1,910 matches
-
o ține încă în mâna stângă și-n cealaltă nelipsita țigară carpați fără și-ar vrea să-mi dea răspunsul potrivit, Nu, Theo! nu există o astfel de poveste, deși ar fi fost mai bine ca să fie, drept pildă, cei mai mulți zugravi greșeau din neștiință, lucrau după cartoane și nu prea aveau timp să citească erminiile, circulau un fel de caiete, prescurtări ale erminiilor, toate zdrențuite, apoi bisericile diferă între ele din punct de vedere arhitectonic, nu întâlnești aceiași pereți în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
metru de perete! Ușile bisericii vechi se deschid și ies pe rând călugării de la slujba de vecernie cu pașii lor egali, măsurați de poalele sutanelor lungi, Daniel și părintele Ioan n-au ieșit încă, Nu sunt hotărât să mă fac zugrav de biserici, Janos! El se ridică încet de pe trepte și se sprijină de balustrada de lemn, cu privirea întoarsă spre mine, Dar te vei face, Theo, pentru că e o mare ispită și nu vei rezista! Și peste creștetul lui Janos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și meșterul Luca suferă neîmpăcat de lipsa cupolei, Mai întâi, se-ntoarce el vioi spre mine, să te învăț cum se citesc pereții, și mă ia după umeri, te asigur că sunt astăzi mulți preoți, ca să nu mai vorbim de zugravi, care au pierdut înțelesul obișnuit al imaginilor sfinte de pe pereți, Mă las condus de meșterul Luca, stăpânit de forța lăuntrică ce se împrăștie imperceptibil în jurul său când vorbește, Totul începe de la cupolă și de la absida principală, aici n-avem însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cupolă și de la absida principală, aici n-avem însă cupolă, unde l-am pictat pe Iisus Pantocrator ar fi trebuit să fie cupola, absența cupolei îl face profund nefericit pe meșter, Știi, o cupolă cu pandantivi e adevărata încercare pentru zugrav, mi-ar fi plăcut să avem aici cupolă ca să te convingi, și eu zâmbesc nepotolit drept orice răspuns la cuvintele sale, amintindu-mi de cupola din casa de cultură, ce-o fi pictat acolo meșterul?! Mâna lui dreaptă urmează cursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
părere de rău pe meșterul Luca, el nu-i decât purtătorul unei vechi tradiții căreia nu i-a greșit niciodată și poate e ultimul dintre cei care mai cunosc și respectă cu adevărat arta asta, o artă care, datorită unor zugravi ca meșterul Luca, a reușit să mai supraviețuiască în anii trecuți, într-o vreme când se dărâmau, nu se construiau biserici, meșterul Luca a păstrat cu sfințenie această artă și a ținut-o departe de kitsch-ul religios, care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
doctorul i-a interzis definitiv să mai lucreze așa că Theo, meșterul Luca și-a retras angajamentul de a mai termina biserica noastră, fără el nici Janos nu continuă lucrul, ce ai de gând, eu aș putea să găsesc ușor niște zugravi dar, părintele Ioan îmi cere să mă hotărăsc, e conștient că ceea ce face e o faptă nebunească, părintele nu s-a exprimat chiar așa în scrisoare, dar reiese clar din cuvintele sale, cu toate că sunt prea tânăr, părintele Ioan îmi încredințează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu înțelege Radu, de parcă eu aș înțelege ceva dar, După cum te cunosc, Theo, n-o să te oprești la îngerași și sfinți în mantii colorate, vei vrea altceva și, Și, Radu?! Și mă tem pentru tine, ești prea bun pentru un zugrav de biserici, Ridic paharul cu cognacul diluat în gheața topită și închin cu Radu, cel ce se teme pentru mine, Hotărârea mea e luată! Știu, Theo! Noroc! Noroc! 11 mai, vremea se face tot mai frumoasă și mie nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
încăpere, verdele fosforescent din frunzele uriașe de palmieri ce împodobesc pereții în tehnica depășită a suflatului vopselei în tipare de hârtie dinainte confecționate, palmierii încadrați în romburi mari de linii albastre, trunchiurile șterse sunt dispuse simetric, nu i-au încăput zugravului mai mult de patru palmieri pe un perete, pe cel cu ușa a înghesuit trei, iar pe peretele dinspre stradă câte unul de-o parte și de alta a ferestrei, camera cu treisprezece palmieri, prin colțuri peretele s-a crăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a crăpat și cade tencuiala, N-am zugrăvit, s-a scuzat preoteasa când mi-a arătat camera, de vreo zece ani, candelabrul