7,836 matches
-
Cultura Istroromânilor „Andrei Glavina” au rămas fără răspuns. Dealfel discriminarea față de români este generală. În Grecia a vorbi românește În public este un delict. În majoritatea țărilor balcanice, În zonele Ucrainene și republica Moldova românilor li se interzice chiar și afirmarea identității. Discriminarea pozitivă acordată de Statul român a dus printre altele la un indice de școlarizare mai mare pentru minorități precum și un interes mai susținut pentru conservarea specificului național. Șovinismul antiromânesc din timpul dictaturii alogene și recrudescența sa ulterioară nu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
limităm să semnalăm răspândirea aromânilor În afara statului Român cu precădere În Balcani și unele contigențe cu societatea Ginta Latină. În Albania se consideră că trăiesc 200000 de aromâni În mai multe localități din sudul țării. Posibilitățile lor de progres și afirmare au depins de regimul de ocupație din partea grecilor sau turcilor. Biserica grecească prin prelații săi a exclus școlile În limba română, a interzis oficierea În biserică În altă limbă decât greacă. Orașul Mascopole a fost un puternic centru comercial și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
că prietenul nostru și un foarte bun aromân Ghianachi Dodu a plecat dintre noi la luna februarie. ” În vara anului 1997 Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei s-a adresat guvernelor din țările În care există aromâni să acorde drepturi de afirmare a acestora. Teohar Mihadaș originar din zona munților Pindului, după mulți ani petrecuți În Închisorile din țară, a desfășurat după eliberare o bogată activitate de scriitor și de susținere a Societății Aromânilor ”Andrei Șaguna ”. La scurt timp după decembrie 1989
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
noastră, ca membru fondator. La invitația Asociației Social - Culturale ”George Coșbuc” a românilor din Transcarpatia, președinte Dr. Gh. Simonca, delegația noastră a participat la cea de-a a VI - a ediție a Festivalului Folcloric Maramureșean ” Mărțișor - 96 ”. A fost o afirmare a frumuseții și vigorii artei populare maramureșene a unei zone etnografice În care arta și autenticul aduc o mărturie a unei prezențe românești milenare. (Al. Murgu) 18 martie Se propune Consiliului municipal Iași dezvoltarea zonei balneare Nicolina - Galata prin care
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
lăsate de strămoșii noștri." Există prevederi În Tratat menite să liniștească pe români prin garantarea dreptului la Învățământ În limba maternă, libera informare și circulație a conaționalilor din teritoriul ocupat, păstrarea tradițiilor, reprezentare proporțională În forul legislativ ucrainean, dreptul la afirmarea identității naționale. Din multele asemenea prevederi cităm paragraful 7, Art. 13 "Părțile contractante vor respecta dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a avea acces, În limba maternă, la informație și la mijloacele de comunicare În masă, precum și de a schimba
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cele două războaie, de data aceasta sosesc mai mulți oameni de cultură, clerici, personalități științifice, diplomați, oameni de artă, inventatori, tehnicieni. Recunoscându li-se specialitatea și diplomele li se fac oferte iar ei găsesc aici un mediu mai prielnic de afirmare și progres. Zona de atracție nu este numai America ci și țările europene. Personalități formate la școlile din țară contribuie la cultura universală ducând imaginea României dincolo de hotare, Înlesnind cooperarea economico industrială dar și În plan politic. Cele peste 60
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
2.904, Tadjikistan 912, Armenia-557, Turcmenia 2.536, Estonia 1.503, Cu excepția teritoriilor românești tradiționale aflate sub ocupație ucraineană, nici unde nu se mai află așezăminte culturale pentru români. În țara noastră minoritățile beneficiază de cele mai largi posibilități de afirmare și progres. La Iași, În anul 1990, 56 localnici și 47 refugiați politici s-au declarai de etnie greacă. Intre timp au venit din Grecia studenți și comercianți pentru care s-a asigurat sediu propriu, lecții săptămânale de limbă maternă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
orientale și recuperarea lor În drepturi egale cu ale altor minorități din țările europene. Rolul asumat de Ginta Latină față de confrații din alte țări este de a-i Încuraja să obțină dreptul la cultura națională. Oprirea procesului de deznaționalizare Înseamnă afirmarea identității naționale, a culturii, tradițiilor și istoriei poporului român. Programul cadru de colaborare cuprinde activități definitorii În formarea și mărturisirea conștiinței de român. Școala În limba română În prezent lipsește În multe țări balcanice În altele limba română este predată
