6,606 matches
-
deluviul are grosimi mari în zona I și scade către zonele II și III. Pantele longitudinale și transversale ale versanților sunt în general accentuate. Regimul hidrologic de tip torențial al apelor de suprafață este pus în evidență atât de prezența albiilor în formă de V, cât și de numeroasele conuri de dejecție ce se găsesc la baza pantelor. Din cauza pantelor accentuate și a cantităților mari de precipitații, în zonele montane sunt mult mai frecvente alunecările de teren. Datorită rețelei hidrografice dese
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
zonă se impune executarea unui număr mai mare de lucrări de artă și consolidare, comparativ cu zonele de șes și de coline. Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────────┐ │Nr. │ │Costuri unitare - munte 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, din care: 4.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
balast sau piatră spartă; - lucrările de artă cu caracter definitiv, dimensionate la convoiul de calcul A10-S30 și cu verificarea la convoiul ATF25. Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă. III.2. Date tehnice: - platforma 3,5 m; - suprastructura 20-30 cm împietruire simplă; - 10-15 cm balast pentru reprofilare; - acostamentele amenajate balastate; - asigurarea scurgerii apelor: rigole, șanțuri de pământ sau dalate; - lucrări de artă - ziduri de sprijin la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
în general de formațiuni geologice de vârstă recentă, alcătuite din argile nisipoase sau argile prăfoase de origine deluvială. În aceste zone relieful este domol, cu pante transversale și longitudinale relativ mici, iar cursurile de apă au un caracter permanent, cu albii stabile. În cea de a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice ale formațiunilor diferă în funcție de natura rocilor de bază. Aceste formațiuni sunt acoperite de argile nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi variabile, în funcție de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
deluviul are grosimi mari în zona I și scade către zonele II și III. Pantele longitudinale și transversale ale versanților sunt în general accentuate. Regimul hidrologic de tip torențial al apelor de suprafață este pus în evidență atât de prezența albiilor în formă de V, cât și de numeroasele conuri de dejecție ce se găsesc la baza pantelor. Din cauza pantelor accentuate și a cantităților mari de precipitații, în zonele montane sunt mult mai frecvente alunecările de teren. Datorită rețelei hidrografice dese
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
în general de formațiuni geologice de vârstă recentă, alcătuite din argile nisipoase sau argile prăfoase de origine deluvială. În aceste zone relieful este domol, cu pante transversale și longitudinale relativ mici, iar cursurile de apă au un caracter permanent, cu albii stabile. În cea de-a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice ale formațiunilor diferă în funcție de natura rocilor de bază. Aceste formațiuni sunt acoperite de argile nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi variabile, în funcție de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
deluviul are grosimi mari în zona I și scade către zonele II și III. Pantele longitudinale și transversale ale versanților sunt în general accentuate. Regimul hidrologic de tip torențial al apelor de suprafață este pus în evidență atât de prezența albiilor în formă de V, cât și de numeroasele conuri de dejecție ce se găsesc la baza pantelor. Din cauza pantelor accentuate și a cantităților mari de precipitații, în zonele montane sunt mult mai frecvente alunecările de teren. Datorită rețelei hidrografice dese
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
zonă se impune executarea unui număr mai mare de lucrări de artă și consolidare, comparativ cu zonele de șes și de coline. Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 ┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐ │Nr. 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
