9,827 matches
-
tristețe exasperantă, ajunsă - cum clama Emil Cioran - „pe culmile disperării”, e puțin relevantă din punct de vedere poetic. Expresia se menține în marginile corectitudinii, rareori depășită prin câte un accent liric mai personal, și în următoarele două volume. Dulceagă sau abstractă, platitudinea e ruptă intermitent de mici curenți subterani, produși de stări sufletești apte să se comunice în formulări de oarecare pregnanță. Piesa titulară din Fântânile tăcerii, de pildă, transmite sentimentul solitudinii convingător, într-o tonalitate tânguitoare: „Pe-aici nu trece
VORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
el riscă să pară multora monoton sau plicticos. Suprafața poemelor e insuficient luminată și trebuie să o privești cu mare atenție: altfel, pierzi nuanțele, surprizele, schimbările, varietatea retrasă în colțuri obscure. Încordarea însăși a ideii e marcată de stilul conversațional, „abstract” și reflexiv până la proză. Misterioasele viziuni despre oraș ar putea fi, dacă roua harului ar arde pe blocuri, și mai impresionante, și mai convingătoare. NICOLAE MANOLESCU În mod paradoxal, teatrul lui Vișniec, deși ține de literatură prin materialul de construcție
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
analize, interpretări) în teritoriul criticii, sub incidența a ceea ce autorul numește „semnul protector al lecturii”. Demersul teoreticianului, provocat de regulă de o carte, are punctul de plecare situat, în genere, în sfera teoriei, și mișcarea spiritului e de translare de la abstract la concret, analiza urmând să documenteze caracterul necesar al lecturii (particulare), luată ca reper pentru un anume aspect al problemei în discuție. În cartea lui Gelu Ionescu Romanul lecturii, de pildă, V. găsește argumente care „pledează pentru integrarea lecturii în
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
pe capitole precum Reîntoarcere la sursele originare, În căutarea arhetipului, Sub semnul tutelar al Povestirii, Disciplina nuvelei, Heterogenitatea romanului, semnificative pentru coerența, substanțialitatea, originalitatea viziunii. Practicând cu fervoare și deosebită perseverență actul critic, Ion Vlad nu este îndeobște un teoretician abstract, ci, dimpotrivă, unul foarte aplicat, care-și configurează și mărturisește punctul de vedere pornind de la o carte despre care scrie. FLORIN MIHĂILESCU În anii ’65-’70 l-am avut profesor pe Ion Vlad la teoria literaturii. Cursurile sale, atunci cu
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
un asemenea proiect nu poate reuși, pe plan tehnic, decât cu condiția dispunerii de o informație integrală și pertinentă privind așteptările consumatorilor și produsele care urmează a fi fabricate, informație bazată pe competența absolută a administrațiilor respective. Tehnic ireproșabilă, în abstract, o astfel de viziune mecanicistă a economiei nu tolerează nici eroare statistică, nici întârziere în producție nici probleme în desfacerea produselor. Or toate acestea sunt nenumărate și inevitabile, așa cum o arată, încă din 1921, foametea* care lovește Rusia (provocată în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pot vedea aici metodele rudimentare de evacuare a pământului de către muncitori, care erau adesea deținuți în închisorile Gulagului. =CULTURA= 13. Acest tablou al pictorului comunist Edouard Pignon constituie, din partea acestui mare prieten al lui Picasso, o dublă contestare a artei abstracte, din ce în ce mai triumfătoare, și a realismului socialist impus de PCF. El a fost expus în cadrul unei expoziții de la Paris intitulată „Muncitorii” (1952), când PCF contesta sosirea noului șef al NATO generalul Ridgway - acuzat că ar fi condus războiul bacteriologic din Coreea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
demonstrației se află un suport material (natural, figurativ sau simbolic), de la care se pleacă și se construiesc reprezentări, constatări, interpretări. Și limbajul se poate constitui un suport al demonstrației în măsura în care un nivel mai "concret" al acestuia potențează explicitări mult mai abstracte. De pildă, un limbaj care abundă în imagini și reprezentări constituie un bun prag pentru trecerea la formularea unor idei și interpretări mai generale și mai abstracte. Demonstrația sprijină procesul cunoașterii atât pe traiectul deductiv, prin materializarea și concretizarea unor
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
al demonstrației în măsura în care un nivel mai "concret" al acestuia potențează explicitări mult mai abstracte. De pildă, un limbaj care abundă în imagini și reprezentări constituie un bun prag pentru trecerea la formularea unor idei și interpretări mai generale și mai abstracte. Demonstrația sprijină procesul cunoașterii atât pe traiectul deductiv, prin materializarea și concretizarea unor idei în construcții ideatice de ordin inferior (sub aspectul abstractizării), dar și pe traiectul inductiv, prin conceptualizarea și "desprinderea" de realitate, prin decantarea unor cadre idealizate de
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
la acel moment. Funcția obiectiv de maximizat devine. Evident, problema maximizării profitului poate fi rezolvată numai dacă funcția p(t) este cunoscută, cea ce dein nefericire se întâmplă rar în realitate. Viziunea neoclasică a fost criticată ca fiind mult prea abstractă și ruptă de realitate. Ar fi totuși nedrept să reducem la atât contribuția științelor economice la dezvoltarea teoriei întreprinderii. O serie de economiști din perioada interbelică au pus în discuție unele din prezumțiile prea restrictive ale teoriei neoclasice. Astfel, J.
