16,963 matches
-
psychological science”, în T.R. Sarbin (ed.), Narrative psychology: The storied nature of human conduct (pp. 22-44), Praeger, New York. Gergen, K.J., Gergen, M.M. (1988), „Narrative and the self as relationship”, în L. Berkowitz (ed.), Advances in experimental social psychology (vol. 21), Academic Press, San Diego, CA. Gergen, M.M. (1988), Feminist thought and structure of knowledge, New York University Press, New York. Gergen, M.M. (1992), „Life stories: Pieces of a dream”, în G.C. Rosenwald și R.L. Ochberg (eds), Storied lives: The cultural politics of self-understanding
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Sage, Thousand Oaks, CA. Kemper, S., Rash, S., Kynette, D., Norman, S. (1990), „Telling stories: The structure of adults’ narratives (Special issue: Cognitive gerontology)”, European Journal of Cognitive Psychology, 2, pp. 205-228. Klein, Z., Eshel, Y. (1980), Integrating Jerusalem school, Academic Press, New York. Kobasa, S.C. (1982), „The hardy personality: Toward a social psychology of stress and health”, în J.M. Suls și G. Sanders (eds), Social psychology of health and illness (pp. 3-33), Lawrence Erlbaum, Hillsdale, NJ. Koch, T. (1990), Mirrored lives
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
se întâmplă la școală, iar reacțiile și percepțiile lor asupra experienței școlare sunt semnificative. În ciuda importanței evidente a ceea ce se petrece în clasă și în școală, evaluările școlare și cercetările efectelor școlii s-au bazat aproape exclusiv pe aprecierea realizării academice și a altor evaluări ale rezultatelor la învățătură. Folosirea percepțiilor elevilor și a profesorilor a fost comparată cu metoda observării directe, care implică, de obicei, un observator extern în codarea sistematică a comunicării evenimentelor din sala de clasă, potrivit unor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
vârsta maximală, vârsta minimală, vechime maximală, vechime minimală etc.). 2. Chestionarul de angajare: inventar de date biografice privind candidații. Astfel, prin el se precizează: - vârsta, starea civilă, numărul de membri ai familiei (întreținuți), statutul de locatar sau proprietar etc.; - pregătirea academică, nivelul de școlarizare sau natura educației primite în diverse instituții de învățământ; - experiența și pregătirea profesională în perioada de muncă; - posturile ocupate anterior și rațiunile care au determinat individul să părăsească aceste locuri de muncă; - scopurile și interesele candidatului; - asociațiile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
gata să schimbi metoda de lucru cu una de genul întrebare - răspuns, când simți că elevii au obosit să te asculte doar pe tine... 71. Orientează-i pe elevi către operația de extragere a unor principii de viață din conținutul academic predat. Aplicarea acestor principii în relațiile cu părinții, cu prietenii, cu ceilalți profesori este o problemă de o deosebită importanță pentru transferul acestora. 72. Consiliază-l pe elevul care are probleme, ramânând în permanență la dispoziția acestuia. 73. Organizează-ți
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a creierului, acestea nu sunt superioare jocurilor din revistele pentru copii sau jocurilor clasice, de la cuvinte încrucișate până la Trivial Pursuit! Pentru mai multe detalii Blakemore, C., „Environmental Constraints on Development in the Visual System”, în R.A. Hinde, Constraints on Learning, Academic Press, New York, 1978. Rosenzweig, M.R., Biologie de la mémoire, PUF, Paris, 1976. Copilul dumneavoastră trebuie mai degrabă să citească sau să se uite la televizor? Influența formaturilor de prezentare Vocabularul și cultura sunt aspecte fundamentale ale inteligenței și sunt cei mai
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
memorie! Pentru mai multe detalii Brown, R.W.; McNeill, D., „The «Tip of the Tongue Phenomenon»”, Journal of Verbal Learning and Verbal Behavior, nr. 5, 1966, pp. 325-327. Morton, J., „Functional Model of Memory”, în D. Norman, Models of Memory, Academic Press, New York, 1970. De ce reținem mai ușor citind decât ascultând? Lectura și memorarea Multe persoane afirmă, ca și cum aceasta ar fi ceva ieșit din comun, că învață mai bine când citesc decât atunci când ascultă. De fapt, aceasta e o regulă. Am
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Întreaga lume. De asemenea, există o dezvoltare foarte accentuată În interiorul disciplinei, o ramificare considerabilă a managementului: specializări În managementul resurselor umane, management informațional, managementul educațional, managementul conflictului și, mai ales, cursuri privind responsabilitatea socială a conducerii se impun În curricula academică și ca urmare a presiunii opiniei publice. Aceste dezvoltări au condus la profesionalizarea și, foarte important, la acreditarea carierei de manager. Fiind un domeniu științific de sine stătător și având o mare influență În mediul universitar, managementul este autorizat să