balast sau piatră spartă; - lucrările de artă cu caracter definitiv, dimensionate la convoiul de calcul A10-S30 și cu verificarea la convoiul ATF25. Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă. III.2. Date tehnice: - platforma 3,5 m; - suprastructura 20-30 cm împietruire simplă; - 10-15 cm balast pentru reprofilare; - acostamentele amenajate balastate; - asigurarea scurgerii apelor: rigole, șanțuri de pământ sau dalate; - lucrări de artă - ziduri de sprijin la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
în general de formațiuni geologice de vârstă recentă, alcătuite din argile nisipoase sau argile prăfoase de origine deluvială. În aceste zone relieful este domol, cu pante transversale și longitudinale relativ mici, iar cursurile de apă au un caracter permanent, cu albii stabile. În cea de-a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice ale formațiunilor diferă în funcție de natura rocilor de bază. Aceste formațiuni sunt acoperite de argile nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi variabile, în funcție de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
deluviul are grosimi mari în zona I și scade către zonele II și III. Pantele longitudinale și transversale ale versanților sunt în general accentuate. Regimul hidrologic de tip torențial al apelor de suprafață este pus în evidență atât de prezența albiilor în formă de V, cât și de numeroasele conuri de dejecție ce se găsesc la baza pantelor. Din cauza pantelor accentuate și a cantităților mari de precipitații, în zonele montane sunt mult mai frecvente alunecările de teren. Datorită rețelei hidrografice dese
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
se face ținându-se seama de cerințe privind siguranța unor obiective învecinate cu capacitățile energetice, și anume: ... a) cerințe privind protecția fondului forestier; ... b) cerințe privind siguranța și protecția infrastructurii feroviare; ... c) cerințe privind regimul drumurilor; ... d) cerințe privind protecția albiilor, a malurilor și a lucrărilor de gospodărire a apelor, altele decât cele aferente amenajărilor hidroenergetice; ... e) reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public; ... f) cerințe privind stabilirea zonelor de protecție și a zonelor de siguranță pentru instalațiile tehnologice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255920_a_257249]
-
gabarit a navelor. *19) Distanța pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeata maximă și nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversări în zonele localităților și în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie, iar cele de jos la traversări în celelalte zone. *20) G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcție de specificul navigației, de comun acord cu autoritățile competente. *21) Distanța pe orizontală dintre conductorul extrem al LEA la deviație maximă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255920_a_257249]
-
Santamaria-Orlea, S Dig mal stâng județul Hunedoara = 13,14 ha; S Dig mal drept = 5,05 ha 68. 8.19 Diguri de consolidare L = 500 m; S = 0,1 ha Gilău Comună Gilău, județul 1986 1.171.401.981 în albia râului Somesul Mic Cluj aval de centrală Gilău I 69. 8.19 Diguri mal drept și stâng L = 1.816 m; S = 1,8 ha Florești Comună Florești, 1986 35.101.427.147 la Acumularea Florești ÎI județul Cluj 70
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231935_a_233264]
-
8 ha Florești Comună Florești, 1986 35.101.427.147 la Acumularea Florești ÎI județul Cluj 70. 8.19 Diguri de protecție la MHC Cluj L = 210 m; S = 0,063 ha Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca, 1996 296.687.576 lin Albia minoră a Someșului județul Cluj 71. 8.19 Digurile Acumulării Lugasu L = 15,65 km; Tetchea, Chistag, Alesd, Comuna Lugasu de Jos, 1996 29.093.297.179 S = 117,5 ha Lugasu de Jos județul Bihor 72. 8.19 Digurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231935_a_233264]
-
H = 10 m, Florești Comună Florești, 1986 12.786.792.638 S = 0,1225 ha județul Cluj 26. 8.18.01 Praguri din beton la MHC Cluj I H = 1,5 m, Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca, 1996 88.143.591 în albia Someșului Mic S = 0,0275 ha județul Cluj 27. 8.18.01 Baraj Dragan H = 120 m, Colonia Floroiu, Comuna Poieni, 1985 1.044.546.363.195 S = 11,872 ha Lunca Visagului județul Cluj 28. 8.18.01 Baraj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231935_a_233264]
-
