7,853 matches
-
o dată, dar a ținut prea puțin omul de lut În cuptor : „omul era Încă palid”. Acesta „a fost strămoșul albilor”. În fine, la a treia Încercare, Dumnezeu a reușit : „ultimul om era copt bine, aurit, bronzat”. Acesta „a fost strămoșul țiganilor” <endnote id="(108, p. 85)"/>. Despre specii ratate de oameni se vorbește și În mitologia folclorică românească. În cadrul antropogenezei mitice, o populație rebut sunt Jidovii : androizi giganți, monstruoși și antropofagi (vezi capitolul „Jidovii sau Uriașii”). Acest tip de „scenariu” a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfârșitul anilor ’30, membrii școlii sociologice conduse de Dimitrie Gusti au elaborat un „Plan pentru cercetarea vieții religioase” În satul românesc. Una dintre Întrebările la care urmau să răspundă țăranii români suna astfel : „Au luat oare diavolii forme omenești ? Evreii, țiganii etc. ?” <endnote id="(765, p. 226)"/>. Tendința de care aminteam - de demonizare a evreului - poate fi ușor demonstrată prin faptul că „evreul real” (și nu doar ipostaza sa legendară) este asociat În mod explicit Diavolului, printr-o mulțime de credințe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moise, omul tău !/ Să scoți din jug o gintă ce geme În sclavie,/ Cerând Între suspine s-o scapi d-atâta rău !” (Andrei Mureșanu, Un suspin, 1845) ; De român mulți și-au bătut joc, „ca numai de iudeu și de țigan” (Timotei Cipariu, 1846) ; Atitudinea manifestată față de români a fost „un tolerantism rușinător, ca al jidovilor [= ca acela față de jidovi]” (deputații români din Parlamentul maghiar, 1848) ; „Epoca Începută cu anul 1659 a fost pentru români aceea ce a fost pentru poporul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
De asemenea, În 1941, pentru savantul român Simion Mehedinți, Calvin a fost „fanatic ca un rabin”, iar calviniștii „au fost tot atât de cruzi ca și cuceritorii Canaanului” <endnote id="(476, p. 30)"/>. Pe la 1700, germanul Johann C. Wagenseil a susținut că țiganii ar fi un fel de evrei, după felul lor rătăcitor de viață. Ulterior, și Martin Block a vorbit de o „origine iudaică” a țiganilor, având În vedere „asemănarea În destinele seculare” ale celor două nații <endnote id="(122, pp. 303-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cuceritorii Canaanului” <endnote id="(476, p. 30)"/>. Pe la 1700, germanul Johann C. Wagenseil a susținut că țiganii ar fi un fel de evrei, după felul lor rătăcitor de viață. Ulterior, și Martin Block a vorbit de o „origine iudaică” a țiganilor, având În vedere „asemănarea În destinele seculare” ale celor două nații <endnote id="(122, pp. 303- 304)"/>. În 1941, Simion Mehedinți scria că „țiganii, ca și evreii”, sunt „o populație rătăcitoare”, „alcătuită din vagabonzi și refractari la măsuri igienice”, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
felul lor rătăcitor de viață. Ulterior, și Martin Block a vorbit de o „origine iudaică” a țiganilor, având În vedere „asemănarea În destinele seculare” ale celor două nații <endnote id="(122, pp. 303- 304)"/>. În 1941, Simion Mehedinți scria că „țiganii, ca și evreii”, sunt „o populație rătăcitoare”, „alcătuită din vagabonzi și refractari la măsuri igienice”, care „joacă rol de parazit În Europa” și care ar trebui să fie alungată <endnote id="(476, pp. 201-202)"/>. „Jidovul rătăcitor” Însuși a fost asociat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreii”, sunt „o populație rătăcitoare”, „alcătuită din vagabonzi și refractari la măsuri igienice”, care „joacă rol de parazit În Europa” și care ar trebui să fie alungată <endnote id="(476, pp. 201-202)"/>. „Jidovul rătăcitor” Însuși a fost asociat câteodată cu țiganul vagabondând prin Europa Centrală. Nu este de mirare că și despre țigani, cei care „merg fără-ncetare” (ca Într-un rondel de Alexandru Macedonski), s-a fabricat o legendă care să motiveze veșnica lor pribegie. E vorba de o legendă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
igienice”, care „joacă rol de parazit În Europa” și care ar trebui să fie alungată <endnote id="(476, pp. 201-202)"/>. „Jidovul rătăcitor” Însuși a fost asociat câteodată cu țiganul vagabondând prin Europa Centrală. Nu este de mirare că și despre țigani, cei care „merg fără-ncetare” (ca Într-un rondel de Alexandru Macedonski), s-a fabricat o legendă care să motiveze veșnica lor pribegie. E vorba de o legendă etiologică din mitologia țiganilor din Ungaria și Transilvania, publicată de I.H. Schwicker