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În opinia publică schimbând modelul clasic de percepție a corporațiilor. Un indicator al instituționalizării acestei abstractizări Îl reprezintă ubicuitatea folosirii sale În cursurile de management, În programele de MBA (Master of Bussiness Administration) și, În general În discursul public (inclusiv academic) actual În domeniul managementului corporațiilor. Vom prezenta, În continuare, evoluția socială a noțiunii de responsabilitate socială a corporațiilor care ajunge să fundamenteze un nou tip de management și noi „constrângeri instituționale” cu privire la natura și rostul organizațiilor ( În cazul de față
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reușita, În termeni economici de profit, a acestora. Această abstractizare exprimă valori și așteptări sociale, având, din acest punct de vedere, o natură normativă. Substanța responsabilității sociale a corporațiilor este dată tocmai de inserarea acesteia În cunoașterea socială (În curricula academică a programelor de management, de exemplu) ceea ce determină și normativitatea sa. Astfel, comportamentul real al organizațiilor ce se ghidează după acest concept (sau performanța și legitimitatea acestor organizații) pot fi explicate tocmai prin valoarea intrinsecă pe care societatea o recunoaște
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
alături de cele economice În determinarea relațiilor intraorganizaționale. Astfel, „revoluția” managerialistă, urmată mai târziu de contestarea funcțiilor clasice ale managementului de către teoria „investitorilor” și conceptul de responsabilitate socială a corporațiilor constituie concepții culturale, fabricate de sistemele de cunoaștere socială (În special academică) care au rol important nu doar În explicarea, cât mai ales În modelarea și legitimarea unui anumit pattern al relațiilor organizaționale. Cooperarea dintre actorii constitutivi În spațiul astfel instituționalizat (normativizat atât la nivel formal, cât și cognitiv) al organizațiilor nu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
the Causes of the Wealth of Nations, (University of Chicago Press), 1976 (ed. orig. 1776), apud. Rowlinson, op.cit. Staw, B.M., Rationality and Justification in Organizational Life, Research in Organizational Behavior, Vol. 2, 1980. Stinchcombe, A.L., Economic Sociology, New York, New York Academic Press, 1983. Stigler, G.J., The Theory of Economic Regulation, The Bell Journal of Economics and Management Science, Volume 2, Issue 1, 1971. Swedberg, R., Major Traditions of Economic Sociology, Annual Review of Sociology, Vol. 17, 1991: 251-276. Swedberg, R., Principles
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Drumul către autonomie Cuprins Cuvânt înainte 13 PARTEA ÎNTÂI Feminismul și evoluția sa istorică Capitolul I - Nevoia teoretizării feministe a politicului 19 Preambul: Scurt portret al unor lumi patriarhale 19 1. Ce înseamnă feminismul și ce rol are feminismul academic 27 1.1. Feminismul 27 1.2. Feminismul academic 34 2. Semnificația teoriilor politice feministe 36 3. Problemele specifice teoriilor feministe 43 3.1. Experiențele femeiești 44 3.2. Asocierea simbolică a femeilor cu natura 46 3.3. Imaginea de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ÎNTÂI Feminismul și evoluția sa istorică Capitolul I - Nevoia teoretizării feministe a politicului 19 Preambul: Scurt portret al unor lumi patriarhale 19 1. Ce înseamnă feminismul și ce rol are feminismul academic 27 1.1. Feminismul 27 1.2. Feminismul academic 34 2. Semnificația teoriilor politice feministe 36 3. Problemele specifice teoriilor feministe 43 3.1. Experiențele femeiești 44 3.2. Asocierea simbolică a femeilor cu natura 46 3.3. Imaginea de neajutorat 47 3.4. Experiențe feminine 48 3.5
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
această călătorie intelectuală orientată spre valorile contemporane ale democrației, aplecându-se cu simpatie comprehensivă spre cercetările noastre. În sfârșit, a trebuit să trăiesc o vreme într-o lume în care ideile și cărțile pot să înflorească în liniște și așezare academică, nezdruncinate, întrerupte sau pur și simplu lepădate în valurile tranziției care, pentru mulți dintre noi, înseamnă prea multe provocări diferite și responsabilități diverse cărora trebuie să le facem față. Prin urmare, datorez așezarea acestor începuturi și cercetări aflate în șantier
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pentru cele mai multe societăți, este cea în care femeile și bărbații sunt parteneri și competitori egali, și nu una a hegemoniei inverse. 1. Ce înseamnă feminismul și ce rol are feminismul academictc "1. Ce înseamnă feminismul și ce rol are feminismul academic" 1.1. Feminismultc "1.1. Feminismul" Feminismul este o reacție defensivă și ofensivă față de misoginismxe "„misoginism" și sexismxe "„sexism"33, ambele universal răspândite în timp și spațiu. Fără misoginism, sexismxe "„sexism" și patriarhatxe "„patriarhat", de bună seamă nu era necesară
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Stana Buzatu), iar organizațiile de femei erau controlate și manipulate de către Partidul Comunist. După 1990, feminismul și-a reluat treptat locul atât în zona culturii și cercetării, cât și în cea activistă 37. 1.2. Feminismul academictc " 1.2. Feminismul academic" În deceniile VII-VIII ale secolului XX, tematica feministăxe "„feministă" a fost preluată de către mediul academic din America de Nord, Europa de Vest, Australia și Noua Zeelandă. Aceasta a însemnat accesul la cunoaștere și la teoretizare înaltă, la metodologii științifice de cercetare, dobândirea unei substanțiale autorități
