6,693 matches
-
al Patriarhului de acolo, venit în Iași pe la 1820, chemat de Șuțu Vodă. Gavriil Galinescu ne informează că "după liniștirea zarvei produsă de Eteria grecească, studiul acesteia este reluat cu mai mare avânt de către Grigorie, psaltul Mitropoliei din Iași, la îndemnul aceluiași mitropolit cărturar". Tot el ne spune că studiul se făcea după cărțile lucrate de vestitul psalt Macarie, care în 1827 vine el însuși la Iași, întovărășit de alt protopsalt renumit, Petru Lampadarie. Mai aflăm că, din 1828, școala de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
înțelegerea clarității conceptelor pe care le crea, utiliza și aplica. Profesorul Tadeusz Pirozynski a impresionat printr-o deschidere și autentică generozitate științifică, de care au beneficiat mulți dintre cei cu care a colaborat. Nu se pot uita câtuși de puțin îndemnurile repetate pe care ni le adresa pentru menținerea unui nivel crescut de informare medicală și menținere a unui ritm crescut de activitate științifică. Profesorul Tadeusz Pirozynski psihiatru, profesor, cercetător de mare acuratețe științifică, creator de școală medicală, conducător de lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
patimă antiromânească și nici o slugarnică lingușire față de stăpânii de astăzi nu-l poate răsturna: că viața istorică a așa-numitei Basarabii începe cu Domnia Moldovei și se întărește, se acoperă de bogăție negustorească și de glorie războinică prin această Domnie”. Îndemnul marelui istoric și militant pentru unitatea națională, cuprins în ultimele rânduri ale întinsului demers, își va afla împlinirea peste șase ani, dar numai pentru o scurtă perioadă, 1918-1940. UNIREA BASARABIEI CU PATRIA MAMĂ - „o rază de lumină care mângâie sufletele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
națională, „o necesitate istorică ajunsă la recunoaștere și o suferință mângâiată, o muncă ce-și găsește răsplata”. Multe lucruri s-au schimbat în ultimii 20 de ani și, chiar în condițiile rezultatelor incontestabile, obținute până acum într-o evoluție sinuoasă, îndemnul lui Nicolae Iorga din finalul lucrării sale, intitulată semnificativ Basarabia noastră. Scrisă după 100 de ani de la răpirea ei de către ruși este pe deplin actual: „În așteptarea vremilor când viața românească din Basarabia va porni de la toate amintirile ei pentru
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de ani de la răpirea ei de către ruși este pe deplin actual: „În așteptarea vremilor când viața românească din Basarabia va porni de la toate amintirile ei pentru a-și urmări toate drepturile naționale, nu numai umane, încheiem această carte cu un îndemn călduros spre acea muncă încordată și bine orânduită, care singură poate grăbi sosirea acelor vremi”.* În preajma împlinirii a 200 de ani de la răpirea Basarabiei, multe din constatările lui N. Iorga își mențin valabilitatea. În fața intereselor politice și patimilor antiromânești, a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
istoric și al dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România”. România a primit hotărârea de unire cu Basarabia, izvorâtă din propriul îndemn al Sfatului Țării, și, în baza votului liber exprimat, a reintegrat Basarabia în hotarele etnice și istorice ale statului român. Ba mai mult chiar Rada Ucraineană din Kiev a recunoscut formal unirea Basarabiei cu România, la 26 iulie 1919 dând
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
atunci până la 1918 ea a constituit o provincie de coroană austriacă, asupra căreia însă Austria renunțase formal în favoarea României prin art. 59 din tratatul de pace de la Versailles. La 28 noiembrie 1918 populațiunea Bucovinei s-a unit, din propriul său îndemn și nesilită de nimeni, cu țara mamă România, din corpul căreia fusese ruptă. Actul Unirii a fost votat de Congresul General al Bucovinei din 28 noembrie 1918, din care făceau parte și reprezentanții populațiunilor minoritare. Realipirea Basarabiei și Bucovinei la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fereastra unei speranțe<footnote id="3> Antonie Plămădeală, Tâlcuiri noi la texte vechi, București, 1996, p. 168 <footnote>, deoarece îl ridică pe om din starea de pierdere totală, de renunțare totală, la o nouă înțelegere a vieții. Ele sunt un îndemn spre activitate, pentru că toate aceste îndemnuri presupun faptă, luptă, lucrare, implicare în viață, angajarea noastră a tuturor în vederea realizării acestor bunuri omenești. Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor (Matei 5, 3). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Antonie Plămădeală, Tâlcuiri noi la texte vechi, București, 1996, p. 168 <footnote>, deoarece îl ridică pe om din starea de pierdere totală, de renunțare totală, la o nouă înțelegere a vieții. Ele sunt un îndemn spre activitate, pentru că toate aceste îndemnuri presupun faptă, luptă, lucrare, implicare în viață, angajarea noastră a tuturor în vederea realizării acestor bunuri omenești. Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor (Matei 5, 3). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul ne învață că prima virtute care
