8,321 matches
-
evenimentele din gazete, toate datele sînt sigure... În 1835 descopăr fizionomia și cauza evenimentelor" (Vie de Henry Brulard). Datele și evenimentele istorice sau naționale pe care le reprezintă ele (acesta fiind sensul dat de Stendhal) pot fi, cel puțin în aparență, complet exterioare circumstanțelor vieții noastre; dar mai tîrziu, cînd reflectăm, "facem numeroase descoperiri", "descoperim cauza multor evenimente". Se poate înțelege asta în mai multe sensuri. Cînd răsfoiesc o istorie contemporană și trec în revistă diversele evenimente franceze sau europene care
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
prin istorie, tablouri, literatură. În orice caz, de multe ori, în măsura în care figura unei rude bătrîne capătă oarecum amploare prin tot ce ne-a dezvăluit despre o perioadă și o societate veche, ea se detașează în memoria noastră, nu ca o aparență fizică puțin ștearsă, ci cu relieful și culoarea unui personaj aflat în centrul unui întreg tablou pe care-l rezumă și-l exprimă succint. De ce, dintre toți membrii familiei, Stendhal a păstrat o amintire atît de profundă și îi schițează
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
dar nici tot ceea ce rămîne din trecut. Sau, dacă vrem, pe lîngă istoria scrisă, există o istorie vie care se perpetuează sau se reînnoiește de-a lungul timpului și în care pot fi regăsite numeroase curente vechi care numai în aparență dispăruseră. Dacă n-ar fi așa, am mai avea dreptul să vorbim de memorie colectivă? Și la ce ne-ar fi de folos cadrele care nu subzistă decît ca noțiuni istorice, impersonale și sobre? Grupurile, în care se elaborau odinioară
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
pasiuni evoluează într-o mișcare neîntreruptă, în istorie avem impresia că, de la o epocă la alta, totul se reînnoiește interesele implicate, orientarea spiritelor, modurile de apreciere a oamenilor și a evenimentelor, tradițiile și perspectivele de viitor și că, dacă, în aparență, reapar aceleași grupuri, dimensiunile exterioare, rezultate din locuri, nume, precum și din natura generală a societăților, sînt cele care subzistă. Dar ansamblurile de oameni care constituie același grup în două perioade succesive sînt ca două părți în contact prin extremitățile opuse
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
nu există an în care, în vreo regiune a acestui ansamblu, să nu se producă o transformare. Așadar, de vreme ce, pentru istorie, totul se leagă, fiecare transformare trebuie să acționeze și asupra celorlalte părți ale corpului social, pregătind noi transformări. În aparență, seria evenimentelor istorice este discontinuă, fiecare fapt fiind separat de precedentul și de următorul printr-un interval în care s-ar putea crede că nu s-a întîmplat nimic. În realitate, cei care scriu istoria, remarcînd în principal schimbările, diferențele
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
faptul că această reprezentare a conștiințelor lipsește sau, mai degrabă, că ea este, provizoriu, mascată, că nici o acțiune exercitată din afară asupra noastră nu-i dă ocazia să se manifeste, deși ea există totuși, în stare latentă, în spatele impresiilor în aparență cele mai personale? Acesta ar fi cazul atunci cînd simțim, de ceva timp, o durere fizică și sîntem atît de absorbiți de propriile senzații încît durerea actuală pare să o prelungească pe cea precedentă, preluîndu-i substanța. Fie că descoperim acum
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
domenii, încît membrii se simt mai apropiați sau, dimpotrivă, mai dezbinați, deoarece credințele și convingerile lor în problema respectivă îi unesc sau îi despart. Dar acest lucru nu este posibil decît dacă aceste elemente de gîndire, care se raportează, în aparență, pentru familie, la obiecte și persoane din exterior, sînt transpuse în reprezentări familiale, adică își păstrează forma aparentă politică sau religioasă -, dar substanța constă în reacțiile rudelor, interesele și opțiunile casei, ale fraților, ale ascendenților. Posibilitatea acestor transpuneri este dovedită
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
rămîne în același grup, de la un moment la altul. Ne mirăm cîteodată, căutînd o amintire foarte îndepărtată, de ușurința cu care mintea sare peste perioade vaste, întrezărind abia, în trecere, de parcă ar privi de la mare distanță, reprezentările trecutului care, în aparență, umplu intervalul. Cum să ne imaginăm însă că toate aceste amintiri de demult sînt acolo, aranjate chiar în ordinea în care s-au succedat, de parcă ne-ar aștepta? Dacă, pentru a ne întoarce în trecut, ar trebui să ne ghidăm