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
feminismul și-a reluat treptat locul atât în zona culturii și cercetării, cât și în cea activistă 37. 1.2. Feminismul academictc " 1.2. Feminismul academic" În deceniile VII-VIII ale secolului XX, tematica feministăxe "„feministă" a fost preluată de către mediul academic din America de Nord, Europa de Vest, Australia și Noua Zeelandă. Aceasta a însemnat accesul la cunoaștere și la teoretizare înaltă, la metodologii științifice de cercetare, dobândirea unei substanțiale autorități epistemice a cercetării și teoriei feministexe "„feminist", posibilitatea de legitimare științifică a politicilor feministexe "„feminist
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Analize Feministe AnAxe "„AnA", creată în 1993, a cărei președintă a fost în primul deceniu Laura Grünbergxe "„Grunberg,Laura". AnA editează singura revistă de studii feministexe "„feminist" existentă în România până în 2003, AnaLizexe "„AnaLize"38. În România, feminismul academicxe "„feminism academic" influențează cercetarea relațiilor de gen, cooperează cu organizații interne și internaționale pentru crearea unei cunoașteri adecvate a situației economice, politice, culturale și familiale a femeilor, sprijinind configurarea politicilor de gen. În afară de cercetarea relațiilor de gen și a situației culturale, politice
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
interne și internaționale pentru crearea unei cunoașteri adecvate a situației economice, politice, culturale și familiale a femeilor, sprijinind configurarea politicilor de gen. În afară de cercetarea relațiilor de gen și a situației culturale, politice, juridice și economice a femeilor, feminismul academicxe "„feminism academic" trebuie tratat și ca o reacție la sexismxe "„sexism"ul din mediile universitare (marginalizare, lipsa accesului la conducerea universitară, poziții și salarii scăzute ale femeilor care predau în universități)39. Într-un astfel de mediu, de obicei femeile intră greu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
lor) și acced greu la poziții universitare influente. P. Bourdieuxe "„Bourdieu,Pierre" (1988) remarca acest aspect: dezavantajul pe care îl au femeile într-un mediu dominant masculinxe "„masculin", dar și faptul că ele sunt privilegiate în sensul capitalului cultural. Mediul academic este neprietenos și prin tipul său de organizare masculinăxe "„masculin": ierarhică, autoritară, excesiv competițional sau, în cazul nostru, excesiv supus legăturilor de autoritate dintre bărbați. Feminismul academicxe "„feminism academic" reprezintă o provocare la adresa unor astfel de practici. Nu este dezirabil
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și faptul că ele sunt privilegiate în sensul capitalului cultural. Mediul academic este neprietenos și prin tipul său de organizare masculinăxe "„masculin": ierarhică, autoritară, excesiv competițional sau, în cazul nostru, excesiv supus legăturilor de autoritate dintre bărbați. Feminismul academicxe "„feminism academic" reprezintă o provocare la adresa unor astfel de practici. Nu este dezirabil ca femeile să se integreze pur și simplu mediului universitar, este necesar ca ele să-i provoace principiile, valorile și practicile, mai ales tendința ca acest mediu să devină
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
necesar ca ele să-i provoace principiile, valorile și practicile, mai ales tendința ca acest mediu să devină transmundan, să se rupă de viața cotidiană și să ignore viața privată ca subiect de cercetare. Criticile cele mai frecvente adresate feminismului academic sunt următoarele: a) Feminimul academic este elitistxe "„elitist". Producția sa de cercetare este formulată în limbaj prea abstract și este adresată unei elite culturale. b) Feminismul academicxe "„feminism academic" are o doză de alienarexe "„alienare" față de problemele reale, pământești ale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
provoace principiile, valorile și practicile, mai ales tendința ca acest mediu să devină transmundan, să se rupă de viața cotidiană și să ignore viața privată ca subiect de cercetare. Criticile cele mai frecvente adresate feminismului academic sunt următoarele: a) Feminimul academic este elitistxe "„elitist". Producția sa de cercetare este formulată în limbaj prea abstract și este adresată unei elite culturale. b) Feminismul academicxe "„feminism academic" are o doză de alienarexe "„alienare" față de problemele reale, pământești ale femeilor, față de mișcarea femeilor, față de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
privată ca subiect de cercetare. Criticile cele mai frecvente adresate feminismului academic sunt următoarele: a) Feminimul academic este elitistxe "„elitist". Producția sa de cercetare este formulată în limbaj prea abstract și este adresată unei elite culturale. b) Feminismul academicxe "„feminism academic" are o doză de alienarexe "„alienare" față de problemele reale, pământești ale femeilor, față de mișcarea femeilor, față de feministele angrenate în acțiuni practice profemei. Nu este corelat cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" și se interesează prea puțin de femeile din grupuri marginale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]