Santamaria-Orlea, S Dig mal stâng județul Hunedoara �� = 13,14 ha; S Dig mal drept = 5,05 ha 68. 8.19 Diguri de consolidare L = 500 m; S = 0,1 ha Gilău Comună Gilău, județul 1986 1.171.401.981 în albia râului Somesul Mic Cluj aval de centrală Gilău I 69. 8.19 Diguri mal drept și stâng L = 1.816 m; S = 1,8 ha Florești Comună Florești, 1986 35.101.427.147 la Acumularea Florești ÎI județul Cluj 70
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231941_a_233270]
-
8 ha Florești Comună Florești, 1986 35.101.427.147 la Acumularea Florești ÎI județul Cluj 70. 8.19 Diguri de protecție la MHC Cluj L = 210 m; S = 0,063 ha Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca, 1996 296.687.576 lin Albia minoră a Someșului județul Cluj 71. 8.19 Digurile Acumulării Lugasu L = 15,65 km; Tetchea, Chistag, Alesd, Comuna Lugasu de Jos, 1996 29.093.297.179 S = 117,5 ha Lugasu de Jos județul Bihor 72. 8.19 Digurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231941_a_233270]
-
H = 10 m, Florești Comună Florești, 1986 12.786.792.638 S = 0,1225 ha județul Cluj 26. 8.18.01 Praguri din beton la MHC Cluj I H = 1,5 m, Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca, 1996 88.143.591 în albia Someșului Mic S = 0,0275 ha județul Cluj 27. 8.18.01 Baraj Dragan H = 120 m, Colonia Floroiu, Comuna Poieni, 1985 1.044.546.363.195 S = 11,872 ha Lunca Visagului județul Cluj 28. 8.18.01 Baraj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231941_a_233270]
-
Santamaria-Orlea, S Dig mal stâng județul Hunedoara = 13,14 ha; S Dig mal drept = 5,05 ha 68. 8.19 Diguri de consolidare L = 500 m; S = 0,1 ha Gilău Comună Gilău, județul 1986 1.171.401.981 în albia râului Somesul Mic Cluj aval de centrală Gilău I 69. 8.19 Diguri mal drept și stâng L = 1.816 m; S = 1,8 ha Florești Comună Florești, 1986 35.101.427.147 la Acumularea Florești ÎI județul Cluj 70
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231978_a_233307]
-
8 ha Florești Comună Florești, 1986 35.101.427.147 la Acumularea Florești ÎI județul Cluj 70. 8.19 Diguri de protecție la MHC Cluj L = 210 m; S = 0,063 ha Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca, 1996 296.687.576 lin Albia minoră a Someșului județul Cluj 71. 8.19 Digurile Acumulării Lugasu L = 15,65 km; Tetchea, Chistag, Alesd, Comuna Lugasu de Jos, 1996 29.093.297.179 S = 117,5 ha Lugasu de Jos județul Bihor 72. 8.19 Digurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231978_a_233307]
-
H = 10 m, Florești Comună Florești, 1986 12.786.792.638 S = 0,1225 ha județul Cluj 26. 8.18.01 Praguri din beton la MHC Cluj I H = 1,5 m, Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca, 1996 88.143.591 în albia Someșului Mic S = 0,0275 ha județul Cluj 27. 8.18.01 Baraj Dragan H = 120 m, Colonia Floroiu, Comuna Poieni, 1985 1.044.546.363.195 S = 11,872 ha Lunca Visagului județul Cluj 28. 8.18.01 Baraj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231978_a_233307]
-
Santamaria-Orlea, S Dig mal stâng județul Hunedoara = 13,14 ha; S Dig mal drept = 5,05 ha 68. 8.19 Diguri de consolidare L = 500 m; S = 0,1 ha Gilău Comună Gilău, județul 1986 1.171.401.981 în albia râului Somesul Mic Cluj aval de centrală Gilău I 69. 8.19 Diguri mal drept și stâng L = 1.816 m; S = 1,8 ha Florești Comună Florești, 1986 35.101.427.147 la Acumularea Florești ÎI județul Cluj 70
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231984_a_233313]
-
8 ha Florești Comună Florești, 1986 35.101.427.147 la Acumularea Florești ÎI județul Cluj 70. 8.19 Diguri de protecție la MHC Cluj L = 210 m; S = 0,063 ha Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca, 1996 296.687.576 lin Albia minoră a Someșului județul Cluj 71. 8.19 Digurile Acumulării Lugasu L = 15,65 km; Tetchea, Chistag, Alesd, Comuna Lugasu de Jos, 1996 29.093.297.179 S = 117,5 ha Lugasu de Jos județul Bihor 72. 8.19 Digurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231984_a_233313]
-
H = 10 m, Florești Comună Florești, 1986 12.786.792.638 S = 0,1225 ha județul Cluj 26. 8.18.01 Praguri din beton la MHC Cluj I H = 1,5 m, Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca, 1996 88.143.591 în albia Someșului Mic S = 0,0275 ha județul Cluj 27. 8.18.01 Baraj Dragan H = 120 m, Colonia Floroiu, Comuna Poieni, 1985 1.044.546.363.195 S = 11,872 ha Lunca Visagului județul Cluj 28. 8.18.01 Baraj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231984_a_233313]