KorAP: Find »[drukola/base=înțelepciune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...259 260 261 ...498 >

12,426 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867

în voi, și despre dragostea voastră pentru toți sfinții, 16. nu încetez să aduc mulțumiri pentru voi, cînd vă pomenesc în rugăciunile mele. 17. Și mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl slavei, să vă dea un duh de înțelepciune și de descoperire, în cunoașterea Lui, 18. și să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeți care este nădejdea chemării Lui, care este bogăția slavei moștenirii Lui în sfinți, 19. și care este față de noi, credincioșii, nemărginita mărime a puterii Sale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
nepătrunse ale lui Hristos, 9. și să pun în lumină înaintea tuturor care este isprăvnicia acestei taine ascunse din veacuri în Dumnezeu care a făcut toate lucrurile, 10. pentru ca domniile și stăpînirile din locurile cerești să cunoască azi, prin Biserică, înțelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu, 11. după planul veșnic, pe care l-a făcut în Hristos Isus, Domnul nostru. 12. În El avem, prin credința în El slobozenia și apropierea de Dumnezeu cu încredere. 13. Va rog iarăși să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884

prin felurite încercări, 3. ca unii care știți că încercarea credinței voastre lucrează răbdare. 4. Dar răbdarea trebuie săși facă desăvîrșit lucrarea, pentru ca să fiți desăvîrșiți, întregi, și să nu duceți lipsă de nimic. 5. Dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, so ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mînă largă și fără mustrare, și ea îi va fi dată. 6. Dar s-o ceară cu credință, fără să se îndoiască deloc: pentru că cine se îndoiește, seamănă cu valul mării tulburat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
poate oare un smochin să facă măsline, sau o viță să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce. 13. Cine dintre voi este înțelept și priceput? Să-și arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blîndețea înțelepciunii! 14. Dar, dacă aveți în inima voastră pizmă amară și un duh de ceartă, să nu vă lăudați și să nu mințiți împotriva adevărului. 15. Înțelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pămîntească, firească, drăcească. 16. Căci acolo unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
înțelept și priceput? Să-și arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blîndețea înțelepciunii! 14. Dar, dacă aveți în inima voastră pizmă amară și un duh de ceartă, să nu vă lăudați și să nu mințiți împotriva adevărului. 15. Înțelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pămîntească, firească, drăcească. 16. Căci acolo unde sunt pizmă și duh de ceartă, sunt tulburare și tot felul de fapte rele. 17. Înțelepciunea care vine de sus este întîi, curată, apoi pașnică, blîndă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
nu vă lăudați și să nu mințiți împotriva adevărului. 15. Înțelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pămîntească, firească, drăcească. 16. Căci acolo unde sunt pizmă și duh de ceartă, sunt tulburare și tot felul de fapte rele. 17. Înțelepciunea care vine de sus este întîi, curată, apoi pașnică, blîndă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roduri bune, fără părtinire, nefățarnică. 18. Și roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace. $4 1. De unde vin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832

pentru noi. 12. Lauda noastră este mărturia, pe care ne-o dă cugetul nostru că ne-am purtat în lume, și mai ales față de voi, cu o sfințenie și curăție de inimă date de Dumnezeu, bizuindu-ne nu pe o înțelepciune lumească, ci pe harul lui Dumnezeu. 13. Nu vă scriem altceva decît ce citiți și cunoașteți. Și trag nădejde că pînă la sfîrșit veți cunoaște, 14. cum ați și cunoscut în parte, că noi suntem lauda voastră, după cum și voi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
4. Ci, în toate privințele arătăm că suntem niște vrednici slujitori ai lui Dumnezeu, prin multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strîmtorări, 5. în bătăi, în temnițe, în răscoale, în osteneli, în vegheri, în posturi; 6. prin curăție, prin înțelepciune, prin îndelungă răbdare, prin bunătate, prin Duhul Sfînt, printr-o dragoste neprefăcută, 7. prin cuvîntul adevărului, prin puterea lui Dumnezeu, prin armele de lovire și de apărare, pe care le dă neprihănirea; 8. în slavă și în ocară, în vorbire