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Centrală. Nu este de mirare că și despre țigani, cei care „merg fără-ncetare” (ca Într-un rondel de Alexandru Macedonski), s-a fabricat o legendă care să motiveze veșnica lor pribegie. E vorba de o legendă etiologică din mitologia țiganilor din Ungaria și Transilvania, publicată de I.H. Schwicker În 1883, care este evident o prelucrare a legendei lui Ahasverus. Se spune că niște țigani ar fi trecut prin fața lui Isus „răstignit pe cruce de către evrei”. În loc să li se facă milă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o legendă care să motiveze veșnica lor pribegie. E vorba de o legendă etiologică din mitologia țiganilor din Ungaria și Transilvania, publicată de I.H. Schwicker În 1883, care este evident o prelucrare a legendei lui Ahasverus. Se spune că niște țigani ar fi trecut prin fața lui Isus „răstignit pe cruce de către evrei”. În loc să li se facă milă de cel răstignit și să-l ajute, „țiganii s-au urcat pe cruce și i-au smuls puținele haine pe care evreii i le
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Schwicker În 1883, care este evident o prelucrare a legendei lui Ahasverus. Se spune că niște țigani ar fi trecut prin fața lui Isus „răstignit pe cruce de către evrei”. În loc să li se facă milă de cel răstignit și să-l ajute, „țiganii s-au urcat pe cruce și i-au smuls puținele haine pe care evreii i le mai lăsaseră pe trup”. „Fii blestemat, tu, popor al țiganilor - le-ar fi strigat Isus muribund - ; pe veci blestemat ! Fără patrie să umbli și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de către evrei”. În loc să li se facă milă de cel răstignit și să-l ajute, „țiganii s-au urcat pe cruce și i-au smuls puținele haine pe care evreii i le mai lăsaseră pe trup”. „Fii blestemat, tu, popor al țiganilor - le-ar fi strigat Isus muribund - ; pe veci blestemat ! Fără patrie să umbli și nicăieri să nu-ți găsești odihna !” <endnote id="(833, p. 24)"/>. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, când practic Polonia dispăruse de pe harta Europei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zice către el vorbele : hep, hep !” <endnote id=" (3, p. 13)"/> (pentru semnificația acestei expresii ofensatoare, <endnote id="vezi nota 227"/>). Interesant este că, În unele cazuri, credința populară se referă nu numai la evreu, ci și la alți „străini” : „Țiganul are pieze bune, căci, când te-i Întâlni cu el În drum, Îți merge bine” și „De te Întâlnești la drum cu țigani ori jidani, Îți va merge bine”, sună două superstiții culese la sfârșitul secolului al XIX-lea <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că, În unele cazuri, credința populară se referă nu numai la evreu, ci și la alți „străini” : „Țiganul are pieze bune, căci, când te-i Întâlni cu el În drum, Îți merge bine” și „De te Întâlnești la drum cu țigani ori jidani, Îți va merge bine”, sună două superstiții culese la sfârșitul secolului al XIX-lea <endnote id=" (229)"/>. În cea mai veche atestare a unei astfel de superstiții pe teritoriul românesc (an 1757), valențele magice de „purtător de bun
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
merge bine”, sună două superstiții culese la sfârșitul secolului al XIX-lea <endnote id=" (229)"/>. În cea mai veche atestare a unei astfel de superstiții pe teritoriul românesc (an 1757), valențele magice de „purtător de bun augur” sunt acordate evreului, țiganului și turcului : „[Unui creștin] de-i va ieși Înainte țigan sau turc sau jidov [...], el atuncea crede că Îi va merge bine și-și va face calea cu norocire” <endnote id="(71, p. 199)"/>. De regulă, superstiția se referă la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XIX-lea <endnote id=" (229)"/>. În cea mai veche atestare a unei astfel de superstiții pe teritoriul românesc (an 1757), valențele magice de „purtător de bun augur” sunt acordate evreului, țiganului și turcului : „[Unui creștin] de-i va ieși Înainte țigan sau turc sau jidov [...], el atuncea crede că Îi va merge bine și-și va face calea cu norocire” <endnote id="(71, p. 199)"/>. De regulă, superstiția se referă la evreu. Prezența țiganului și, mai ales, a turcului (Într-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Unui creștin] de-i va ieși Înainte țigan sau turc sau jidov [...], el atuncea crede că Îi va merge bine și-și va face calea cu norocire” <endnote id="(71, p. 199)"/>. De regulă, superstiția se referă la evreu. Prezența țiganului și, mai ales, a turcului (Într-o unică atestare) este mai rară, dar ar putea fi simptomatică, tocmai pentru că