6,639 matches
-
o perioadă de mare dinamism, tânărul fiind intens preocupat de scopuri și idealuri sociale, de structurarea rapidă a intereselor sale profesionale, intelectuale și culturale, o etapă de intensă construcție interioară. În cazul societăților dezvoltate este ușor de observat când începe adolescența. Ea este semnalată de indicii care marchează sfârșitul copilăriei, precum creșterea rapidă în înălțime și greutate, modificarea proporțiilor corpului, dobândirea maturității sexuale și a capacității de reproducere. Dacă debutul adolescenței este ușor de sesizat datorită modificărilor biologice, sfârșitul ei este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
În cazul societăților dezvoltate este ușor de observat când începe adolescența. Ea este semnalată de indicii care marchează sfârșitul copilăriei, precum creșterea rapidă în înălțime și greutate, modificarea proporțiilor corpului, dobândirea maturității sexuale și a capacității de reproducere. Dacă debutul adolescenței este ușor de sesizat datorită modificărilor biologice, sfârșitul ei este marcat de schimbări de ordin social și emoțional. Altfel spus, „adolescența începe în biologic și se sfârșește în cultură” (D. Papalia, S. Wendkos Olds, 1986, p. 310). Există locuri în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
creșterea rapidă în înălțime și greutate, modificarea proporțiilor corpului, dobândirea maturității sexuale și a capacității de reproducere. Dacă debutul adolescenței este ușor de sesizat datorită modificărilor biologice, sfârșitul ei este marcat de schimbări de ordin social și emoțional. Altfel spus, „adolescența începe în biologic și se sfârșește în cultură” (D. Papalia, S. Wendkos Olds, 1986, p. 310). Există locuri în lume, după cum am arătat anterior, unde vârsta adultă începe o dată cu maturizarea sexuală. În lumea civilizată însă, debutul maturității nu mai este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
maturitatea înseamnă descoperirea propriei identități, independența față de părinți, dezvoltarea unui sistem de valori, formarea unor relații durabile de prietenie și dragoste. Având în vedere aceste criterii se poate concluziona, fără a greși prea mult, că unii oameni nu părăsesc niciodată adolescența, indiferent de vârsta lor biologică. Adolescența ca stadiu în dezvoltarea individului este un fenomen relativ recent. Ea nu era considerată un stadiu de sine stătător înainte de secolul XX. În prezent, perioada dintre pubertate și maturitate este mai lungă, datorită motivelor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
față de părinți, dezvoltarea unui sistem de valori, formarea unor relații durabile de prietenie și dragoste. Având în vedere aceste criterii se poate concluziona, fără a greși prea mult, că unii oameni nu părăsesc niciodată adolescența, indiferent de vârsta lor biologică. Adolescența ca stadiu în dezvoltarea individului este un fenomen relativ recent. Ea nu era considerată un stadiu de sine stătător înainte de secolul XX. În prezent, perioada dintre pubertate și maturitate este mai lungă, datorită motivelor de ordin biologic (deoarece tinerii se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ordin social (deoarece complexitatea societății contemporane cere o perioadă mai lungă de educație, deci o dependență financiară mai îndelungată). Într-un articol publicat în 1992 în Revista de pedagogie, N. Radu sintetizează câteva din încercările de încadrare în timp a adolescenței. „Descoperitorul” recunoscut al acestei perioade, Stanley Hall, pornea de la ideea că individul, de-a lungul vieții sale trece prin aceleași stadii pe care le-a parcurs cândva omenirea. După Hall ontogenia repetă filogenia, iar adolescența este o stare „neotavaică”, înclinată
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de încadrare în timp a adolescenței. „Descoperitorul” recunoscut al acestei perioade, Stanley Hall, pornea de la ideea că individul, de-a lungul vieții sale trece prin aceleași stadii pe care le-a parcurs cândva omenirea. După Hall ontogenia repetă filogenia, iar adolescența este o stare „neotavaică”, înclinată spre stări sufletești furtunoase, deoarece formele ancestrale își dispută predominanța. Ea durează de la 12 la 22-25 de ani și se caracterizează prin stări furtunoase și tensiuni, deoarece corespunde unei perioade din istoria omenirii marcată de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
stări furtunoase și tensiuni, deoarece corespunde unei perioade din istoria omenirii marcată de turbulență și tranziție. Tipică pentru această vârstă este oscilarea între stări emoționale opuse: veselie și exuberanță, urmate de depresie și melancolie, de exemplu. Cuvintele cheie care sintetizează adolescența sunt Sturm und Drang sau, echivalentul în engleză, Storm and stress. Această viziune a lui Hall, a transferării istoriei omenirii în cea personală nu este unică în epocă, este însă cea mai cunoscută. Dacă S. Hall fixează adolescența ca studiu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