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ministere să susțină ca În Europa democratică să se facă dreptate și pentru români. Departamentele guvernamentale pentru problemele românilor de peste hotare sunt În număr de 20 cu preocupări și atribuțiuni din care cităm: monitorizează modul cum au loc conservarea și afirmarea identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a românilor de peste hotare; elaborează programe și strategii destinate comunităților românești; realizează și acordă consultanță și sprijin financiar pentru elaborarea de studii, cercetări și monografii În zonele locuite de români de pe teritoriul altor state
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Leipzig drept centru internațional al vieții muzicale și Dresda ca oraș al artelor plastice. Un domeniu de excelență al RDG era sportul, gândit nu numai ca instrument de delectare, recreere și întărire a capacității fizice, ci și ca instrument al afirmării în confruntările politice și ideologice cu occidentalii și în primul rând cu RFG-ul. Lupta pentru un loc pe podium și pentru cât mai multe medalii, dacă se poate de aur, era "sarcină de partid" de la care nu existau derogări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
un subiect de controversă Între partidele românești. Adversarul meu politic, Dl. Sturdza, șeful liberalilor, este și el germanofil”. Declarația lui Carp a atras o serie de critici ale cercurilor politice românești, și cu toate acestea a rămas semnificativă sub raportul afirmării poziției României față de Tripla Alianță. Dincolo de termenii utilizați de Carp rămânea dorința alianței cu Germania, singura care explica alăturarea de blocul Puterilor Centrale. Faptul și-a găsit o nouă exprimare diplomatică după ce Carp a trebuit, peste puțin timp, să cedeze
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
speranțele au rămas prizo nierele spectacolului improvizat anume. Fiindcă între adevă rurile obiective demistificatoare și insațiabila voință de a fi, constitutivă omului, se instaurează libertatea poetică, libertatea «remitifiantă». Mai mult ca niciodată resimțim că o știință fără conștiință, adică fără afirmare mitică a vreunei Speranțe, ar marca declinul definitiv al civiliza țiilor noastre, a subliniat, cândva, Gilbert Durand. Abia poetica și imaginația au redat speranțele omului modern demistificat, pentru care numai eroii zilei par adevărații eroi. Or, ficțiunea are eroi în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
la elementar de banalul „să încercăm să ne vedem așa cum suntem și să vedem ce mai putem face din noi”. 1. Utopiile 1.1. Am fost sovietizați de mici În autobiografie, intrarea în organizația de pionieri figurează ca debut al afirmării personale. Oricine poate deduce de aici că subconștientul ne este populat cu cravate roșii, seceri și ciocane, simboluri comuniste supte odată cu laptele matern. Părem cazuri iremediabil pierdute: ce ți-e scris în socializarea timpurie devine reflex comportamental, o a doua
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
care îl produce turnătoria fățișă sau ascunsă este polimorf: distruge sau încearcă să distrugă reputația unei persoane, o conduce spre închisoare, deportare sau lichidare fizică, îi lovește familia, împiedică persoana să obțină un lucru meritat (angajări, recompense, recunoaștere, bun renume, afirmare publică etc.). În afara răului produs individual există și o substanțială producție de rău social. Turnătoria hrănește neîncrederea între oameni, distruge înclinația spre bine comun în favoarea celei spre rău comun sau a celei spre atomizare socială și izolare. Delațiunea ca obligație
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
printr-un singur lucru: rațiunea centrală a existenței lor este aceea de a presta servicii indivizilor și comunității. Rostul existenței statului, administrației, poliției, școlii, spitalelor, chiar și familiei este acela de a apăra drepturile, de a facilita viața, dezvoltarea și afirmarea persoanei (a oricărei persoane). În raport cu o asemenea filosofie justificativă asupra instituțiilor, accentul pe politici concurențiale sau asistențiale este doar de nuanță, o diferență de grad, nu de natură. Ei bine, oricât ne chinuim noi să demonstrăm la suprafață normativă intrarea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
unei alte rase, sunt de altă etnie, religie, provin din alte sisteme sociale, sau din medii de sărăcie absolută sau sunt născuți și crescuți în sate uitate de autorități și investiții în educație, nu au, de regulă, șanse egale de afirmare pentru motive care nu țin deloc de meritele și eforturile lor individuale. Putem rămâne orbi la aceste categorii. De ce să ne pese de săraci, că doar nu suntem „comuniști”? De ce să ne pese de femei, că doar au formal toate
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Postfeminismul este un recul în războiul „sexul sau capul?” reintroduce drept model copleșitor sexul (în România actuală proporția este de 83% dintre aparițiile mediatice ale femeilor). În cazul nostru, lipsa „vaccinării” cu feminismul celui de-al doilea val face ca afirmarea preponderentă prin sex-appeal să sară calul spre incitare la prostituție generalizată, eventual la o „prostituție de lux” în favoarea unui bărbat bogat (vezi cazul hipermediatizat Columbeanu, care creează în serial modelul adolescentei care „se rezolvă” aciuiată pe lângă un protector matur sau