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în care se angajează gîndirea grupurilor, se întinde destul de departe, el nu este nelimitat și nu depășește niciodată o linie care se deplasează pe măsură ce societățile din care facem parte intră în noi perioade ale existenței lor. Totul se petrece, în aparență, ca și cum memoria ar avea nevoie să se simplifice atunci cînd crește cantitatea de evenimente pe care trebuie să le rețină. Să remarcăm că, de altfel, nu numărul amintirilor contează aici. Atîta vreme cît grupul nu suferă schimbări fundamentale, timpul cuprins
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
acestui grup. Între căsătorie și momentul în care s-au născut copiii și au devenit capabili să-și amintească, se poate să fi trecut puțin timp. Dar acest an sau acești ani sînt plini de evenimente, chiar și cînd, în aparență, nu se întîmplă nimic. Atunci se revelează nu doar caracterele personale ale soților, ci și tot ce au preluat ei de la părinți, de la mediile în care au trăit anterior; pentru ca un grup nou să se edifice pe aceste elemente sînt
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
deja născuți se vor plia, dacă nu pe exigențele noului venit, cel puțin pe schimbările rezultate din introducerea sa în grup. Pînă acum, cuplul fără copii a putut gîndi că-și este suficient sieși: poate aproape a și fost, în aparență, în vreme ce se deschidea spre multe influențe din exterior: lecturi, teatru, relații, călătorii, ocupațiile profesionale ale bărbatului și, poate, ale femeii, totul pus în comun, iar cuplul, în trecerea prin numeroasele medii, reacționa în propria manieră și devenea din ce în ce mai conștient de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
într-adevăr această semnificație. Nu greșim afirmînd că ele formează în jurul nostru un fel de societate mută și imobilă. Le înțelegem deși nu ne vorbesc, deoarece au un sens pe care-l descifrăm cu ușurință. Imobile nu sînt decît în aparență, căci preferințele și obișnuințele sociale se transformă, iar dacă ne plictisim de o mobilă sau de o cameră e ca și cum obiectele înseși ar îmbătrîni. E adevărat că, pentru perioade destul de lungi de timp, predomină impresia de imobilitate, ceea ce se explică
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
vieții sociale s-au desprins de controlul religios, numărul și întinderea spațiilor consacrate religiei sau ocupate în mod obișnuit de comunități religioase s-au redus. Firește, "pentru cei sfinți, totul este sfînt" și nu există loc într-atît de profan în aparență unde creștinul să nu-l poată evoca pe Dumnezeu. Credincioșii simt totuși nevoia de-a se reuni periodic și de-a se strînge laolaltă în edificii și pe amplasamente consacrate evlaviei. Nu e suficient să trecem pragul unei biserici ca să
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
impresia împărtășită de mine și de ceilalți pasageri, dar această realitate poate fi trăită și interior; călătorul este atunci împărțit, într-o altă variantă de clar-obscur, între preocupările grupului din care provine și un oarecare dezinteres față de partenerii de drum. Aparența călătoriei este la fel de iluzorie ca și cea a mărturiei: ceilalți vor spune că am văzut aceleași lucruri ca și ei, că-mi amintesc de această călătorie în felul lor, pe cînd eu știu bine, în forul meu interior, că în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
auditiv (...) Sunetele dispărute din orizontul său auditiv nu erau o simplă materie plastică așteptînd să capete formă. (Lumea muzicienilor) nu-și reprezintă sunetele și alăturarea lor decît prin simboluri, care le-au păstrat întreaga puritate. (Era însă izolat numai în aparență.) Vom spune că era închis într-un univers interior? Avea vii amintirile muzicale, adică ră-mînea, prin mijlocul simbolurilor care păstrau pentru el întreaga puritate a sunetelor și a alăturărilor de sunete, strîns legat de societatea muzicienilor și, cum nimic nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
nu numai 60 (V57) ca o obscuritate Ibidem, pp. 342-345 (n. tr.). 61 (V58) indiferent că e vorba de locul persoanelor sau de ordinea evenimentelor, nu există amintiri care să nu fie supuse unor astfel de revizuiri și numai în aparență relatarea sa este una fără fisuri 62 (V59) este numai o aparență 63 (V60) (invers...) nimic din ce s-a putut întîmpla în jurul nostru în trecut și a intrat măcar pentru un moment fugitiv în orizontul nostru... nu există vid
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
61 (V58) indiferent că e vorba de locul persoanelor sau de ordinea evenimentelor, nu există amintiri care să nu fie supuse unor astfel de revizuiri și numai în aparență relatarea sa este una fără fisuri 62 (V59) este numai o aparență 63 (V60) (invers...) nimic din ce s-a putut întîmpla în jurul nostru în trecut și a intrat măcar pentru un moment fugitiv în orizontul nostru... nu există vid absolut în memorie (fără nici o amintire), adică regiuni din trecutul nostru atît