țiganul și turcul apar În formele mai arhaice ale superstiției. Nu este foarte limpede care este logica gândirii magice care a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și-și va face calea cu norocire” <endnote id="(71, p. 199)"/>. De regulă, superstiția se referă la evreu. Prezența țiganului și, mai ales, a turcului (Într-o unică atestare) este mai rară, dar ar putea fi simptomatică, tocmai pentru că țiganul și turcul apar În formele mai arhaice ale superstiției. Nu este foarte limpede care este logica gândirii magice care a generat și apoi a făcut să supraviețuiască o astfel de credință. De fapt, sunt mai multe explicații posibile, fiecare cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atingerea involuntară a unui excrement ori pronunțarea numelui său (fr. merde !) ar fi aducătoare de noroc etc. Acest gen de explicație ar putea justifica de ce - În unele formulări ale credinței populare În discuție - evreul este dublat de coșar sau de țigan (un alt „personaj etnic” receptat ca murdar) : „Dacă un coșar sau un evreu Îți ies În cale pe stradă, este un semn de noroc” (superstiție poloneză ; <endnote id="cf. 70, p. 137"/>) ; sau : „Dacă te Întâlnești cu un jidan ori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
personaj etnic” receptat ca murdar) : „Dacă un coșar sau un evreu Îți ies În cale pe stradă, este un semn de noroc” (superstiție poloneză ; <endnote id="cf. 70, p. 137"/>) ; sau : „Dacă te Întâlnești cu un jidan ori cu un țigan, Îți merge bine” (superstiție românească ; <endnote id="cf. 137, pp. 13 și 333 ; 71, p. 199"/>). 2) Cea mai simplă explicație a superstiției s-ar baza pe un stereotip comentat deja mai sus : „evreul este Înstărit”, lui Îi merg bine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(229, p. 52)"/>. Astfel privite lucrurile, se poate Înțelege de ce, În unele variante (mai vechi) ale superstiției, rolul de „piază bună” al evreului poate fi jucat, așa cum am văzut, și de alți străini necreștini, cum ar fi turcul sau țiganul („Țiganii, măcar că sunt botezați, ei tot nu sunt de legea noastră” - spune o credință populară bucovineană ; <endnote id="cf. 259, p. 317"/>). Chiar și evreii aveau, se pare, o credință similară. De data aceasta, creștinul era considerat de bun augur
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
229, p. 52)"/>. Astfel privite lucrurile, se poate Înțelege de ce, În unele variante (mai vechi) ale superstiției, rolul de „piază bună” al evreului poate fi jucat, așa cum am văzut, și de alți străini necreștini, cum ar fi turcul sau țiganul („Țiganii, măcar că sunt botezați, ei tot nu sunt de legea noastră” - spune o credință populară bucovineană ; <endnote id="cf. 259, p. 317"/>). Chiar și evreii aveau, se pare, o credință similară. De data aceasta, creștinul era considerat de bun augur, pentru că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
va avea noroc În viață și nu se va prinde deochiul de el <endnote id="(547)"/>. De asemenea, la polonezi și bieloruși se crede până În zilele noastre că este de foarte bun augur prezența unui evreu (mai rar a unui țigan) la nunta unui cuplu de creștini, fie ei catolici sau ortodocși. Nașterea și nunta sunt tot „Începuturi de drum”. Aflându-se În 1839 Într-un mic târg polonez de la granița Galiției cu Bucovina, doi misionari scoțieni au fost șocați de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ne despart de pragul mileniului”. De altfel, chiar susținătorii acestui „mântuitor al neamului” Îi cer, În versuri pline de simțire patriotică, să treacă la aplicarea „purificării etnice” și a „soluției finale” : „Să trăiți Întru mulți ani,/ Să ne scăpați de țigani,/ De unguri și de jidani [...]/ Pe aceștia să-i stârpim/ Printr-un TRIBUN ca Vadim,/ Cu acesta președinte/ Țara merge Înainte” (România Mare, nr. 444, 1999 ; <endnote id="cf. 608, p. 224"/>). C.V. Tudor se vede pe sine ca un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era o realitate cotidiană pe ulițele satelor și târgurilor din această parte a continentului. „Evreul imaginar” se suprapunea perfect „evreului real”. Evreul nu este singurul pus În această postură. În România, Polonia și Bulgaria, același rol poate fi jucat de țigan („Vine țiganu’ cu sacul”) <endnote id="(324)"/>, iar În Ungaria - de Diavolul Însuși : „Dacă ești rău, o să te ia Diavolul” <endnote id="(305 și 581)"/>. Formulele-de-speriat-copiii (și ele o specie folclorică autonomă, care ar trebui studiată) erau mai explicite În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]