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
liniștită a sufletului, însoțită cu silința de a nu supăra și a nu se supăra de nimic”<footnote id="7">Mitropolit Dr. N. Mladin., op.cit., p. 443<footnote> Cel blând nu murmură niciodată împotriva lui Dumnezeu, nici a oamenilor, urmănd îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Vorba voastră să fie totdeauna plăcută, cu sare dreasă, ca să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia” (Col. 4, 6). Cea mai înaltă treaptă a blândeții este iubirea față de cei ce ne prilejuiesc necazuri și supărări și care
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
îl simți lângă tine, cel alături de care nu mai ești singur, cel pe care îl faci să nu se mai simtă singur. Starea sufletului aproapelui nostru nu trebuie să ne lase indiferenți. Această pildă ni se adresează și nouă cu îndemnul ca atunci când găsim suflete rătăcite să le îndreptăm către Sfânta Biserică, pentru vindecare. Dar importantă trebuie să fie și grija noastră de a nu cădea între „tâlharii” păcatelor, pentru a nu fi răniți noi înșine. Mila arătată de Samarinean aproapelui
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
exemplu unei opere împodobite cu citate și pilde împrumutate din cultura antică, dar animate de un spirit în întregime creștin. Spirit cultivat, Sf. Vasile nu a disprețuit cultura clasică, Omiliile sale cuprinzând referiri la Homer, Hesiod, Plutarh, Pitagora, Diogene, Platon. Îndemnul la însușirea culturii antice își are justificarea în convingerea că prin intermediul acesteia ajungem să înțelegem mai ușor ce este virtutea și, în acest fel, ne apropiem de dreapta credință: „...dacă voim ca icoana virtuții să rămână neștearsă tot timpul, după
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fi convinși de contrariu. Fiecare lecție trebuie să însemne creație și în ce-l privește pe profesor și în ce-i privește pe elevi. Pentru Augustin, instruirea înseamnă efort propriu și nu pasivitate, presupune comuniune sufletească și deci armonie productivă. Îndemnul pe care Sfântul Augustin îl adresează învățătorului este ca să trăiască în comuniune cu elevii săi, să constituie împreună cu ei o adevărată comunitate de interese și de aspirații. El îl privește pe educator ca pe o întruchipare a înțelepciunii și a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ridici, să-l ajuți, să-i arăți bunăvoință și respect. Între oameni există o tainică legătură, iar un aspect al ei este că nimeni nu se poate respecta pe sine disprețuindu-i pe ceilalți; Educarea modestiei se realiză și prin îndemnul dat elevilor de a nu se lăuda singuri, de a nu accepta laude nemeritate sau excesive, de a nu căuta să fie în centrul atenției prin înfățișare sau atitudine, de a refuza atitudinea trufașă și invidia. Cu răbdare, cu voință
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
vârsta copilăriei a doua, urmează „creșterea spirituală”, progresând „cu pașii cunoștinței”, iar la adolescent începe a se afirma o altă vârstă când aflăm „o legătură mai mare între partea spirituală și cea corporală”. Ideea de Dumnezeu la prima copilărie Primele îndemnuri timide spre devenirea lăuntrică apar încă din copilărie, fundamentele caracterului religios moral fiind sădite în cadrul familiei creștine. Referitor la acordarea educației religioase încă din fragedă pruncie, Sfântul Ioan Gură de Aur aprecia: „ Cum va deprinde copilul de mic, așa va
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