care sintetizează adolescența sunt Sturm und Drang sau, echivalentul în engleză, Storm and stress. Această viziune a lui Hall, a transferării istoriei omenirii în cea personală nu este unică în epocă, este însă cea mai cunoscută. Dacă S. Hall fixează adolescența ca studiu de sine stătător în dezvoltarea individului, tot el începe seria încurcăturilor generate de contradicția dintre viziunea psihologică și cea socială. Dacă viziunea socială va tinde spre recunoașterea diversității determinată de fiecare cultură în parte spre precizarea unității, căci
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
stătător în dezvoltarea individului, tot el începe seria încurcăturilor generate de contradicția dintre viziunea psihologică și cea socială. Dacă viziunea socială va tinde spre recunoașterea diversității determinată de fiecare cultură în parte spre precizarea unității, căci conform „teoriei recapitulării”,în spatele adolescenței este mereu aceeași istorie cu aceleași perioade mari de evoluție. Această contradicție a dat naștere unei probleme nerezolvate nici până astăzi, unde începe și unde se termină adolescența, atât timp cât vârstele nu sunt rupte unele de altele, nu sunt despărțite printr-
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
fiecare cultură în parte spre precizarea unității, căci conform „teoriei recapitulării”,în spatele adolescenței este mereu aceeași istorie cu aceleași perioade mari de evoluție. Această contradicție a dat naștere unei probleme nerezolvate nici până astăzi, unde începe și unde se termină adolescența, atât timp cât vârstele nu sunt rupte unele de altele, nu sunt despărțite printr-un zid vizibil, clar pentru toată lumea. Varietatea condițiilor sociale făcea să oscileze în mod obiectiv granițele adolescenței, și de aici a apărut o explozie de contribuții personale la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
probleme nerezolvate nici până astăzi, unde începe și unde se termină adolescența, atât timp cât vârstele nu sunt rupte unele de altele, nu sunt despărțite printr-un zid vizibil, clar pentru toată lumea. Varietatea condițiilor sociale făcea să oscileze în mod obiectiv granițele adolescenței, și de aici a apărut o explozie de contribuții personale la identificarea duratei acestei vârste. Astfel: Hipocrate i-a stabilit durata de la 14 la 21 de ani, Doamna de Necker de Saussure, între 25 și 18 ani, Compayre considera că
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și de aici a apărut o explozie de contribuții personale la identificarea duratei acestei vârste. Astfel: Hipocrate i-a stabilit durata de la 14 la 21 de ani, Doamna de Necker de Saussure, între 25 și 18 ani, Compayre considera că adolescența începe la 11-12 ani la fete și 14-15 ani la băieți și variază la diferite popoare și indivizi. Bassard și Boll plasează adolescența între 12 și 20 de ani (interval acceptat și în dicționarele de specialitate). Autorii englezi plasează adolescența
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
la 21 de ani, Doamna de Necker de Saussure, între 25 și 18 ani, Compayre considera că adolescența începe la 11-12 ani la fete și 14-15 ani la băieți și variază la diferite popoare și indivizi. Bassard și Boll plasează adolescența între 12 și 20 de ani (interval acceptat și în dicționarele de specialitate). Autorii englezi plasează adolescența între 13 și 19 ani, J. Piaget între 15 și 18 ani, Gesell între 10 îi 16 ani. O altă categorie de autori
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
adolescența începe la 11-12 ani la fete și 14-15 ani la băieți și variază la diferite popoare și indivizi. Bassard și Boll plasează adolescența între 12 și 20 de ani (interval acceptat și în dicționarele de specialitate). Autorii englezi plasează adolescența între 13 și 19 ani, J. Piaget între 15 și 18 ani, Gesell între 10 îi 16 ani. O altă categorie de autori includ în tinerețe două vârste: pubertatea (14-17 ani) îi adolescența (17 20) ani iar Flaherty o împarte
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în dicționarele de specialitate). Autorii englezi plasează adolescența între 13 și 19 ani, J. Piaget între 15 și 18 ani, Gesell între 10 îi 16 ani. O altă categorie de autori includ în tinerețe două vârste: pubertatea (14-17 ani) îi adolescența (17 20) ani iar Flaherty o împarte în 3 stadii: pubertatea, adolescența timpurie și adolescența târzie. O a treia categorie de autori consideră termenii de „adolescență” și „tinerețe” ca fiind sinonimi. Astfel G. Fouchard și M. Davranche considerau că tinerețea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ani, J. Piaget între 15 și 18 ani, Gesell între 10 îi 16 ani. O altă categorie de autori includ în tinerețe două vârste: pubertatea (14-17 ani) îi adolescența (17 20) ani iar Flaherty o împarte în 3 stadii: pubertatea, adolescența timpurie și adolescența târzie. O a treia categorie de autori consideră termenii de „adolescență” și „tinerețe” ca fiind sinonimi. Astfel G. Fouchard și M. Davranche considerau că tinerețea durează de la 14 la 25 de ani, iar UNESCO consideră tinerețea între
