6,740 matches
-
comunele respective. Partea carosabilă a unei străzi este cuprinsă între trotuare. În limba română termenul vine din cuvântul "chaussée" din limba franceză. Suprastructura șoselei este acea parte care conține sistemul rutier și amenajarea terasamentelor. Straturile rutiere se așază pe partea amenajată a terasamentelor care se numește patul drumului. Există două principii de execuție a straturilor rutiere :
Șosea () [Corola-website/Science/300207_a_301536]
-
în condiții de siguranță. Autostrăzile au două căi de circulație unidirecționale, separate printr-o zonă mediană, fiecare cu cel puțin două benzi de circulație, fără încrucișări de nivel cu alte căi de circulație și accesibile numai în anumite puncte special amenajate. Cele mai multe autostrăzi sunt prevăzute cu locuri de parcare și odihnă, benzinărie, etc. Prima porțiune de drum asemănătoare unei autostrăzi, a fost aceea așa numita "AVUS" ("Automobil Verkehrs und Übungs Straße") din Berlin, privat finanțată și inaugurată la data de 24
Autostradă () [Corola-website/Science/300223_a_301552]
-
Elena Stratul, C. Rișcuția, ca specialiști, pe C. Borsicki, A. Rădulescu, I. Szaappanos, D. Dure, ca artiști plastici. În perioada 1984-1985 Secția de Științele Naturii a fost demolată în proporție de 80%, sub impulsul politic al vremii, iar depozite bine amenajate au fost mutate în locuri neadecvate. Astăzi Secția de Științele Naturii oferă vizitatorilor expozițiile permanente "Flora și fauna Banatului" (ultimul tronson documentar de micro și macrodiorame ale muzeotehnicii românești), "Evoluția omului" (reconstituire revizuită în 1997 după modelul inițil din 1972
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
8 km sud-vest de municipiul Baia Mare. Se află în apropierea drumului european E58. La 5 km nord-vest se situează satul Bozânta Mică, centrul comunal (Recea) este situat la 3 km în nord-est, iar la 3 km sud-vest se află lacul amenajat piscicol „Două veverițe”. În apropierea satului curge râul Lăpuș, care formează lunci și terase fertile care au impus culturile de legume în sat (dar și în Bozânta Mică). Relieful este predominant de câmpie, iar clima este temperat-continentală, cu veri răcoroase
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
Astăzi, ea se numește "Internațional Ice Hockey Federation" (IIHF), cu sediul la Zurich. Primul meci public de hochei este atestat la Montreal, în 1875, unde 2 echipe formate din câte 30 de jucători practicau acest sport pe un teren special amenajat. Peste 2 ani, numărul jucătorilor a fost redus de la 30 la 9. Popularitatea acestui sport în Canada a dus la crearea primei asociații de hochei amator, în 1885. Primele campionate au fost organizate în Europa în 1910, fiind câștigate de către
Hochei pe gheață () [Corola-website/Science/300527_a_301856]
-
o gravă criză atunci cand filoxera a distrus 95 % din plantațiile de vită de vie. Prin eforturi deosebite, cu concursul primarului Manea Băiatu, au fost salvate în cantități mici soiurile tradiționale locale Galbenă de Odobești, Plăvaia și Mustoasa, într-o pepiniera amenajată în satul Vărsătura. În rest, în podgorie au fost plantate soiuri nobile de import, aduse mai ales din Algeria, care pe atunci era colonie franceză și astfel arealul viticol a fost refăcut până în anul 1910. La viață Odobeștiului participa alături de
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
face un drum care trece peste șaua de la Podul Bărăștiului, merge pe malul stâng al Pârâului Furcșorii până la Furcșoara. Între Șaua de la Podul Bărăștiului și Șaua de lângă Țuclă există pe culmea dealului un drum de cca 2 km foarte bine amenajat pe care se poate circula foarte bine. Circulația cu auto pe cele două drumuri de legătură este bine să fie evitată în perioada iarnă-primăvară pentru a evita eventualele neplăceri datorate pantelor mari, patinărilor din cauza terenului argilos, etc. În sat există
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pentru pășunatul animalelor, atât în împrejurimile satului dar mai ales pe dealuri sau la munte, terenurile erau fie sub formă de izlazuri sau parcele individuale, având lăcașuri sau stâne (la munte) unde locuiau păstorii.Aceste stâne aveau în mijloc vatra amenajată pentru făcut focul necesar la prepararea mâncării utilizând sistemul “căldărușe”, care era atârnată deasupra focului, iar procesul propriu zis era generatorul unei mari cantități de fum. În stână pe lângă pereți se găseau “paturi” pentru dormit, din “bârne”pe care se
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pus în funcțiune pentru fii de țărani din acele locuri, o școala de meserii. Moșia de la Gârbeni a luat-o un alt boier numit Babic care a lăsat în urma sa o casă ceva mai arătoasă de cât a țăranilor, azi amenajată ca local de școală impropriu, însă pentru uz didactic. Localul vechi de școală început în 1926 și neterminat complet - o sală de clasă și cancelarie, a fost dărâmat.
