6,555 matches
-
ce fusese adus la poarta mânăstirii. Acceptându-și învinuirea, Teodor / Teodora a părăsit mânăstirea, a luat copilul, l-a crescut în dragoste timp de șapte ani. Teodor / Teodora a fost reprimit la mânăstire dar, în scurt timp, a murit. La înmormântare, călugării și-au dat seama că Teodor este femeie și s-au rugat Domnului să fie iertați pentru că au persecutat-o pe nedrept. Soțul ei, ce fusese chemat la înmormântare, a rămas în locul ei în mânăstire iar copilul a devenit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
reprimit la mânăstire dar, în scurt timp, a murit. La înmormântare, călugării și-au dat seama că Teodor este femeie și s-au rugat Domnului să fie iertați pentru că au persecutat-o pe nedrept. Soțul ei, ce fusese chemat la înmormântare, a rămas în locul ei în mânăstire iar copilul a devenit egumen al mânăstirii. Aceste povestiri și altele au circulat începând din secolul IV, au fost traduse în diferite limbi, au fost folosite ca modele de educație creștină, modele de drame
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
admirația judecătorilor și a altor participanți la execuție, creându-se legenda că jertfa ei a salvat imperiul și dinastia. Împăratul a suferit mult din cauza pierderii favoritei, a fost chinuit de remușcări și a ordonat deshumarea ei din locul obscur și înmormântarea ei cu ceremonial. În mormântul ei s-a găsit un săculeț cu parfumuri pe care împăratul, înduioșat, l-a strâns la piept. În scurt timp a murit și împăratul. Ono no Komachi (834-880) O tânără japoneză Ono no Komachi s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
unde a mai trăit în rugăciune și penitență autoimpusă încă 36 de ani. Fosta metresă en titre a Regelui Soare, devenită călugăriță carmelită, s-a stins din viață, ducând cu ea iubirea pasională pentru rege, probabil în anul 1710. La înmormântare, stareța a caracterizat-o astfel: A fost una dintre cele mai desăvârșite pilde de ispășire pe care ni le-a dat Dumnezeu. Athénaïs de Montespan (1640-1707) Françoise de Rochechouart Montemart, cu supranumele Athénaïs, a avut ca părinți pe prim-gentilomul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Nelson a fost răpus de un glonte. Ultimele lui gânduri s-au îndreptat spre Emma, numai că familia lui a refuzat să-i respecte dorința de a-i lăsa averea amantei sale. Copleșită de suferință, nu a putut participa la înmormântarea iubitului ei. Au urmat vremuri grele pentru Emma. Nereușind să-și gospodărească cele 2000 de lire sterline, nu și-a putut plăti datoriile, a plecat în străinătate, în Franța, și a fost întemnițată în două rânduri, în 1811 și în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
că fetița este doar sub tutela ei. De fiica lor s-a îngrijit moștenitorul contraamiralului Nelson. În urma unei congestii pulmonare, Emma Hamilton a intrat în lumea umbrelor, după ani trăiți în sărăcie. Un văr de departe a suportat cheltuiele de înmormântare, în Calais, unde se instalase cea mai frumoasă femeie a timpului, remarcată și de marele W.J. Goethe, deși unii, răutăcioși, au văzut-o ca o ușuratecă, vânătoare de avere. Peste timp, a rămas, în legendă, o poveste frumoasă de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
său cu evreica divorțată și a vrut s-o exileze, iar pentru ocuparea tronului i-a desemnat pe nepotul său Mihai de șase ani și pe mama sa Elena. Carol a călătorit la Londra pentru a reprezenta familia regală la înmormântarea verișoarei engleze, regina Alexandra, văduva lui Edward al VII-lea, apoi a plecat la Paris unde s-a întâlnit cu amanta sa Elena Lupescu, au călătorit în Italia, apoi au revenit în Franța. Carol s-a întors în România, ajutat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
celebră, a trecut și ea prin perioade de rușine și umilință care pentru ele sunt constante ale vieții. Jenia a refuzat să meargă la control medical și s-a spânzurat. Prietena ei, Tamara, s-a străduit să strângă bani pentru înmormântare și l-a convins pe preot să-i facă o mică slujbă și să fie îngropată creștinește. Liubka a fost aleasă de posacul anarhist Likhonin, care venise în vizită în bordel împreună cu șapte studenți să facă un experiment de reabilitare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
rublă, cu un tânăr care a abandonat-o într-un hotel, cu un alt bătrân care i-a aruncat în silă 50 de copeici. Disperată, s-a întors în stabiliment, rugând-o pe patroana Emma Eduardova s-o reprimească. La înmormântarea Jeniei, tânărul Soloviov, sincer îndrăgostit, a venit s-o ceară în căsătorie pe Liubka dar ea, speriată că va fi iar mințită, l-a alungat, jignindu-l. A venit vremea în care s-a hotărât asanarea locurilor de pierzanie, bordelurile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