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
lumii de după Războiul Rece nu pare să fi determinat depășirea preocupărilor fie pentru control, fie pentru recursul la putere. Arareori a fost mai des dezbătută problema încrederii în concentrarea de putere ca în epoca unipolară. Indiferent de părerile față de oportunitatea abstractă a unui sistem internațional caracterizat prin existența unui singur centru de putere, realitatea puterii Americii nu poate fi contestată totuși. Trebuie să se țină cont de ea. Poate fi luată în ușor, dar nu ignorată. Discuțiile despre buna sa folosire
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
realistă a relațiilor internaționaletc "1. O teorie realistă a relațiilor internaționale" Scopul acestei cărți este acela de a prezenta o teorie a politicii internaționale. Testul prin care o asemenea teorie trebuie să fie judecată nu este unul a priori și abstract, ci empiric și pragmatic. Cu alte cuvinte, teoria trebuie evaluată nu prin prisma unor principii abstracte preconcepute sau a unor concepte fără legătură cu realitatea, ci prin obiectivul său: de a induce ordine și sens într-o masă de fenomene
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de a prezenta o teorie a politicii internaționale. Testul prin care o asemenea teorie trebuie să fie judecată nu este unul a priori și abstract, ci empiric și pragmatic. Cu alte cuvinte, teoria trebuie evaluată nu prin prisma unor principii abstracte preconcepute sau a unor concepte fără legătură cu realitatea, ci prin obiectivul său: de a induce ordine și sens într-o masă de fenomene care, în caz contrar, ar rămâne deconectate și ininteligibile. Trebuie să treacă printr-un test dual
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
gândirii politice moderne este povestea unei competiții între două școli care se deosebesc fundamental în concepțiile lor despre natura oamenilor, a societății și a politicii. Una crede că o ordine politică rațională și morală, derivată din principii valide universale și abstracte, poate fi realizată aici și acum. Presupune bunătatea esențială și infinita maleabilitate a naturii umane și blamează eșecul ordinii sociale de a se ridica la standardele raționale din cauza absenței cunoașterii și a înțelegerii, a instituțiilor sociale depășite sau a depravării
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
veșnicei balansări temporare a intereselor și eternei soluționări precare a conflictelor. școala respectivă, deci, vede într-un sistem de echilibre și contraponderi un principiu universal pentru toate societățile pluraliste. Ea face apel mai curând la precedentul istoric decât la principii abstracte și își propune mai mult materializarea răului celui mai mic decât cea a binelui absolut. Această preocupare teoretică pentru natura umană (așa cum este ea) și pentru procesele istorice (așa cum se petrec de fapt) i-a adus teoriei prezentate aici numele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
politica externă, nu sunt în principal motivele unui decident, ci abilitatea sa intelectuală de a înțelege fundamentele politicii externe, precum și abilitatea sa politică de a transforma ce a înțeles în acțiuni politice de succes. Rezultă că, în timp ce etica judecă în abstract standardele morale ale motivelor, teoria politică trebuie să evalueze calitățile politice ale intelectului, voinței și acțiunii. O teorie realistă a politicii internaționale va evita, de asemenea, cealaltă eroare comună de a echivala strategiile externe ale unui decident cu simpatiile sale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
numai prin manipularea cu măiestrie a forțelor perene care au configurat trecutul așa cum vor face și cu viitorul. Realistul nu poate fi convins că putem reuși o transformare confruntând o realitate politică ce-și are propriile legi cu un ideal abstract care refuză să le ia în considerare. 4. Realismul politic este conștient de semnificația morală a acțiunii politice. Este conștient și de inevitabila tensiune între cerințele morale și necesitățile acțiunii politice de succes. și nu este dispus să mascheze și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ale politicii ar fi, din punct de vedere moral, mai satisfăcătoare decât sunt în realitate, iar legile morale mai puțin severe decât sunt de fapt. Realismul consideră că principiile morale universale nu pot fi aplicate acțiunii statelor în formularea lor abstractă, ci trebuie trecute prin filtrul circumstanțelor concrete ale spațiului și timpului. Individul poate spune, pe cont propriu, „Fiat justitia, pereat mundus (Să se facă dreptate, de-ar fi să piardă lumea)”, dar statul nu are dreptul să susțină același lucru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Un ideal este format din câteva stări de lucruri mai elevate sau mai bune care există acum și, aproape inconștient, idealul este considerat ca deja existent și transformat în punctul de pornire al speculațiilor fără acoperire... Întreaga metodă a speculației abstracte în chestiunile politice este vicioasă. Este populară deoarece este ușoară; este mai ușor să ne imaginăm o lume nouă decât să învățăm a o cunoaște pe aceasta; este mai ușor să ne lansăm în presupuneri plecând de la câteva ipoteze generale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