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
din mînă... prima ne face s-o regăsim pe cea de-a doua. 130 (V127) Aceleași lucruri s-ar putea spune despre grupurile de scriitori, de savanți, de artiști, de filozofi. Există grupuri de scriitori care produc mult și, în aparență, produc repede. 131 (V128) De unde vine însă această proprietate a timpului? 132 (V129) deoarece, spre deosebire de imaginile care corespund unor evenimente de odinioară, el nu se pierde, nu se îndepărtează în trecut și nu se estompează imediat ce nu mai este prezent
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
transfocare, exploatat de pildă de Milan Kundera: "Îmi pierdusem virginitatea, îmi găsisem cel mai bun prieten. Eram atât de fericit, că mă îmbătam, [după această reluare a unor acțiuni deja prezentate și a căror înșiruire este destinată a sugera o aparență de ordine în viața lui Jacques, intervine perfectul compus pentru a sublinia momentul de ruptură] tata mi-a dat o mamă de bătaie, [se revine în planul doi al narațiunii; imperfectul cu valoare iterativă, destinat să sugereze un anume context
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de amintit că, în teatrul comic al lui Aristofan, eirôn-ul era mincinosul, construit în opoziție cu lăudărosul. În fabulele grecești, eirôn-ul nu e doar mincinos, el este și viclean, altfel spus, e o variantă de trikster care, deși slab în aparență, câștigă întotdeauna prin inteligență. Retorica a definit ironia ca pe o inversiune semantică: se spune contrariul a ceea ce se lasă a înțelege, presupune un dezacord între cuvinte și împrejurările în care sunt spuse. În Cuvântul de spirit și raporturile sale
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de mare încât nici nu-mi mai doresc vreuna, aceea de a fi primit de doctorul L.B. în clinica lui, pentru că am descoperit destul de repede că este pasionat de literatură, iar pasiunea lui era autentică, și nu un hobby, o aparență înșelătoare sau o exhibiție legitimantă, poartă de acces spre colcăitoarea lume mondenă culturală, ca în cazul altor medici. Multe nopți de „cenaclu literar“ am petrecut, de-a lungul îndelungatei mele spitalizări, cu doctorul L.B. Atunci, n-o știam. Doctorul s-
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
ofereau note despre partenerul de viață, frați care ofereau note unii despre alții. Securitatea prin activitatea ei susținută reușise să tracaseze în așa fel societatea românească, încât aveai senzația că asiști la apocalipsa acesteia. VII.4. Slăbiciunile Securității În ciuda tuturor aparențelor, acest sistem represiv avea și breșe. Prin curaj, perseverență și inteligență Nicolae Steinhardt reușește să țină piept Securității, ba mai mult, chiar să-i înșele vigilența. Astfel, dintr-un Raport cu propuneri de avertizare a lui Nicu Steinhardt pentru încetarea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
sa și obârșia credinței. Dovada, răspunsul la Ce este credința?: "Credința este un fenomen magnetic reciproc între Dumnezeu, a cărui discreție atrage ființa dincolo de ea însăși, și acea generoasă înclinație a sufletului omenesc de a crede prin iubire, în pofida tuturor aparențelor potrivnice". Cât de aproape sunt cuvintele din finalul acestui citat, din nou, de Steinhardt, care ne spune că se cuvine "a crede, pe nevăzute, a chezășui"1. Se adeverește din nou, dacă mai era nevoie, ceea ce am scris la începutul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Ba dimpotrivă, răspunzând la întrebarea " Ce este credința?" el răspunde: "Credința e un fenomen magnetic reciproc între Dumnezeu, a cărui discreție atrage ființa dincolo de ea însăși și acea generoasă înclinație a sufletului omenesc de a crede în iubire, în pofida tuturor aparențelor potrivnice, înclinație care exercită o irezistibilă atracție asupra milosteniei divine". Există totuși o diferență. Dacă la Steinhardt credința e complementară libertății ("opusă robiei"), în cel mai pur spirit ortodox, la Frossard ea e complementară iubirii ("a crede în iubire") ca
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
țară odată cu pantalonii, și mai strașnici decât năvălirile tătărești: în cât ai scăpăra, au pârjolit șacșâri, șlicuri, mestii, giubele și toată garderoba strămoșască.“ (Studie modovană) Teoria este vizibil tributară punctului de vedere „fiziologist“, cu numeroase adeziuni în epocă, potrivit căruia aparențele induc esența printr-un sistem inflexibil de concordanțe. Dar fiziologiile, la noi ca pretutindeni, folosesc activ instrumentele umorului, vizând simularea unui demers științific, și A. Russo însuși zâmbește în cursul propriei demonstrații când formulează propoziții ca acestea: „Ideea și progresul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]