Gârbeni, Botoșani () [Corola-website/Science/300909_a_302238]
-
reflectă caracteristicile zonei de interferență a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță mai mare prezintă: căprioara, mistrețul iepurele, vulpea cât și unele păsări (prepelița, potârnichea). În apele lacului de acumulare de pe Prut, a iazurilor și râmnicelor amenajate cresc: crapi, mrene, plătici, carași șalăi, somn, etc. În râul Volovăț sunt următoarele specii de pești: zvârloga, porcușor, mâreană, costruși, știucă, etc. Solurile reprezentative sunt cele ce aparțin clasei molisolurilor, reprezentate prin: cernoziom cambic și soluri cenușii. Alături de acestea, în funcție de
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
tisă, pe izlazul Bolohani se găsește un exemplar de ienupăr care a fost schilodit de ciobani prin tăiere. Izolat, în pădure se mai află câteva exemplare de stejar sec. În prezent, în comuna Tudora funcționează trei școli cu 6 localuri amenajate corespunzător cerințelor actuale ale învățământului modern, cu 3 laboratoare de fizică și chimie, 2 laboratoare de informatică, 9 cabinete, 1 atelier de tricotaje, 1 atelier de tâmplărie, 1 sală de sport și bază sportivă corespunzătoare. În comună există un cămin
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
Este învecinat la nord cu satul Jimbor, la sud cu comuna Homorod (de care aparține administrativ), iar la sud-vest cu comuna Cața. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Tradiția exploatării apei sărate de către localnici (din fântâni special amenajate) și a folosirii acesteia în gospodării s-a păstrat în aceasta zonă până în prezent. Biserica Evanghelică-Luterană fortificată a fost construită în secolul al XIII-lea ca bazilică în stil romanic. A suferit ulterior modificări importante. Ridicarea fortificațiilor a transformat lăcașul
Mercheașa, Brașov () [Corola-website/Science/300953_a_302282]
-
și tehnologiilor optime de tratare, valorificare și depozitare. În marea lor majoritate deșeurile menajere sunt materiale solide și cu umiditate redusă, cu excepția resturilor alimentare. Depozitul de deșeuri al localității este amplasat în partea de sud-vest a localității. Neexistând o platformă amenajată, împrejmuită și cu perdele de protecție, se înregistrează influențe negative atât la stratul de sol prin infiltrații cu încărcătură poluantă cât și la suprafața, prin antrenarea de către vânt a deșeurilor mai ușoare. Nu sunt prevăzute foraje hidro de control a
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Biserică dispune de o clopotnița din cărămidă și învelita cu tablă. Căminul cultural este folosit pentru organizarea de întâlniri distractive cu tinerii comunei, discoteci, evenimente gen zi de naștere, nunți, botezuri, tot aici se mai țin într-o sală special amenajată ședințele Consiliului local și alte întâlniri cu cetățenii comunei, etc. Căminul, fiind construit din perioada comunistă, se află într-o stare de avansată de degradare find renovat între anii 2008-2009, iar în spate se află frizeria locală. Comună Nenciulești are
Comuna Nenciulești, Teleorman () [Corola-website/Science/301816_a_303145]
-
etc. Amenajările interioare sunt realizate în stil rococo. Merită să fie admirate de asemeni cele 60 de automobile imperiale ce formează parcul auto al castelului, capela și teatrul castelului. Palatul aurit este înconjurat de un parc impresionant cu grădini artistic amenajate ce fascinează prin arhitectura lor barocă ce se remarcă prin aleile dispuse geometric, înaltele garduri vii, împodobitele fântâni arteziene și statuile de marmură în stil clasic. Așa numita „Palmenhaus” este începând din 1883 cea de-a treia ca mărime clădire
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
Vereșmart", între pâraiele Ciobot și Năsaș se găsesc urmele unei așezări din epoca romană. Aici s-au găsit întâmplător substrucții de clădire de piatră, fragmente de țiglă și de ceramică romană provincială. La capătul vestic al satului, pe un loc amenajat ce poartă denumirea de "Mégely", a fost descoperită o așezare neolitică atribuită unei faze timpurii a culturii "Ariușd-Cucuteni", suprapusă de o locuire dacică. Economia acestei localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor (cultivarea cartofului ,sfeclei de zahăr și
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]
-
graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot întâlni crap românesc și fitofag. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vărăști se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,94%), cu