În consecință, marele teren de vânătoare pentru „cauza unică” și pentru „formula științifică” pentru a o rezolva a fost scena internațională, cu marele ei sezon din perioada interbelică 30. Societatea internațională nu este organizată; deci „organizarea internațională” - în raționalitatea sa abstractă, un tip de echivalent legal al sistemelor utopice filosofice din secolele al XVIII-lea și XIX-lea - a devenit formula științifică ce a ajuns, de când celebrul pacifist și câștigător al Premiului Nobel A.H. Fried a propus-o la începutul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Francez promova „securitatea, arbitrajul, dezarmarea” ca o succesiune logică pentru stabilirea unei păci eterne, în timp ce socialiștii au inversat ordinea și au acordat valoare științifică exclusiv formulei „securitate prin dezarmare și arbitraj”. Diplomația franceză a fost deosebit de productivă în asemenea scheme abstracte, precum „planul Briand”, „planul Laval”, „planul Tardieux”, „planul Herriot” sau „planul Paul-Boncour”, care pretindeau că oferă, într-o singură formulă, soluția științifică a problemelor securității europene. În alte cercuri, mai ales după criza din 1929, „cauza unică” a tulburărilor internaționale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
supremă, această școală teoretică încearcă să monopolizeze virtutea de a fi „practică”; tratează cu dispreț rarele tentative de a fundamenta acțiunea internațională mai curând pe o înțelegere autentică a forțelor care determină realitatea politică decât pe idealurile postulate de rațiunea abstractă 31. 4. Lupta pentru putere: politica de menținere a statu-quouluitc "4. Lupta pentru putere\: politica de menținere a statu‑quoului" Politica internă și internațională nu sunt decât două manifestări diferite ale aceluiași fenomen: lupta pentru putere. Manifestările diferă în cele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
decidă, în lumina condițiilor variabile, cine reprezenta pericolul cel mai mare pe moment. Acest caracter nedefinit al inamicului, determinat nu individual, ci prin funcția sa, ne amintește de o caracteristică asemănătoare a securității colective, care este îndreptată împotriva unui agresor abstract, indiferent cine ar fi el. Interesele obișnuite care unesc două națiuni împotriva unui terțe părți sunt mai clar definite în ceea ce privește identificarea adversarului, dar și mai puțin precise în legătură cu măsurile care trebuie adoptate și politicile care trebuie urmărite. În ultimele decenii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dacă doriți, ceea ce de asemenea poate însemna îndrăzneață - este încercarea de a impune restului lumii respectul nostru pentru drepturile omului sau, în mod special, pedepsirea altei națiuni pentru că nu arată respect față de acele drepturi. Ceea ce vedem aici este un principiu abstract care se întâmplă să ne fie drag, pe care se întâmplă să-l fi pus în practică într-o măsură considerabilă și pe care îl înfățișăm restului omenirii nu pentru a fi imitat, ci pentru a fi obligatoriu acceptat. Este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în masă. Se pare că există o veritabilă opinie publică internațională în ceea ce privește războiul. Dar aici din nou aparențele sunt înșelătoare. Umanitatea este unită în opoziția sa față de război atât timp cât opoziția se manifestă în termeni filosofici, postulate morale și aspirații politice abstracte - adică privind războiul ca atare, războiul ca abstracție. Dar umanitatea unită în acest fel își dezvăluie neputința, iar aparenta opinie publică internațională se divide în componentele sale naționale atunci când chestiunea nu mai privește războiul ca atare, abstract, ci un război
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și aspirații politice abstracte - adică privind războiul ca atare, războiul ca abstracție. Dar umanitatea unită în acest fel își dezvăluie neputința, iar aparenta opinie publică internațională se divide în componentele sale naționale atunci când chestiunea nu mai privește războiul ca atare, abstract, ci un război anume; nu orice război, ci războiul aici și acum. Când războiul real amenință timpul nostru, așa cum a făcut în repetatele crize ale Berlinului de la începutul anilor ’60, umanitatea a rămas unită în oroarea sa față de războiul ca
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]