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866

întîmpla mai pe urmă nu va lăsa nici o urmă de aducere aminte la cei ce vor trăi mai tîrziu. 12. Eu, Eclesiastul, am fost împărat peste Israel, în Ierusalim. 13. Mi-am pus inima să cercetez și să adîncesc cu înțelepciune tot ce se întîmplă sub ceruri: iată o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor. 14. Am văzut tot ce se face sub soare; și iată că totul este deșertăciune și goană după vînt! 15. Ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
iată că totul este deșertăciune și goană după vînt! 15. Ce este strîmb, nu se poate îndrepta, și ce lipsește nu poate fi trecut la număr. 16. Am zis în mine însumi: "Iată că am sporit și am întrecut în înțelepciune pe toți cei ce au stăpînit înaintea mea peste Ierusalim, și mintea mea a văzut multă înțelepciune și știință. 17. Mi-am pus inima să cunosc înțelepciunea, și să cunosc prostia și nebunia. Dar am înțeles că și aceasta este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
și ce lipsește nu poate fi trecut la număr. 16. Am zis în mine însumi: "Iată că am sporit și am întrecut în înțelepciune pe toți cei ce au stăpînit înaintea mea peste Ierusalim, și mintea mea a văzut multă înțelepciune și știință. 17. Mi-am pus inima să cunosc înțelepciunea, și să cunosc prostia și nebunia. Dar am înțeles că și aceasta este goană după vînt. 18. Căci unde este multă înțelepciune, este și mult necaz, și cine știe multe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
Am zis în mine însumi: "Iată că am sporit și am întrecut în înțelepciune pe toți cei ce au stăpînit înaintea mea peste Ierusalim, și mintea mea a văzut multă înțelepciune și știință. 17. Mi-am pus inima să cunosc înțelepciunea, și să cunosc prostia și nebunia. Dar am înțeles că și aceasta este goană după vînt. 18. Căci unde este multă înțelepciune, este și mult necaz, și cine știe multe, are și multă durere. $2 1. Am zis inimii mele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
peste Ierusalim, și mintea mea a văzut multă înțelepciune și știință. 17. Mi-am pus inima să cunosc înțelepciunea, și să cunosc prostia și nebunia. Dar am înțeles că și aceasta este goană după vînt. 18. Căci unde este multă înțelepciune, este și mult necaz, și cine știe multe, are și multă durere. $2 1. Am zis inimii mele: "Haide! vreau să te încerc cu veselie, și gustă fericirea." Dar iată că și aceasta este o deșertăciune. 2. Am zis rîsului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
fericirea." Dar iată că și aceasta este o deșertăciune. 2. Am zis rîsului: "Ești o nebunie!" și veseliei: "Ce te înșeli degeaba?" 3. Am hotărît în inima mea să-mi veselesc trupul cu vin, în timp ce inima mă va cîrmui cu înțelepciune, și să stărui astfel în nebunie, pînă voi vedea ce este bine să facă fiii oamenilor sub ceruri, în tot timpul vieții lor. 4. Am făcut lucruri mari: mi-am zidit case, mi-am sădit vii; 5. mi-am făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
și bogății ca de împărați și țări. Mi-am adus cîntăreți și cîntărețe, și desfătarea fiilor oamenilor: o mulțime de femei. 9. Am ajuns mare, mai mare decît toți cei ce erau înaintea mea în Ierusalim. Mi-am păstrat chiar înțelepciunea. 10. Tot ce mi-au poftit ochii, le-am dat; nu mi-am oprit inima de la nici o veselie, ci am lăsat-o să se bucure de toată truda mea, și aceasta mi-a fost partea din toată osteneala mea. 11

