31,399 matches
-
participau la experiment. Rezultatele au arătat că în prima situație nimeni nu încerca să facă dreptate. A dovedi că avem simț moral nu pare interesant atunci când nu ne vede nimeni. În schimb, când justițiarii aveau posibilitatea să-și vadă numele afișate pe ecranele celorlalți participanți, mulți se înghesuiau să facă dreptate. Experimentul a arătat că comportamentele altruiste, justițiare sau generoase depind în mare măsură de caracterul public al gestului. Pe un platou de televiziune, scenă publică prin excelență în care totul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Psihologul Gerald Gorn a așezat niște voluntari în fața unor reclame pe care apar, mai întâi, decoruri cu interioare de case sau de apartamente, apoi o serie de întrebări adresate participanților, legate de ceea ce au văzut. Ecranele cu întrebări s-a afișat mai greu, apărând între timp mesajul „Vă rugăm să așteptați”. Într-un caz pe fondul acestui mesaj era culoarea albastră, iar în altul galbenă. Timpul de așteptare era de 17,5 secunde. Participanții au răspuns apoi la un chestionar în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pe termen mediu și lung; b) în cazuri de deflație dacă actorii economici anticipează o scădere generalizată a prețurilor în viitor, atunci aceștia vor dori să-și păstreze excedentele bănești cash, consumul fiind cvasi-inexistent, chiar dacă rata nominală a dobînzii (cea afișată de către bănci) ar fi zero; c) atunci cînd au loc limitări ale creditării sistemului bancar (în actuala criză, relevant e exemplul investițiilor neperformante de tip subprime); d) în caz de expectații raționale din partea investitorilor cum rata dobînzii e zero, aceștia
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Columb. Tyler Cowen (2002) crede că, odată cu creșterea contactelor comerciale, culturale și științifice dintre Occident și lumea islamică și chineză din perioada Renașterii, am putut asista chiar la un proces de reglobalizare. Valorile, conceptele și obiectivele pe care încă le afișăm cu ostentație riscă să se prăbușească în străfunduri, cădere însoțită de-o gravă mutilare și pierdere de sens, o "basculare a lumii"10. În realitate, parcurgem trei revoluții simultane, trei mutații fundamentale, care-și conjugă și își multiplică reciproc efectele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pozitive ale mai tuturor variabilelor economice păreau să sfideze legități consacrate în domeniu și să promită intrarea într-un soi de ,,paradis economic". Bazată pe noile tehnologii și investiții financiare, economia reală se subordona tot mai mult celei virtuale. Bursa afișa zilnic valori amețitoare, întreținute speculativ. Jumătate dintre americani practicau acest sport național: investiția bursieră. Capitalurile se concentrau teribil, dînd naștere unor conglomerate uriașe, extinse la nivel mondial, care nu mai respectau nici o regulă, nici o normă legală, socială, morală etc. Statul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
simpatic și amabil făcea ca oamenii să se simtă stingheriți cînd era vorba de a suprapune această imagine peste cea a nenumăratelor dureri detaliate în textele sale. Cum e posibil să rîzi și să plîngi în același timp ? Acest dolorism afișat în scris, această groază de primăvară, de căldură, de frig, de oameni dublată de o ființă delicată, incredibil de generoasă, modestă și nostimă îi zăpăcea mai pe toți. Singur punct comun : stilul letal și totodată jubilatoriu, precizia aproape clinică a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o "grande histoire", conținând ierarhia și presupozițiile profunzimii, ale straturilor de înțeles și ale semnificatului central. Discursul postmodern este în mare măsură anti-narativ, axându-se pe "petites histoires" locale, pe epuizarea și anarhia logos-ului, declarându-se împotriva interpretării și afișând o dispersie, o ironie și o retorică acaparatorii. "Antiforma" disjunctivă și deschisă anihilează distanța impusă de opera modernă, impunând participarea receptorilor la săvârșirea produsului cultural. Codul universal al scriiturii moderne este spart în ideolecte, iar democratizarea receptării sale diminuează hegemonia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de Alexandru Matei, Editura Comunicare.ro, București, 2005, p. 29. 350 Guy Debord a pus de asemenea problema reificării omului și a fetișismului mărfii în societatea modernă, în care abundența creează pseudonevoi și contribuie la artificializarea vieții cotidiene: "Omul reificat afișează dovada intimității sale cu marfa. Ca și-n manifestările exaltaților ori ale celor salvați miraculos din vremea vechiului fetișism religios, fetișismul mărfii ajunge la clipe de excitație ferventă. Singura trebuință care se mai exprimă aici este trebuința fundamentală a supunerii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