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
toamnă), implicând însă asigurarea nevoilor generale ale statului pe durata unui întreg an calendaristic. Prin sarea sa, Dacia era cel puțin tot atât de importantă imperiului roman, cât pentru resursele ei de aur. Tradiția exploatării apei sărate de către localnici (din fântâni special amenajate) și a folosirii acesteia în gospodării s-a păstrat în această zonă până în prezent. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe pârâul
Mărtiniș, Harghita () [Corola-website/Science/300480_a_301809]
-
Manoleasa (unde s-a filmat serialul RACHETA ALBĂ) și râul ARGEȘ. Nu de mult pe albia râului Argeș se găsea celebrul ștrand "DUMITRANA", o bază de agrement frumoasă cu specific rustic, pistă de popice, restaurant, bar, căsuțe, plajă curată și amenajată. Acest ștrand a funcționat până în 90-91; imediat după revoluție localnicii au revendicat pământul și nimeni nu s-a mai ocupat de această bază, care are și în momentul de față infrastructura de la vremea respectivă. Dureros este că nimeni nu este
Dumitrana, Ilfov () [Corola-website/Science/300499_a_301828]
-
borne indicatoare din 7 în 7 km și locuri de odihnă din 20 în 20 de km. Ideea utilizării drept piste de aterizare-decolare a fost avansată de foarte mulți cercetători, dar nu există dovezi credibile... nu încă... Nici un drum special amenajat nu ducea către Machu Picchu. Această enclavă (probabil a preoților, putând adăposti doar 500 de persoane) există parcă în afara timpului și spațiului, ascunzând mistere încă de nepătruns. În inima unui lanț de munți acoperiți de un dens covor vegetal, Machu
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
folosită ca port maritim. Nivelul apei acestui fluviu scade periodic. Adesea acest fenomen are loc în perioada vară-toamnă. Fluviul este canalizat aproape în întreagime între Kędzierzyn-Koźle și Brzegi Dolny. Fiind navigabilă încă de la gura Opawei, Oder este cel mai bine amenajat fluviu din Polonia din punct de vedere al căilor navigabile interioare. Amenajările au fost inițiate la mijlocul secolului al XVIII-lea, după confiscarea Sileziei de către Prusia. De la începutul secolului al XIX-lea, cursul Odrei a fost micșorat cu 160 km deoarece
Oder () [Corola-website/Science/299540_a_300869]
-
superioară a Mureșului, cuprinzând câteva comune situate în defileul Deda-Toplița, ca Filea, Vătava, Morăreni etc. Aceștia se mai numesc și ițani. Satele păstorești de pe Valea Gurghiului, cum ar fi Hodac, în munții deasupra căruia s-au aflat, tradițional, locuri special amenajate unde se tundeau oile mocanilor mărgineni, au ca port popular tipic „straiele” și pălăriile mocănești, iar locuitorii lor pot fi descriși de asemenea ca mocani. În anumite sate de pe versanții Munților Vrancei zonă numită și "Ținutul Vrancei", cum ar fi
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
drumul se bifurcă. Drumul din dreapta este cel mai specatculos și mai dificil pe unde sunt îndrumați de obicei turiștii (o jumătate de oră de mers cu mașina). Ajunși în alt punct de trecere, se poate lăsa mașina într-o parcare amenajată, iar taxa de trecere pentru vizitarea muntelui este de 2$ de persoană. Pentru cine vrea poate să plătească un ghid (20$), dar nu este nevoie pentru că drumul este foarte populat de muncitorii din crater, care cară sulful până la baza vulcanului
Ijen () [Corola-website/Science/299231_a_300560]
-
Noir. În 1972 s-a format École Nationale d’Équitation. Astăzi complexul în care își desfășoară activitățile Școala Națională de Echitație (ENE) dispune de o infrastructură impresionantă. Ansamblul sportiv desfășurat pe 300 ha dispune de 50 de kilometri de piste amenajate, 10 manejuri olimpice, 5 manejuri de antrenament, un amfiteatru, o clinică veterinară, o șelărie de onoare în care harnașamentele, adevărate opere de artă, sunt înșiruite ca la paradă în așteptarea spinărilor delicate ale celor peste 400 de cai ai școlii
École nationale d’équitation () [Corola-website/Science/299267_a_300596]
-
e satul natal al scriitorului Mihail Gh. Cibotaru, laureat al Premiului Național pentru literatură (1.10. 1986). Cod poștal MD-5040. În anul 2004, cu sprijinul lui Victor Țîbrigan și a locuitorilor din comună, în zona luptelor de pe înălțimea „Bortoasa” este amenajată „Fântâna Eroilor” și monumentul ostașilor români căzuți pe câmpul de luptă în vara anului 1941; iar la 25 octombrie 2008, Victor Țîbrigan a inaugurat Muzeul ostașului român „Memoria” situat pe adresa str. Mihai Eminescu nr. 56.
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]