11,054 matches
-
iubiți? Cu siguranță, 365 (și o dată la patru ani, 366Ă de oportunități. Atâtea zile sunt în calendar și în fiecare zi puteți avea ocazia să le spuneți și să le arătați oamenilor cât de importanți sunt pentru dumneavoastră. Transformați-vă agenda, într-un instrument de recunoaștere. Puteți ține evidența zilelor de naștere, a aniversărilor, a datelor la care oamenii s-au alăturat companiei, nunțile, nașterile, vârstele și datele de naștere ale copiilor, oamenii care au câștigat premii deosebite și cei care
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
vor potrivi în organizația dumneavoastră. Nu-i răniți niciodată atunci când trebuie să plece din companie. +++ Ideea 150. Aplauze: lista dumneavoastră cu lucruri de făcut Dumneavoastră faceți liste cu ce aveți de făcut? Sunteți o persoană care dorește să aibă o agendă pe hârtie, în calculator sau pe telefon? Atunci, realizați că lista dumneavoastră rareori este actualizată și că, de fiecare dată când îndepliniți ceva, altceva apare să îi ia locul. Veți fi vreodată la zi? Găsiți această listă copleșitoare și destul de
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
specializare și expertiză comună, cât și prin atragerea unor membri din comunitate, ajungându-se la formarea unor rețele consolidate, cu obiective specifice legate de propriile sarcini și interese. Obiectivele generale devin astfel secundare și sunt treptat abandonate în favoarea unei noi agende, specifice birocrației și structurilor sale. Selznick validează, printr-o cercetare empirică, ipoteza lui Merton conform căreia birocrațiile produc disfuncții. În cazul său, disfuncțiile decurg din specializarea accentuată și concentrarea asupra sarcinilor imediate care dislocă obiectivele generale și astfel produc incapacitate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
proprie, eventual împărtășită de colegi, asupra soluționării problemelor publice; această ideologie se va reflecta în implementarea politicilor stabilite de miniștri și politicieni. Autorul consideră că organizații birocratice mari, cu influență, cum ar fi Comisia Europeană, ajung chiar să aibă propriile agende de politici; 2. descentralizarea (și deconcentrarea) centrelor de decizie politică (până la nivelul agențiilor) și reformele managerialiste (asociate noului management public) lărgesc sfera de acțiune politică a funcționarilor ce ocupă poziții manageriale, crescând astfel responsabilitatea lor față de politici, dar și vizibilitatea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
rigide dintre sectorul public și cel privat, vizând soluționarea problemelor cetățenilor. Încrederea în instituții, dar și centralitatea unor valori precum transparența și corectitudinea devin fundamentale în exercitarea guvernării. Lipsa lor se măsoară în implicarea scăzută a cetățenilor, deturnarea obiectivelor de la agenda reală a societății și, în cele din urmă, scăderea eficienței și a eficacității serviciului public, care, la rândul lor, antrenează și percepția negativă a cetățenilor. NG presupune spargerea cercului vicios al neîncrederii cronice a cetățenilor față de guvernare și implicarea comunităților
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
rândul lor, antrenează și percepția negativă a cetățenilor. NG presupune spargerea cercului vicios al neîncrederii cronice a cetățenilor față de guvernare și implicarea comunităților și a societății civile în luarea deciziilor în baza unor principii transparent asumate și consecvent aplicate. Astfel, agenda publică va fi în directă corespondență cu nevoile cetățenilor, guvernarea fiind fundamentată pe problemele reale ale societății ce nu pot fi rezolvate de acțiunea individuală, prin intermediul pieței. Concluziitc "Concluzii" Reforma gestiunii sectorului public este o tendință generală în societățile contemporane
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ale angajaților și angajatorilor găsesc posibilități prin care să transforme aplicarea regulilor și a normelor în propriul avantaj. Guvernul nu urmărește întotdeauna interesul public și nici nu oferă un echilibru al intereselor organizate și neorganizate. În procesul de stabilire a agendei, interesele celor neorganizați pot fi neglijate. Deși diminuarea activității de reglementare le-ar putea aduce beneficii consumatorilor prin creșterea competiției și scăderea prețurilor produselor, sectorul public favorizează grupurile de interese restrânse direct interesate de menținerea propriilor avantaje în detrimentul celorlalte grupuri
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de reglementare le-ar putea aduce beneficii consumatorilor prin creșterea competiției și scăderea prețurilor produselor, sectorul public favorizează grupurile de interese restrânse direct interesate de menținerea propriilor avantaje în detrimentul celorlalte grupuri (Lane, 1993, p. 322). În procesul de stabilire a agendei, trebuie făcută distincția între agenda publică și cea formală sau instituțională. Spre deosebire de agenda publică, prin care sunt ridicate probleme de interes public susținute de diferite segmente ale populației, agenda formală implică problemele pe care guvernul decide să le ia în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