treilea elan (Încercare), gimnasta va fi penalizată cu 0.50 P. Atunci când intervine o cădere pe / de pe aparat, este permisă o Întrerupere de 30 de secunde Înainte de a urca pe aparat pentru continuarea exercițiului. Timpul scurs În timpul căderii va fi afișat, În secunde, pe tabela de afișare a notei. Se va da un semnal sonor la 10, 20 și la limita de 30 sec. Dacă la terminarea celor 30 sec. gimnasta nu se află pe aparat, exercițiul este considerat terminat. Fiecare
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
și cei ce vor fi, poți să te pui de-a curmezișul cu neamul, cu Întreg arsenalul nuclear al omenirii, că tot degeaba! În pagina următoare (139), din aceeași carte, Împins, ce știu eu de cine, scriu și mai și afișez la vedere, pe ultima copertă (nu de alta, dar deștepții prezentului doar atât citesc, apoi se bat cu pumnii În piept că au Înțeles totul!): , tot un fel de răspuns! (Vă asigur, nu e plagiat, cum s-ar fi exprimat
Întrebări și mirări la masa trecutului. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
a schimburilor de produse finite și semifinite Între filialele aparținând diferitelor corporații multinaționale și uzinele aflate În proprietatea lor, amplasate În numeroase țări. Un caz tipic de integrare prin specializare pe produs este oferit de cunoscuta firmă I.B.M. Regula generală afișată de I.B.M. În anii 1965 1985 , i-a permis să adopte o asemenea diviziune a muncii Încât să apară ca un producător național În toate țările În care și-a desfășurat activitatea și să negocieze direct accesul la piața de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Uni te menținându-se la nivelur înalte timp de aproape două secole. Piețele de capital transatlantice au fost destu l d e bine integrate până la 1815. Din cauza frământărilor ce aveau loc în Europa, în această pe rioadă, investitorii europeni au afișat o încre der e susținută față de economia Lumii Noi, încredere manifestată prin faptul că aceștia au început să tran zacționeze titluri de valoare americane. Integr are a financiară de după 1815 a demonstrat că globalizarea financiară s ar fi putut realiza
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
piața financiară globală a lumii. Deși Statele Unite au rămas o națiune creditoare pentru multă vreme în secolul al XX lea, hegemonia financiară a acestui stat nu era completă, ca și cea a Angliei din secolu l p recedent. Statele Unite nu afișau dorința de a fi un lider politic corespu nză tor statutului său global de superputere. Acest val al globalizării, susținut îndeaproape de marile progrese tehnologice, a luat însă sfârșit înainte de începerea Primului Război Mondial. 2.4.2. Globalizarea financiară: faza distructiv ă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
informațională. „Principii“ ale a unei piețe fin nciare eficiente 1. Piețele nu au memorie - informațiile despre evoluțiile trecute nu conțin niciun indiciu cu privire la evoluțiile viitoare - mai ales ale ețurilor titlurilor financiare; pr 2. Investitorii trebuie să aibă încredere în prețurile afișate pe piață - deoarece acestea includ toate informațiile disponibile investitorilor, în legătură cu o anumită valoa re mobiliară; 3. Nu există iluzii financiare - investitorii sunt strict interesați de fluxurile de numerar care le revin din plasamen tul de titluri efectuat, indiferent de schimbările
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ele economice și câștigurile n impas. Dat corporatiste încă mai poartă șan sele unor riscuri relativ ridicate. În mod surp rin zător, acțiunile de pe piețele emergente au avut o evoluție mult mai bună înce pân d cu luna martie 2009, afișând un câștig de 60 %, comparativ cu câștigurile de 33 % ale piețelor mature. Odată cu intrarea câtorva instituții financiare sub o presiune constantă, în cea de-a doua jumătate a lui 2008, băncile internaționale și fondurile speculative majore, împreună cu alți inv estitori
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în societate mergând până la violența fizică și omoruri lăsate nepedepsite. "Capitalismul sălbatic" incriminat de ideologii liberali (4a, p. 82, passim) nu este doar amenințător, ci tinde să devină uneori dominator. Credința mereu zdruncinată în posibilitatea diminuării răului, prin ostilitatea des afișată față de îmbunătățirea pregătirii teoretice și practice a multor politicieni, amplifică stările anomice din societate. Unii scriitori, purtători de cuvânt, jurnaliști și analiști contribuie la accentuarea neîncrederii oamenilor prin incompletele descrieri ale faptelor a- și imorale, prin exagerări monocolore ale realității
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
văzut că susține G. Durand. După N. Djuvara însă, "Pretutindeni unde occidentalizarea progresează (cu întregul cortegiu de dezechilibre morale pe care acest "progres" îl implică într-o primă fază), fidelitatea față de islam fidelitatea reală, profundă, nu aceea pur și simplu afișată de șovinismul antioccidental este în regres; și ne putem întreba cu adevărat dacă o sinteză creatoare este încă posibilă într-un viitor previzibil sau dacă stricta respectare a învățăturii Coranului nu reprezintă un obstacol de neînvins în calea occidentalizării". (1b