apropiați; profesorul îi învață pe elevi să se roage și să-și formeze această deprindere; elevii să înțeleagă că rugăciunea particulară trebuie completată cu rugăciunea publică (participarea la Sfânta Liturghie); să considere rugăciunea manifestarea principală a vieții lor spirituale, urmând îndemnul Mântuitorului: „Privegheați și vă rugați ca să nu cădeți în ispită” (Matei 26,41) La clasa a VII-a, lecția Rugăciunea în viața creștinilor, are ca scop dobândirea unor cunoștințe despre rugăciune și formarea deprinderii de a se ruga. Astfel, profesorul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sistemului”, „productivitatea muncii generează egalitate/inegalitate socială”. Relația, cauzală are deci, cel mai adesea, forma următoare: În acest sens, Marx caracteriza legile sociale ca „legi ale activității umane”. Cauzalitatea se realizează prin intermediul acțiunii umane: este o cauzalitate a acesteia. Dacă îndemnul durkheimist de a trata faptele sociale ca fapte „pozitive”, similare cu cele naturale, și de a le explica prin alte fapte sociale a deschis larg perspective analizei de tip științific în sociologie, el conține însă și o simplificare, a cărei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relevă, în incipit, în scriitură, dar și în tematică, o influență măcar, dacă nu cumva o colaborare, a lui D. Anghel. După moartea „dioscurilor” N. a fost muncită de dorința de a se justifica, de a explica dramele. În ciuda multiplelor îndemnuri de a renunța, de a lăsa lucrul în grija biografilor nepărtinitori, publică Helianta. Două vieți stinse, carte subintitulată Mărturisiri, având pe copertă titlul Destăinuirile iubitei și structurată ca un roman. Prima parte este constituită de secvențe din jurnalul ținut de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. XIII, 102.2., în PSB, vol. 4, p. 225) „Credeți și primiți ca plată mântuirea! (...) Cel care caută pe Dumnezeu lucrează la propria sa mântuire. Ai găsit pe Dumnezeu, ai viață!”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. X, 106.5., în PSB, vol. 4, p. 150-151) „Întoarce-te, așadar, la calea cea dreaptă, revino la simțămintele de mai înainte, revezi-ți înțelepciunea, dacă ai avut-o vreodată, întoarce-te la tine însuți, dacă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Lui, căci ființa n-are chip - n.n. 41 „... Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire ...” „... Cuvântul lui Dumnezeu s-a făcut om, ca și tu să afli de la om, că omul poate ajunge Dumnezeu”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. I, 8.4., în PSB, vol. 4, p. 75) „De ce să nu bagi în seamă că Dumnezeu pentru tine a luat asupra Lui ceea ce se potrivește cel mai puțin naturii Sale?” (Origen, Omilii la Cartea Facerii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
văzut că chiar după atâta purtare de grijă, oamenii tot mai au nevoie de multa și nespusa Lui iubire de oameni; a văzut că n-au avut nici o putere, nici patriarhii, nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele repetate robii; de aceea, îndurându-se de neamul nostru, a rânduit, să se nască din Fecioară și să ia chip de rob (Filip. 2, 7), Doctorul trupurilor și al sufletelor, Fiul Lui Cel Unul Născut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
văzut că chiar după atâta purtarea de grijă, oamenii tot mai au nevoie de multa și nespusa Lui iubire de oameni; am văzut că n-au avut nici o putere, nici patriarhii, nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele repetate robii; de aceea, îndurându-se de neamul nostru, a rânduit, să se nască din Fecioară și să ia chip de rob (Filip. 2, 7), Doctorul trupurilor și al sufletelor, Fiul Lui Cel Unul Născut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Pr. Stăniloae: Dacă nu ar fi luat Fiul lui Dumnezeu însuși trupul, ci ar fi lucrat din afară asupra trupului, trupul Lui n-ar fi devenit izvorul de vindecare al tuturor, ci Cuvântul ar fi lucrat asupra oamenilor numai prin îndemnuri ca și în Vechiul Testament. Nepătimind în el Cuvântul însuși, nu l-ar fi ridicat din moarte. (n. s. 89, p. 361) 55 noi. Dar deși era văzut și om, ca noi, în înțeles iconomic, toată plinătatea Dumnezeirii locuia în El
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
-a, cap. VII, în PSB, vol. 9, p. 448) „... Și alți contemporani ai proorocilor au scris și ne-au păstrat proorociile lor, pentru ca, citindu-le, urmașii să le admire ca învățături ale lui Dumnezeu, și scoțând folos nu numai din îndemnuri și din mustrări, ci și din vestirea proorociilor, încât fiind convinși din aceste întâmplări prin Lege și prooroci, că Duhul cel dumnezeiesc este Cel ce le-a vestit, să poată stărui mai departe în credință așa cum o vrea Cuvântul. Potrivit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cunoștinței adevărate, pe de alta, păstrează pe cei ce contemplă cu iubire tainele ei, păzind nevătămată și fără beteșug pupila înțelegerii lor. Iar pe cei ce au suferit vreo clătinare îi cheamă din nou și le reface prin cuvânt de îndemn înțelegerea bolnavă. Așa se înțelege candelabrul văzut de prooroc, după unul din înțelesurile cuvintelor de mai sus”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 63, în Filocalia..., vol. III, p. 366, 367, 368) „... sobornicească 99 și apostolească Biserică ...” „... Să respecte
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]