aduce beneficii consumatorilor prin creșterea competiției și scăderea prețurilor produselor, sectorul public favorizează grupurile de interese restrânse direct interesate de menținerea propriilor avantaje în detrimentul celorlalte grupuri (Lane, 1993, p. 322). În procesul de stabilire a agendei, trebuie făcută distincția între agenda publică și cea formală sau instituțională. Spre deosebire de agenda publică, prin care sunt ridicate probleme de interes public susținute de diferite segmente ale populației, agenda formală implică problemele pe care guvernul decide să le ia în considerare. Problemele care sunt incluse
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
prețurilor produselor, sectorul public favorizează grupurile de interese restrânse direct interesate de menținerea propriilor avantaje în detrimentul celorlalte grupuri (Lane, 1993, p. 322). În procesul de stabilire a agendei, trebuie făcută distincția între agenda publică și cea formală sau instituțională. Spre deosebire de agenda publică, prin care sunt ridicate probleme de interes public susținute de diferite segmente ale populației, agenda formală implică problemele pe care guvernul decide să le ia în considerare. Problemele care sunt incluse pe agenda formală nu se regăsesc neapărat și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
celorlalte grupuri (Lane, 1993, p. 322). În procesul de stabilire a agendei, trebuie făcută distincția între agenda publică și cea formală sau instituțională. Spre deosebire de agenda publică, prin care sunt ridicate probleme de interes public susținute de diferite segmente ale populației, agenda formală implică problemele pe care guvernul decide să le ia în considerare. Problemele care sunt incluse pe agenda formală nu se regăsesc neapărat și pe agenda publică (Cobb, Ross și Ross, 1976, p. 126). Introducerea unei probleme de pe agenda publică
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și cea formală sau instituțională. Spre deosebire de agenda publică, prin care sunt ridicate probleme de interes public susținute de diferite segmente ale populației, agenda formală implică problemele pe care guvernul decide să le ia în considerare. Problemele care sunt incluse pe agenda formală nu se regăsesc neapărat și pe agenda publică (Cobb, Ross și Ross, 1976, p. 126). Introducerea unei probleme de pe agenda publică pe agenda formală presupune existența unei relații strânse între membrii guvernului și grupurile de interese. Modelul inițiativei exterioare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
prin care sunt ridicate probleme de interes public susținute de diferite segmente ale populației, agenda formală implică problemele pe care guvernul decide să le ia în considerare. Problemele care sunt incluse pe agenda formală nu se regăsesc neapărat și pe agenda publică (Cobb, Ross și Ross, 1976, p. 126). Introducerea unei probleme de pe agenda publică pe agenda formală presupune existența unei relații strânse între membrii guvernului și grupurile de interese. Modelul inițiativei exterioare și modelul accesului interior 1 presupun implicarea activă
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
populației, agenda formală implică problemele pe care guvernul decide să le ia în considerare. Problemele care sunt incluse pe agenda formală nu se regăsesc neapărat și pe agenda publică (Cobb, Ross și Ross, 1976, p. 126). Introducerea unei probleme de pe agenda publică pe agenda formală presupune existența unei relații strânse între membrii guvernului și grupurile de interese. Modelul inițiativei exterioare și modelul accesului interior 1 presupun implicarea activă a grupurilor de interese în procesul de elaborare apoliticilor publice. În modelul inițiativei
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
implică problemele pe care guvernul decide să le ia în considerare. Problemele care sunt incluse pe agenda formală nu se regăsesc neapărat și pe agenda publică (Cobb, Ross și Ross, 1976, p. 126). Introducerea unei probleme de pe agenda publică pe agenda formală presupune existența unei relații strânse între membrii guvernului și grupurile de interese. Modelul inițiativei exterioare și modelul accesului interior 1 presupun implicarea activă a grupurilor de interese în procesul de elaborare apoliticilor publice. În modelul inițiativei exterioare, problemele sunt
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
modelul inițiativei exterioare, problemele sunt ridicate la nivelul grupurilor și, prin presiune, trec la nivelul formal, primind atenția guvernului. În celălalt model, al accesului interior, numărul de grupuri care sunt consultate în procesul politic este redus. Problemele sunt introduse pe agenda formală fără a trece prin agenda publică (Miroiu, 2001, pp. 75-77). Un exemplu în acest sens ar putea fi deciziile guvernamentale de eșalonare și anulare a datoriilor publice ale unor companii de stat sau private. Un exemplu al modului în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
la nivelul grupurilor și, prin presiune, trec la nivelul formal, primind atenția guvernului. În celălalt model, al accesului interior, numărul de grupuri care sunt consultate în procesul politic este redus. Problemele sunt introduse pe agenda formală fără a trece prin agenda publică (Miroiu, 2001, pp. 75-77). Un exemplu în acest sens ar putea fi deciziile guvernamentale de eșalonare și anulare a datoriilor publice ale unor companii de stat sau private. Un exemplu al modului în care grupurile bine organizate controlează decizia