machina, Komarovski ce s-a oferit s-o salveze pe Lara. Iuri Jivago s-a adâncit în scrisul său, iubirea lor fiind imortalizată în poeme. După un timp, Iuri a murit din cauza unui atac de cord. Lara a venit la înmormântarea iubitului ei. Murise și Pașa, soțul ei. La fel de torturată de trecutul ei, Lara și-a retrăit imaginar viața, i-au murit cei dragi și a supraviețuit cel pe care-l ura, Komarovski. După câteva zile, Lara a fost arestată și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
unității de timp este atât de supărătoare încât, chiar și în Antichitate, ea nu a fost totdeauna respectată fără să fie încălcată. Astfel, după cum ne atrage atenția Ogier, în Antigona lui Sofocle, trece o noapte între prima și a doua înmormântare a lui Polynice. Acțiunea din Heautontimôroumenos de Menandru necesită și ea două zile. Acestea sunt, după cum am văzut, argumentele pe care le reiau adversarii lui Chapelin ca răspuns la regula celor douăzeci și patru de ore hotărâtă de el cu doi ani
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
este romanul fostului deținut politic în detenția mai largă a „lagărului socialist”, cu tribulațiile și umilințele la care este supus de politrucii regimului, care îl tratează ca pe un lepros, refuzându-i și dreptul la muncă. Vibrante pagini sunt închinate înmormântării lui Lucian Blaga, ca și bunei și tandrei Nicanora, care se stinge bolnavă de cancer. Literatura gulagului și a detenției își găsește în memorialistica lui M. o reușită de excepție. SCRIERI: Ortodoxie păgână, București, 1941; Țărâna serilor, București, 1967; Tărâmul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
ajuns pe acele locuri. Din sensul Apei care Curge se aduc tot felul de lucruri minunate, precum piatra topită pentru făcut cele mai tăioase unelte de piatră lustruită pentru vopsit vasele de lut ars și pentru presărat peste morți la înmormîntări ori pentru cinstirea celor mai vrednici, și chiar carapacea țestoaselor galbene, bună de leacuri, tocmai de la o Apă Mare aflată la o depărtare nemaipomenită. Sunt oameni vrednici și isteți, oamenii micilor și rarelor sătucuri din aceste locuri, cu o viață
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
chestiunea originii latine a românilor. Ulterior colaborează cu articole politice la „Românul” și la alte ziare liberale, ilustrându-se mai curând ca orator ocazional. Câteva broșuri, dintre care una dedicată în 1881 personalității mitropolitului Veniamin Costache, precum și discursul rostit la înmormântarea lui Teodor Codrescu (1894) interesează prin unele informații biografice necunoscute până atunci. Abecedariul lui George Lazar (1883), studiu apărut în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” și în broșură, însoțind o ediție facsimilată a cărții, nu este în măsură să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
Qafzeh este o săpătură făcută Într-o rocă de tip corosiv. Acolo a fost găsit un băiat depus pe spate, cu palmele În sus, având pe piept și pe brațe coarne de cerb: acestea au scăpat de atacul hienelor, deci Înmormântarea a fost intenționată. Și mai elocvent este un alt mormânt, care seamănă cu o groapă săpată În pământ. Este o depunere dublă: o femeie tânără așezată pe o parte are la picioare, transversal, trupul unui copil de trei ani. Mamă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
hioid; probabil craniul a fost dus sau Îngropat În altă parte. Spre deosebire de alte cazuri, se exclude acțiunea animalelor; dezgroparea datează din 1983, iar informațiile sunt exacte. Ne aflăm deci În fața unui caz de atenție sporită În ceea ce privește capul și a unei Înmormântări În două etape, cea mai bună dovadă a complexității clare a gândirii referitoare la morți. Aceste Înmormântări au avut loc În peșteri, În timpul unor șederi Întrerupte. Nu este neverosimil ca tocmai aceste decese să fi dus la abandonarea locului, lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
animalelor; dezgroparea datează din 1983, iar informațiile sunt exacte. Ne aflăm deci În fața unui caz de atenție sporită În ceea ce privește capul și a unei Înmormântări În două etape, cea mai bună dovadă a complexității clare a gândirii referitoare la morți. Aceste Înmormântări au avut loc În peșteri, În timpul unor șederi Întrerupte. Nu este neverosimil ca tocmai aceste decese să fi dus la abandonarea locului, lucru de altfel obișnuit și În timpurile cunoscute la grupurile de vânători-culegători. Contextul ne arată că acești oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cupe”, dispuse grupat. Chiar dacă se respinge ideea prezenței unor ofrande sau artefacte, rămân totuși alte indicii ale unui comportament