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
avea șanse economice. Mai bucuroși să comenteze evenimentele decât să creeze vieții alte dimensiuni, între locuitori nu existau bogătași, oamenii preferând o existență pasivă, de tip tradițional. În acest mediu recules și-a găsit și Vasile Popa o cale de afirmare. Cu siguranță cea mai vizibilă personalitate a orașului, era totodată un om de caracter. A dovedit asta când, arestat și supus ororilor Securității, a rezistat cu dârzenie, impunânduse în fața tovarășilor de suferință. După ieșirea din închisoare a avut parte de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de Istorie a studiat Filosofia și Istoria Austriei, iar la Facultatea de Drept, Dreptul Roman. Tot în perioada aceasta de student la teologie și membru, mai apoi președinte al societății „Academia Ortodoxă”, Nicu Cotlarciuc „fructifică, stimulând pe colegii săi la afirmarea patrimoniului nostru național și ortodox și participând în fruntea lor la marile și neuitatele manifestări studențești și ale întregii sutlări românești din Bucovina pentru apărarea sfântului nostru tricolor și a limbii noastre strămoșești din epoca luptelor noastre naționale în jurul steagului
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
lăsa așteptat: observații, vreo perplexitate și anumite sugestii. Laicii calificați, constructorii noii omeniri Don Calabria a depășit timpurile în valorificarea laicilor în Biserică. Efortul stăruitor care a zdruncinat Congregația fondată de el și care a avut drept cauză obținerea și afirmarea principiului parității între preoți și frații laici, pleca de la concepția sa de o Biserică pe care Conciliul Vatican II ar fi evidențiat-o în Constituția dogmatică Lumen Gentium (Lumina Popoarelor) și în Apostolicam Actuositatem (decretul conciliar despre apostolatul laicilor). «Laicii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Europa de est] și printr-o criză periculoasă în Occident. Numai rugăciunea și sfințenia pot să o ajute în acest moment». În ultimii ani de viață don Calabria s-a simțit chemat să aibă o misiune pentru Biserica universală. Precedentele preocupări pentru afirmarea, creșterea și dezvoltarea Congregației Slujitorilor Săraci au trecut în plan secund. O preocupare incoercibilă, o urgență primară îi absoarbe acum toate gândurile și puterile rămase pentru reforma Bisericii. Îi mărturisește cu pudoare cardinalului Schuster: «Întrucât vă mărturisesc cu toată încrederea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Noțiunea de imaginar devine relevantă și stabilă abia în secolele I-IV d.Ch., în contexte ritualice romane, cu evidentă relevanță politică, dar și în forme lingvistice grecești și latine strict circumscrise. Modificarea condițiilor ei de existență după anul 330, odată cu afirmarea în "imperiul greco-roman" (Paul Veyne) a unui al doilea centru de putere, Constantinopolul, ne impune o prospectare mai adâncă, înspre texte de filosofie clasică, din secolele V-IV î.Ch. Date fiind influențele pe care cultura greacă le-a avut
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
-lea). Printr-o tehnică "aluvionară" aplicată în analizarea noțiunii de imagine și în revizitarea unor noțiuni-cheie grupate în texte filosofice și teologice, se poate urmări "jocul apariției și al dispersiei" formelor imaginarului (Foucault 45); soluția metodologică ni se impune în detrimentul afirmării unei "arhitecturi de concepte suficient de generale și de abstracte pentru a putea să dea seamă de toate celelalte și să le introducă pe toate în același sistem deductiv" (45). Dacă este să recurgem la un limbaj explicativ de tip
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
menține același statut al spațiului public în raport cu sacrul, dată fiind viziunea instituțiilor ei asupra gestionării bunurilor spirituale și materiale ale comunităților. Ce și cum a mers mai departe, dar și ce s-a pierdut din imaginarul filosofic antic după momentul afirmării unei noi gândiri politice, sacralizate, a primului imperiu creștin? Dat fiind că la fondarea Constantinopolului romanitatea a întâlnit atât filosofia iudeo-creștină, cât și moștenirea gândirii religioase populare elene (în particular, a Bizanțului precreștin), cum a fost redefinită imaginea? Cum s-
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cel mai elocvent). Spre diferență de cazurile creștine "orientale", instituția clericală occidentală a căutat să tranșeze dreptul la autodeterminare în raport cu instituția basileică încă de la scrisoarea adresată împăratului Anastasius de către papa Gelasio I (în 494). Nucleul ei teoretic este dat de afirmarea separării celor două puteri universale, cea a Ecclesiei (auctoritas) și cea a instituției imperiale (potestas)45. Între această teorie și scrisoarea din 1081 a papei Gregorio VII către episcopul Herman din Metz se proiectează istoria celebrului fals medieval Constitutum Constantini
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]