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
moment, ajunge notarea acestui rezultat important în discuția despre conceptul de experiență: atunci când „obiectul“ ei este modernitatea urbană, experiența devine o structurare și o recunoaștere a persistenței unui șoc, cauzat de întâlnirea cu mulțimile anonime și cu lucrurile care își afișează caracterul de mar fă; astfel, caracterul singular, subiectiv al trăirii se con textualizează ca persistentă percepție colectivă, neintențională a unei lumi, iar șocul își pierde caracterul violent, traumatic, devenind „urmă“ a unui vis. În legătură cu ultimul aspect, Benjamin face, în textul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
statura unui om, are un modelaj rodinian, susținut însă pe o forță constructivă ce amintește de dramatismul lui Michelangelo, coordonatele acestea manifestându-se adesea în opera lui Paciurea, sub diferite forme, care însă sunt ale sale"275. Himerele lui Paciurea afișează adesea un chip uman abia conturat, în timp ce corporalitatea lor nu s-a desprins de stadiul bestial, material sau nici nu s-a reîntregit ca formă. Visul este materia volatilă a poeziei, himerele poetului o construiesc, mintea sa se ridică deasupra
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fondul acestui decor somptuos, bogat se detașează nuditatea ei, ca și la Gustave Moreau. În 1909, Klimt reia tema și pictează încă un tablou, Judith II, în care reiterează viziunea violent-atroce asupra sexualității feminine transformată în armă. Dacă Judith I afișa o expresie de voluptate asociată orgasmului, Judith II apare ca o ipostază a "corpului isteric" sau a isteriei înseși. Corpul se află într-o tensiune nervoasă care exercită o presiune teribilă, fracturându-l spasmotic. Gestul ambiguu de mângâiere pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expresie de voluptate asociată orgasmului, Judith II apare ca o ipostază a "corpului isteric" sau a isteriei înseși. Corpul se află într-o tensiune nervoasă care exercită o presiune teribilă, fracturându-l spasmotic. Gestul ambiguu de mângâiere pe care-l afișa în prima ipostază Judith, semnalizând de fapt și sursa plăcerii sale, capul tranșat al lui Holofern, devenit fetiș sângeros, se transformă aici în gestul mâinilor crispate asemeni unor ghiare, evocând animalul de pradă. Această lectură devine posibilă pe fondul investigațiilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a decapitării propriu-zise -, iar în primul tablou, de marginea acestuia. Și în acest caz, feminitatea sa este figurată de expunerea sânilor, însă chipul diferă mult ca expresie de cel al femeii din primul tablou. Dacă în pictura din 1901, Judith afișa expresia unui extaz erotic, în acest caz, figura ei expusă în profil a căpătat o expresie de o duritate teribilă care își are ecoul în contracția isterică a mâinilor. Chipul ei poartă amprenta unei androginii la care contribuie și un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cruzimii, a păcatului, roșul, ceea ce nu reprezintă un transfer de responsablitate, ci o punere în prezență, o cezură, precum și o desolidarizare a Salomeei de actul crud. Ea apare ca îndoliată, ca o bocitoare retrasă în suferința sa, fără să mai afișeze nimic din ceea ce definea feminitatea devorantă a Salomeelor decadente. Fără îndoială, din ciclul picturilor având-o ca temă pe Salomeea, aceasta afișează cel mai pronunțat influența iconografiei bizantine. O altă variantă interesantă care se desprinde de tradiția decadentă a temei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Salomeei de actul crud. Ea apare ca îndoliată, ca o bocitoare retrasă în suferința sa, fără să mai afișeze nimic din ceea ce definea feminitatea devorantă a Salomeelor decadente. Fără îndoială, din ciclul picturilor având-o ca temă pe Salomeea, aceasta afișează cel mai pronunțat influența iconografiei bizantine. O altă variantă interesantă care se desprinde de tradiția decadentă a temei, Salomeea oferind capul sfântului Ioan, o înfățișează pe Salomeea oferind capul sfântului Ioan chiar mamei sale, Herodiada. Și aici devine vizibil eclectismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
noi o considerăm mai degrabă superficială, o formă fără conținut. Barbie nu a fost niciodată înfățișată cu vreo preocupare intelectuală, iar personajele întruchipate de ea nu au fost nicicând artist, romancier ori poet. Barbie nu este niciodată înfățișată citind ori afișând vreun interes pentru experimente științifice, ipostazele ei preferate fiind lenevitul, pregătirea pentru petrecere sau conversația telefonică. Studenta Barbie de prin anii '70 a apărut, de exemplu, într-un "campus universitar" alcătuit dintr-o cameră de cămin, un magazin pentru cumpărături
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]