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
între 15 și 18 ani, Gesell între 10 îi 16 ani. O altă categorie de autori includ în tinerețe două vârste: pubertatea (14-17 ani) îi adolescența (17 20) ani iar Flaherty o împarte în 3 stadii: pubertatea, adolescența timpurie și adolescența târzie. O a treia categorie de autori consideră termenii de „adolescență” și „tinerețe” ca fiind sinonimi. Astfel G. Fouchard și M. Davranche considerau că tinerețea durează de la 14 la 25 de ani, iar UNESCO consideră tinerețea între 14 și 28
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
O altă categorie de autori includ în tinerețe două vârste: pubertatea (14-17 ani) îi adolescența (17 20) ani iar Flaherty o împarte în 3 stadii: pubertatea, adolescența timpurie și adolescența târzie. O a treia categorie de autori consideră termenii de „adolescență” și „tinerețe” ca fiind sinonimi. Astfel G. Fouchard și M. Davranche considerau că tinerețea durează de la 14 la 25 de ani, iar UNESCO consideră tinerețea între 14 și 28 de ani. J. C. Teseco plasează tinerețea între 15 și 24
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
între 14 și 28 de ani. J. C. Teseco plasează tinerețea între 15 și 24 de ani, iar L. Rosenmary consideră tineri indivizii între 13 și 25 de ani. Din aceste periodizări rezultă patru tendințe. Prima este de contopire a adolescenței în copilărie; adolescenții sunt copii mai mari. A doua de contopire a adolescenței cu tinerețea; adolescentul este și adult în măsura în care îndeplinește muncile celui din urmă. A treia - de separare a adolescenței de alte vârste. În sfârșit, a patra tendință este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și 24 de ani, iar L. Rosenmary consideră tineri indivizii între 13 și 25 de ani. Din aceste periodizări rezultă patru tendințe. Prima este de contopire a adolescenței în copilărie; adolescenții sunt copii mai mari. A doua de contopire a adolescenței cu tinerețea; adolescentul este și adult în măsura în care îndeplinește muncile celui din urmă. A treia - de separare a adolescenței de alte vârste. În sfârșit, a patra tendință este de definire a adolescenței prin componentele ei specifice și nu printr-un interval
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
periodizări rezultă patru tendințe. Prima este de contopire a adolescenței în copilărie; adolescenții sunt copii mai mari. A doua de contopire a adolescenței cu tinerețea; adolescentul este și adult în măsura în care îndeplinește muncile celui din urmă. A treia - de separare a adolescenței de alte vârste. În sfârșit, a patra tendință este de definire a adolescenței prin componentele ei specifice și nu printr-un interval de timp. De ce există aceste tendințe? De ce este atât de dificil de marcat în timp durata adolescenței? Explicațiile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sunt copii mai mari. A doua de contopire a adolescenței cu tinerețea; adolescentul este și adult în măsura în care îndeplinește muncile celui din urmă. A treia - de separare a adolescenței de alte vârste. În sfârșit, a patra tendință este de definire a adolescenței prin componentele ei specifice și nu printr-un interval de timp. De ce există aceste tendințe? De ce este atât de dificil de marcat în timp durata adolescenței? Explicațiile se găsesc în realitatea fenomenului. Adolescentul este și un copil mai mare, dar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a adolescenței de alte vârste. În sfârșit, a patra tendință este de definire a adolescenței prin componentele ei specifice și nu printr-un interval de timp. De ce există aceste tendințe? De ce este atât de dificil de marcat în timp durata adolescenței? Explicațiile se găsesc în realitatea fenomenului. Adolescentul este și un copil mai mare, dar, cel mai adesea este un individ care îndeplinește aceleași activități ca și adultul. În cazul în care individul își continuă pregătirea școlară sau profesională între 12
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
fost pusă pe seama standardelor de viață mai ridicate decât în secolele trecute. Copiii care sunt mai sănătoși, mai bine hrăniți și li se acordă mai multă atenție se maturizează mai repede și cresc mai înalți. În țările mai puțin dezvoltate adolescența începe mai târziu; în Noua Guinee, de exemplu, fetele au prima menstră între 15,4 și 18,4 ani (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 312). Unul dintre primele semne ale maturizării fizice este puseul de creștere care apare, în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]