neobișnuit. Apar și alte Întrebări: ar putea fi La Ferrassie, un loc În care s-a trăit și s-au făcut Înmormântări, dovada mortuară a unei familii? Am putea vedea În mortalitatea infantilă unul dintre imboldurile emoționale care să fi dus la apariția comportamentului religios? La aceeași dată și În aceeași regiune (Montignac), un tânăr a fost Înmormântat Într-o groapă mare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Fedele, 1990). Însăși ipoteza invaziei kurgàn nu este demonstrată. Desigur, pe teritoriul cuprins Între Mareaxe "Marea" Caspică și Dunăre apar, Între cel de-al V-lea și al IV-lea mileniu, fenomene noi, dintre care cele mai importante sunt, În afară de Înmormântările colective (sub un tumul sau nu), creșterea cailor și călăritul - aspecte ale unui mod de viață care a marcat până astăzi imensele stepe eurasiatice, din Mongolia până În Ungaria. Asemănările culturale Între regiuni atât de Îndepărtate, dar unite de stepe, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
au fost caracteristice pentru religii din India meridională, pentru câteva secole, Începând din 1 500 Î.Hr., Îndeplinind funcția de osuare la finalul riturilor funerare desfășurate În mai multe faze. Stelele erau puse În locurile În care era efectuată prima Înmormântare. Ritualuri asemănătoare au fost atestate și În Indonezia. Începând cu 4 000 Î.Hr., Europa apare ca un mozaic de tradiții religioase vechi și noi. Dintre cele mai noi, iese În evidență cea a Înmormântării colective În Încăperi mortuare, care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În care era efectuată prima Înmormântare. Ritualuri asemănătoare au fost atestate și În Indonezia. Începând cu 4 000 Î.Hr., Europa apare ca un mozaic de tradiții religioase vechi și noi. Dintre cele mai noi, iese În evidență cea a Înmormântării colective În Încăperi mortuare, care pot fi spațiul construit (dolmenul, „casa mortului” făcută din lemn), peștera naturală sau mica grotă artificială, considerate Învelișuri echivalente. Sunt obișnuite și rituri ale focului și o ideologie socioreligioasă a armelor. Fenomene parțial noi și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
modelele cretane, asemenea celui În forma de cap de taur, găsit Într-un mormânt-puț din Micene; pe sigilii apar aceleași motive cretane. Cu toate acestea, „mormintele-puț” găsite În interiorul incintelor funerare din Micene și mormintele ulterioare cu cupolă nu repetă schema Înmormântărilor minoice. Măștile funerare În aur și electrum găsite În interiorul acestor morminte, coroana de aur, ale cărei ornamentații par totuși să reproducă un model cretan, câteva sigilii de aur cu scene de bătălie și vânătoare nu par să Își găsească și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din perioada arhaică cea mai Îndepărtată, grijă ce transpare nu numai din construirea unor morminte nobiliare impunătoare - aproape Întotdeauna documentul cel mai monumental și durabil lăsat de clasele dominante din Etruria -, dar și din elaborarea unor ritualuri foarte complexe pentru Înmormântarea defuncților și pentru conservarea legăturilor materiale și ideale stabilite de comunitatea celor vii cu proprii strămoși. Strămoșilor le sunt atribuite statute divine sau semidivine și capacități extraordinare pentru regenerarea grupului, așa cum arată obsesiva iconografie funerară, atât arhaică, dar și clasică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din roadele pământului sau din rente de Închiriere, ci practică o meserie, aparține unei „corporații” (corpus) profesionale (collegium). Această apartenență la asociații gentilice, familiale și profesionale creează numeroase funcții și roluri și, totodată, drepturi și datorii religioase: propriile locuri de Înmormântare, structuri cultuale particulare, venerarea unor zeități specifice, ba chiar și până și calendare speciale. Cetățenii romani din cetățile italice au „două patrii” (duae patriae), una de naștere, deci naturală, cealaltă de drept, Întrucât au cetățenie romană (civitas). Așadar, Arpinum este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
respectiv concurența Între principiile familiale și statale În apariția republicii romane sau a „statului” ca atare. În perioada republicană, membrii unei gens (gentiles) au un „principe” (princeps) propriu drept „cap de familie”, un loc de cult și un loc de Înmormântare exclusiv. Unele gentes urmează un calendar al sărbătorilor, diferit de cel public. Decimus Iunius Brutus sărbătorea parentaliile În decembrie În loc de februarie (Macrobius, Saturnalia, 1, 16, 7; Cicero, De legibus, 2, 21, 54; Plutarh, Quaestiones Romanae, 34). Încă din epoca republicană
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]