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
European, Iași. Cerkez, șerban, 2006, „Discriminarea de gen în tranziție. Diferențe de tratament între grupurile sociale”, în Oana Băluță (coord.), Gen și putere. Partea leului în politica românească (pp. 71-93), Polirom, Iași. Cobb, R.; Ross, J.-K.; Ross, M.H., 1976, „Agenda Building as a Comparative Political Process”, The American Political Science Review, 70, pp. 126-138. Davis, Otto. A.; Dempster, M.A.H; Wildavsky, Aaro, 1966, „A Theory of Budgetary Process”, The Americal Political Science Review, vol. 60, nr. 3, pp. 529-547
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
of Bureaucracy”, în Michael Hill (ed.), The Policy Process: A Reader (pp. 87-96), Prentice Hall/Harvester Wheatsheaf, Londra. Ventriss, Curtis, 2000, „New Public Management: An examination of its influence on contemporary public affairs and its impact on shaping the intellectual agenda of the field”, Administrative Theory & Praxis, vol. 22, nr. 3, pp. 500-518. Ward, G., 1993, „Reforming the Public Sector: Privatisation and the Role of the Advisers”, The Political Quarterly Publishing Co. Ltd., Blackwell Publishers. Zanetti, Lisa; Adams, Guy B., 2000
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
câmpuri organizaționale, Polirom, Iași. Peters, Guy B., 1998, „Managing horizontal government: The politics of coordination”, Canadian Center for Management Development, research paper, 21. Pollitt, Christopher; Bouckaert, Gert, 2000, Reforma managementului public, Epigraf, Chișinău. Pollack, M.A., 1997, „Delegation, agency and agenda setting in the European Community”, International Organization, 51 (1), pp. 99-134. Schick, Allen, 1998, „Why most developing countries should not try New Zealand reforms”, The World Bank Research Observer, vol. 13, 1, pp. 123-131. Simon, H.A., 2004, Comportamentul administrativ, știința
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de asistență premergătoare aderării în UE ce urmărește sprijinirea statelor candidate în vederea dezvoltării unor administrații eficiente și moderne, cu structurile, resursele umane și abilitățile manageriale necesare implementării acquis-ului comunitar”. Ideea de twinning ca exercițiu de asistență poate fi regăsită în Agenda 2000 a Comisiei Europene, în care aceasta propunea „programe de asistență pe termen lung a statelor aplicante”. Pentru o perioadă care a variat între 18 luni și doi ani, funcționarii publici din statele UE au avut sarcina de a-și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
propria contribuție la aderarea României la UE. Bibliografietc "Bibliografie" Curtea Auditorilor, 2003, Special Report nr. 6/2003 (pursuant to Article 248ș4ț, second subparagraph, EC) concerning Twinning as the main instrument to support institution-building in Candidate Countries, Luxemburg. Comisia Europeană, 1997a, Agenda 2000: The Challenge of Enlargement, vol. 2, COM(97) 2000, iulie. Comisia Europeană, 1997b, Agenda 2000: Commission Opinion on Romania’s Application for Membership of the European Union, iulie, Bruxelles. Comisia Europeană, 1998a, Twinning: An Instrument for Institution Building - A
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
6/2003 (pursuant to Article 248ș4ț, second subparagraph, EC) concerning Twinning as the main instrument to support institution-building in Candidate Countries, Luxemburg. Comisia Europeană, 1997a, Agenda 2000: The Challenge of Enlargement, vol. 2, COM(97) 2000, iulie. Comisia Europeană, 1997b, Agenda 2000: Commission Opinion on Romania’s Application for Membership of the European Union, iulie, Bruxelles. Comisia Europeană, 1998a, Twinning: An Instrument for Institution Building - A Reference Manual on Twinning Projects, mai, Bruxelles. Comisia Europeană, 1998b, Regular Report on Progress towards
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
of Bureaucracy”, în Michael Hill (ed.), The Policy Process: A Reader (pp. 87-96), Prentice Hall/Harvester Wheatsheaf, Londra. Ventriss, Curtis, 2000, „New Public Management: An examination of its influence on contemporary public affairs and its impact on shaping the intellectual agenda of the field”, Administrative Theory & Praxis, vol. 22, nr. 3, pp. 500-518. Vlădescu, Cristian (coord.), 2004, Sănătate publică și management sanitar. Sisteme de sănătate, CPSS, București. Colecția ziarului Adevărul, 1994-2006. Viața Medicală, 21, 26 mai 2006. Capitolul 8tc "Capitolul 8
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ședințele consiliului de administrație și chiar există cazuri în care acești reprezentanți nu sunt nominalizați 2. Există o dublă demotivare, atât de reprezentare, cât și departicipare, chiar dacă prezența reprezentantului primarului este considerată esențială pentru includerea unor probleme ale școlii pe agenda de decizie a autorităților locale sau chiar urgentarea soluționării acestora. De data aceasta, soluțiile nu sunt deloc simple, simptomele pe care leconstatăm ținând de deficitul democratic și de lipsa de implicare civică. Aceste atitudini și comportamente ale cetățenilor, fie ei
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]