într-un romb de culori în degradeu, de la alb la roșu, după o cunoaștere a teoriei culorilor originală, zugravul și-a imaginat trecerea dinspre alb spre roșu ca pe o degradare a albului până la tonurile roșului întunecat, viziune dusă printr-un formalism extrem la o adevărată artă, dacă ar mai fi zugrăvit în spatele palmierilor marea albastră m-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și a plâns de rușine o zi Încheiată lângă pădurea de oțetari (trei oțetari sprijiniți de zidul de cărămidă roasă al closetului din fundul curții)... Zgomotul mașinii, farurile aprinse care bat În cameră, aruncând lumina pe zidul Împădurit de un zugrav cu brazi mici și albaștri, de lângă patul Înalt. Salteaua patului este umplută cu paie. Va trebui povestit drumul pe care Îl fac ei la un depozit de paie de pe strada Avrig ca să cumpere paie proaspete, să le Înlocuiască pe cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
sfârșit. Ai zgâriat-o destul. Se Înserează. Fratele tău, care a fost tuns la zero și pe care l-ai poreclit Oaia, este eliberat din pivniță. În locul lui a intrat cea mai mare parte a lucrurilor. În afară de paturi. Mâine vin zugravii. E frumoasă strada Episcop Ilarion și adormi fericit cu „oaia” În brațe. Apuci să-i povestești cum l-ai bătut pe Motorină repetentul și cum l-ai scuipat În ureche. Și mai apuci să-i spui: „Ascultă bă oaie proastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ceva de mâncare. Ronnie n-avea chef să mănânce nimic, dar insistă să-și ia Ruby ceva. O luă pe coridorul cel lung Înspre bufet. După câțiva pași Își aduse aminte că accesul spre bufet era blocat pe coridorul acela. Zugravii care renovau biroul lui Jill refăceau vopseaua de pe tot coridorul. Abia Începuseră să zugrăvească tavanul și schele erau instalate peste tot. Ruby o luă după semnul scris de mână care le semnala tuturor s-o ia În jos pe scări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
fost o comedie. Am luat un pahar din dulapul cu băuturi, am deschis frigiderul și am scos o tavă cu gheață. Cum am spus, nu sunt un băutor, dar am simțit nevoia unui pahar în seara aceea. Uniunea locală a zugravilor amenința din nou cu greva în legătură cu zugrăvirea prin pulverizare. Am pus două cuburi de gheață în pahar, m-am dus la barul din sufragerie, mi-am turnat whisky și m-am întors în bucătărie. Soția mea se ține după mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
toarnă-i, te rog, tatălui tău o picătură minusculă din Cointreau-ul acela pe care ți l-am dăruit săptămâna trecută. Apropo, a cam venit vremea să văruiești ruina asta, Fimucika. Înainte să pună stăpânire pe ea spiritele rele. Doar cheamă zugravul și trimite-mi nota. Unde eram? Da, ceaiul. Iubitul vostru Nietzsche e o boală contagioasă. Nu l-aș atinge nici cu capătul vâslei. Uite, să-ți povestesc o istorie reală despre Nietzsche și rabinul Nachman Krochmal, când s-au Întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
noi toți n-am fi fost decât zăpada de anul trecut. O mână de praf risipită de vânt. Nici aici nu e destul aer ca să respiri În voie. E cam sufocant aici la tine. N-ai nevoie doar de un zugrav, ci de o Întreagă armată de meseriași. Trimite-mi mie factura. Apropo de cazaci, Efraim, ar fi bine să-i lași În pace. Ce știe un băiat ca tine despre cazaci? În loc să ai grija cazacilor, mai bine Încetează odată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
recurge Înălțimea Sa din nou la vechile argumente: Unde erai când am creat lumea? Eu sunt Cel ce sunt? Bătrânului Îi scăpă un fel de râgâit mirosind acru a tutun și arak, Întoarse palmele, care erau bătătorite ca ale unui zugrav, și le așeză pe genunchi, simple și goale. Doar inelul de pe deget licări o clipă, apoi strălucirea lui se stinse. Mesteca ceva? Zâmbea? Ațipise? Fima renunță la Întrebare. Scuzându-se, se Întoarse la ale lui. Nu În grabă, nu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
uimească Ierusalimul“. Sau putea s-o recucerească pe Yael. Și pe Dimi. Sau să vândă grajdul ăsta și să folosescă banii pentru a repara o casă părăsită dintr-o așezare Îndepărtată din Galileea de Sus. Sau dimpotrivă: să aducă aici zugravi, tâmplari și vopsitori, să renoveze Întregul apartament, să-i trimită factura lui taică-său și să deschidă astfel un nou capitol. Soarele ieși brusc dintre norii de deasupra cartierului Gilo și aruncă pe unul dintre dealuri o lumină delicată, prețioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
