mersi dacă... = "a se considera mulțumit dacă cel puțin..."): "sînt mulți șomeri, atunci ciocul mic și zi săru' mîna că ai și salariul ăla" (sictir.org/ Arhiva/); "ar zice săru' mîna dacă în 50 de ani de aici încolo ar reuși..." (România liberă, forum on-line). Interesante sînt și variațiile formale, mai exact gradele de transcriere în scris ale unor pronunții simplificate: de la reproducerea integrală, evident cultă și scrisă, sărut
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
un moment dat, revelația temei lui majore; am scos un carnețel și mi-am notat (ca să nu uit): Amélie, un film despre ratare. Exact în secvența următoare, pe ecranul televizorului la care privea Amélie în film, a apărut tovarășul Stalin, zicînd, hotărît: "A-ți rata viața e un drept inalienabil!"... Nu rîdeți, mergeți să vedeți filmul!
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
izbîndește mai multe - vezi apelurile sale mobilizatoare care nu sperie pe nimeni. Partea cu adevărat proastă e că miniștrii și instituțiile care ar trebui să se ia la trântă cu corupția nu prea știu de unde s-o apuce. Dar să zicem că lupta împotriva corupției nu poate fi cîștigată cât ai zice "frații Păunescu". Însă și avertismente asupra unor chestiuni lesne rezolvabile, precum aceea despre debarcarea securiștilor din structurile puterii, sînt tratate ca niște probleme înfiorător de complicate. Adică, Doamne, ferește
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]
-
nimeni. Partea cu adevărat proastă e că miniștrii și instituțiile care ar trebui să se ia la trântă cu corupția nu prea știu de unde s-o apuce. Dar să zicem că lupta împotriva corupției nu poate fi cîștigată cât ai zice "frații Păunescu". Însă și avertismente asupra unor chestiuni lesne rezolvabile, precum aceea despre debarcarea securiștilor din structurile puterii, sînt tratate ca niște probleme înfiorător de complicate. Adică, Doamne, ferește să se întîmple una ca asta, că se alege praful de
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]
-
vor comunismul. Cu voroninii lui cu tot. Ce speră Vadim e să pună câteva bețe în roate căruței oricum scârțâinde a României în drumul spre N.A.T.O. și U.E. Nu pentru că ar fi vreun agent sovietic și nici, cum se zice, nebun: ci pentru că e deștept. Un deștept care pentru a-și atinge scopurile n-ar ezita să arunce în aer planeta. Vadim știe că într-o lume europeană civilizată indivizii asemănători lui fac planton la unul din cele două stabilimente
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
unei realizări de Fellini, Buñuel sau Kurosawa. Dar aportul lui Costa-Gavras e departe de a fi neglijabil. Un film de Costa-Gavras e puternic, eficace, bine structurat: toate calitățile celor mai bune polițiste. E alb-negru? Uneori prea. E simplificator? Desigur. Să zicem că există un parti pris al demonstrației care nu se poate dezvolta fără maniheism"... Pe traseul stabilit, filmul își asumă și o serie de "licențe" (cifre inexacte, cronologii forțate), dar, fiind vorba de o ficțiune, și nu de un documentar
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
stradă în care se rostea frecvent cuvîntul adevăr. Adevărul lui Dan Oprescu, rostit de la bun început: n-a fost șantajat, n-a fost plătit, el s-a oferit de bună voie să-și spioneze prietenul. De ce, nene Iancule? Păi, a zis Dan Oprescu, voia prin aceste turnătorii să-i asigure o protecție lui Stelian Tănase, care era "într-o fundătură". N-am înțeles în ce consta facerea de bine. Citind în carte notele informative ale lui "V. Cristescu" (D.O. și-
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
roman ca Beloved de Toni Morrison demonstrează pentru el un anumit lucru, dar nu este treaba literaturii să demonstreze lucruri. Marea literatură a fost întotdeauna aceea care poate fi interpretată în multe feluri și nu există pentru a exhiba, să zicem, liminalitatea. Sînt scriitorii niște buni critici? Poetul Charles Bernstein a spus cîndva că în loc să facem o analiză derrideană pe Gertrude Stein mai bine am face o analiză steiniană pe Derrida. Este adevărat - cei mai buni critici sînt ei înșiși scriitori
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
original în ceea ce privește modernismul. Harold Bloom este opusul lui - pentru el, canonul este totul, dar nu este bine informat despre literatura europeană. Și neagă total literatura african-americană, feminismul și așa mai departe. Totuși, este un critic serios care are ceva de zis despre literatură. Știe extrem de multe despre romanticii englezi, iar The Anxiety of Influence este o carte de teorie valabilă și foarte bună. Dar mie nu mi-au plăcut niciodată vehemențele lui în privința lui Eliot sau Pound și nici viziunea lui
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
în urmă de scriitorașul ăla, Stelian Țurlea, care n-avea altă ciorbă în care să-și vîre nasul decît aventurile noastre nereușite la mare, ale mele și ale prietenilor mei, după care a scris încă o chestie căreia el îi zicea roman, Pavană în peisaj marin." Persiflarea actului scrierii nu este unica din volum, și lucrul ar trece drept un bun element de modernitate dacă persiflările nu ar fi, în general, suficient de naive sau de convenționale (vezi 'critica descrierilor' de la
Aventuri cu Popeye by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15413_a_16738]
-
același timp la țigări sau alcool care, spun ei, nu conțin ingrediente animale." Am remarcat în acest editorial nesemnat și formulări demne de o predică în toată regula, deși Național nu e un ziar care excelează prin preocupări pioase. Am zice că chiar din contră. * Să ne întoarcem la recensămînt, despre ale cărui întrebări Cornel Nistorescu afirmă în EVENIMENTUL ZILEI că par desprinse din cele pentru dosarul de cadre (cititorii noștri mai tineri își pot consulta părinții pentru informații suplimentare referitoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]