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
care le făcusem cu mîinile mele, și la truda cu care le făcusem, am văzut că în toate este numai deșertăciune și goană după vînt, și că nu este nimic trainic sub soare. 12. Atunci mi-am întors privirile spre înțelepciune, prostie și nebunie. Căci ce va face omul care va veni după împărat? Ceea ce s-a făcut și mai înainte. 13. Și am văzut că înțelepciunea este cu atît mai de folos decît nebunia, cu cît este mai de folos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
că nu este nimic trainic sub soare. 12. Atunci mi-am întors privirile spre înțelepciune, prostie și nebunie. Căci ce va face omul care va veni după împărat? Ceea ce s-a făcut și mai înainte. 13. Și am văzut că înțelepciunea este cu atît mai de folos decît nebunia, cu cît este mai de folos lumina decît întunericul; 14. înțeleptul își are ochii în cap, iar nebunul umblă în întuneric. Dar am băgat de seamă că și unul și altul au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
o las omului care vine după mine, ca să se bucure de ea. 19. Și cine știe dacă va fi înțelept sau nebun? Și totuși el va fi stăpîn pe toată munca mea, pe care am agonisit-o cu trudă și înțelepciune sub soare. Și aceasta este o deșertăciune. 20. Am ajuns pînă acolo că m-a apucat o mare deznădejde de toată munca pe care am făcut-o sub soare. 21. Căci este cîte un om care a muncit cu înțelepciune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
înțelepciune sub soare. Și aceasta este o deșertăciune. 20. Am ajuns pînă acolo că m-a apucat o mare deznădejde de toată munca pe care am făcut-o sub soare. 21. Căci este cîte un om care a muncit cu înțelepciune, cu pricepere și cu izbîndă, și lasă rodul muncii lui unui om care nu s-a ostenit deloc cu ea. Și aceasta este o deșertăciune și un mare rău. 22. Căci, drept vorbind, ce folos are omul din toată munca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
înveselească sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am văzut că și aceasta vine din mîna lui Dumnezeu. 25. Cine, în adevăr, poate să mănînce și să se bucure fără El? 26. Căci El dă omului plăcut Lui înțelepciune, știință și bucurie; dar celui păcătos îi dă grijă să strîngă, să adune, ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu! Și aceasta este o deșertăciune și goană după vînt. $3 1. Toate își au vremea lor, și fiecare lucru de sub ceruri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
la suflet decît cel îngîmfat. 9. Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuiește în sînul nebunilor. 10. Nu zice: "Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decît acestea?" Căci nu din înțelepciune întrebi așa. 11. Înțelepciunea prețuiește cît o moștenire, și chiar mai mult pentru cei ce văd soarele. 12. Căci ocrotire dă și înțelepciunea, ocrotire dă și argintul; dar un folos mai mult al științei este că înțelepciunea ține în viață

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
îngîmfat. 9. Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuiește în sînul nebunilor. 10. Nu zice: "Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decît acestea?" Căci nu din înțelepciune întrebi așa. 11. Înțelepciunea prețuiește cît o moștenire, și chiar mai mult pentru cei ce văd soarele. 12. Căci ocrotire dă și înțelepciunea, ocrotire dă și argintul; dar un folos mai mult al științei este că înțelepciunea ține în viață pe cei ce o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
zice: "Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decît acestea?" Căci nu din înțelepciune întrebi așa. 11. Înțelepciunea prețuiește cît o moștenire, și chiar mai mult pentru cei ce văd soarele. 12. Căci ocrotire dă și înțelepciunea, ocrotire dă și argintul; dar un folos mai mult al științei este că înțelepciunea ține în viață pe cei ce o au. 13. Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
Căci nu din înțelepciune întrebi așa. 11. Înțelepciunea prețuiește cît o moștenire, și chiar mai mult pentru cei ce văd soarele. 12. Căci ocrotire dă și înțelepciunea, ocrotire dă și argintul; dar un folos mai mult al științei este că înțelepciunea ține în viață pe cei ce o au. 13. Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb? 14. În ziua fericirii, fii fericit, și în ziua nenorocirii, gîndește-te că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
și nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme? 18. Bine este să ții la aceasta, dar nici pe cealaltă să n-o lași din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea. 19. Înțelepciunea face pe cel înțelept mai tare decît zece viteji, care sunt într-o cetate. 20. Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască. 21. Nu lua nici tu seama la toate vorbele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]