un orășel din Ucraina. Ca de obicei, povestirea trase după ea o serie lungă de vagoane pline cu explicații și morale. În cele din urmă Fima fu cuprins de disperare și țipă că de fapt n-are nevoie de nici un zugrav și că Baruch ar trebui să Înceteze dracului odată să-și bage nasul În viața lui, agitându-se, zugrăvind, pețind. Poate că ai uitat, tată, dar din Întâmplare am cincizeci și patru de ani. Când termină, tatăl său Îi răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
din Întâmplare am cincizeci și patru de ani. Când termină, tatăl său Îi răspunse placid: —Bine, dragul meu. Foarte bine. Probabil că am greșit. Am păcătuit, am depășit măsura. În cazul ăsta voi continua să caut pentru tine un alt zugrav, unul evreu, cușer. Fără nici o urmă de exploatare colonialistă. Dacă a mai rămas cumva În țara nostră măcar un singur asemenea model de perfecțiune! —Chiar așa! sări Fima triumfător, cu o bucurie sălbatică. În toată țara asta nenorocită n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Loew din Praga trecând prin fața unei catedrale. Apropo, știi care e sensul adevărat al expresiei „favoare reală“? —Bine, În regulă, cedă Fima, În regulă. Fie. Tu renunți de data asta la rabinul Loew trecând prin fața catedralei, iar eu Îți accept zugravii În schimb. Trimite-i duminică dimineață și gata. Și pentru ca tatăl său să nu-i poată răspunde, se grăbi să folosească cuvintele pe care le auzise mai devreme de la prietenul său: — Vom discuta despre restul atunci. Acum trebuie să fug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
plăti datoria și se va salva de pe insula pustie. Dar mâine, Își aminti, e vineri. Oficiul telefonic e Închis. Putea să sune la tatăl său și să-l roage să apeleze la relațiile sale. Săptămâna viitoare vor năvăli peste el zugravii și vopsitorii pe care tatăl său i-a asmuțit asupra lui. Era oare mai bine să plece mâine În Cipru? În insulele Galápagos? Sau măcar la pensiunea micuță din Magdiel? Brusc, Fima Își schimbă părerea. Văzu situația Într-o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și urgentă. Sau poate era mai bine să rămână aici și s-o aștepte până se Întorcea? Să continue atunci? Nu se supăra dac-o aștepta. Oricum azi era vineri, ziua lui liberă, clinica era Închisă, duminică veneau la el zugravii, așa că acasă Îl aștepta doar muncă plictisitoare de demontat și Împachetat. Ce părere avea? L-ar putea trimite la el pe Teddy sâmbătă dimineață, pentru două-trei ore, să-l ajute să dea jos... n-are importanță. Știa că toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
gros, cu copertă de carton gri, având poate câteva sute de pagini, În genul celor folosite fără Îndoială de scriitorii și filosofii din generațiile trecute. Îl cuprinse deodată dorul de masa sa de lucru și o nemulțumire totală față de de zugravii și vopsitorii care Îi amenințau rutina vieții. Peste trei-patru ore se va auzi sunetul sirenei care vestește intrarea sâmbetei. Agitația de pe străzi se va domoli. Liniștea tandră și frumoasă, liniștea pinilor, a pietrei și a obloanelor din fier va coborî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Ar fi putut să-l ia de braț și să aleagă Împreună cu el măsline negre și picante În piața Mahane Yehuda? Dar tu? Ai simți oare cu adevărat nevoia să-i strecori o bancnotă Împăturită În buzunar? Sau să chemi zugravii la el? Ceea ce demonstrează că Yael a avut dreptate. Ca de obicei. Că s-a născut având dreptate. Totuși, Își zise Fima cu amărăciune, ar fi putut să fie o fetiță. O Giulietta Masina micuță cu spate delicat și păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
o mamă mereu bolnavă, care spăla rufe prin vecini. După moartea părinților, neamurile îl luară sub aripa lor. Trecu prin breasla cizmăriei, moțăi în atelierul unui fotograf, trecu pe la o tâmplărie se băgă ucenic la o tiparniță, apoi la un zugrav de firme, munci ca salahor și fu câtva timp spălător de geamuri. Marele său talent se relevă la o întrunire socialistă, unde își recită balada. Omenirea îl descoperi, în sfârșit, când amândoi plămânii îi erau deja mușcați de oftică. Orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]