7,127 matches
-
în legătură cu acest lucru, iar faptul de a fi păstrat legătura cu Jack Baillet mi-a întreținut curiozitatea. Cartea lui Francis Crick sau cea a lui Damasio, L'erreur de Descartes (Greșeala lui Descartes), sau cea a lui Edelman despre la Biologie de la conscience (Biologia conștiinței) m-au interesat profund, iar ăsta e efectul Grupului celor Zece. Totuși, fiind anarho-liberali și individualiști, Jack și cu mine eram mai mult sau mai puțin percepuți ca dizidenți ai Grupului celor Zece. Trebuie amintit faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
iar faptul de a fi păstrat legătura cu Jack Baillet mi-a întreținut curiozitatea. Cartea lui Francis Crick sau cea a lui Damasio, L'erreur de Descartes (Greșeala lui Descartes), sau cea a lui Edelman despre la Biologie de la conscience (Biologia conștiinței) m-au interesat profund, iar ăsta e efectul Grupului celor Zece. Totuși, fiind anarho-liberali și individualiști, Jack și cu mine eram mai mult sau mai puțin percepuți ca dizidenți ai Grupului celor Zece. Trebuie amintit faptul că am avut
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
priceput în a-și da seama că trebuia să deschidem alte drumuri. B.C. Care a fost rolul sejurului dumnea-voastră la Institutul de la San Diego? E.M. A fost foarte important pentru că era o perioadă în care mă simțeam în fața unei răscruci. Biologia mă interesase mereu. În cartea mea L'homme et la mort (Omul și moartea), am tratat chiar tema morții dintr-un punct de vedere "biologic", dar după aceea am rămas în afara în-tregii reînnoiri pe care o determinase ceea ce se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vedere "biologic", dar după aceea am rămas în afara în-tregii reînnoiri pe care o determinase ceea ce se poate numi revoluția biologică, după descoperirea dublei elice a ADN de către Crick și Watson. Am avut, deci, parte de o punere la curent în privința biologiei, dar tot pornind de la concepte, cele ale lui Laborit, despre modul său de a concepe un organism viu, și apoi conceptele lui Monod și rolul hazardului în evoluția și chiar în apariția vieții. Ajungeam, deci, la ideea că se dobîndiseră
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
strîngînd mîini, datoriile de prezență sînt infernale și, ca să fiu absolut sincer, e o meserie care te prostește. Îmi făcea bine să fiu reciclat și intram în Grupul celor Zece cu multă bucurie și modestie. B.C. Ați învățat mult despre biologie, ci-bernetică, teoria informației ? M.R. Am început să descopăr această lume în Grupul celor Zece. Era, de altfel, oarecum motivul pentru care mergeam acolo. B.C. Ce vă interesa cel mai mult ? M.R. Mă voi feri să izolez un sector anume. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
biologice. Se afla în contact cu centrul de la Palo Alto din Statele Unite și cercetările sale se articulau în jurul studiului proprietăților matematice ale rețelelor de automate, modelizarea organizării, învățare, recunoașterea formelor, evoluție, aflîndu-se astfel în avangarda cercetării în informatica aplicată la biologie. Unul dintre membrii săi, informaticiana Françoise Fogelman, considerată una dintre pri-mele conexioniste franceze, a dezvoltat la LDR cercetările sale despre rețelele de neuroni. Ceilalți cercetători, Henri Atlan, Maurice Milgram (informatician), Gérard Weisbuch (fizician) lucrau de asemenea pe modele. Problema lor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
științe sociale de la Școala politehnică e recunoscut în prezent drept un centru ce joacă un rol important în dezvoltarea științelor cognitive. Cercetătorii din acest centru s-au interesat de statutul epistemologic al modelelor complexității și auto-organizării, în egală măsură în biologie și în științele sociale, în special în economie, și s-au întrebat ce reguli de corespondență să propună între modele și fenomene, ce definiții formale pentru complexitate, auto-organizare... Interesul pentru aceste modele ale auto-organizării e legat de preocupările de filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
edificiu apela la întîlnirea dintre cei care de obicei nu se întîlnesc deloc sau foarte puțin: medici, biologi, politicieni, sociologi, filosofi, antropologi, ingineri, economiști. Aceste schimburi nu se făceau fără primejdii, căci, dacă unii erau sceptici cu privire la transferul conceptelor din biologie la politică, alții dădeau adesea dovadă de naivitate, luînd anumite ipoteze drept sigure sau făcînd abuz de extrapolări și analogii, trecînd de la un nivel la altul, căzînd fă-ră să-și dea seamă pradă defectelor pe care le criticau la alții
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
franceză pare mai "moale", responsabilitatea ei fiind asumată de medici, pe cînd fizicienii, matematicienii și inginerii se aflau în rîndurile primelor trupe ciberneticiene americane. Cît privește teoria informației, Henri Atlan o prezenta într-un mod critic, analizînd excesele folosirii în biologie a acestei teorii care măsura informația cantitativ. Privirea biologului era întot-deauna prezentă, chiar dacă subiectele abordate erau legate mai direct de matematică sau de fizică. Pentru a înțelege mai bine locul diferitelor discipline din sînul Grupului celor Zece, vom încerca să
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
un loc important științelor vieții. Se proiectează redactarea unui "manifest pentru o gîndire politi-că cu fundament științific" și se realizează primul capitol. În acesta, numit La science du vivant en question (Știința viului în discuție), se acordă un loc esențial biologiei: "Biologia, știința viului, a de-venit esențială pentru orice reprezentare a lumii de cînd se sprijină pe date experimentale precise (...). În următoarele decade, biologia va "domina" celelalte științe așa cum fizica și chimia dominaseră celelalte discipline științifice în secolele trecu-te
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
loc important științelor vieții. Se proiectează redactarea unui "manifest pentru o gîndire politi-că cu fundament științific" și se realizează primul capitol. În acesta, numit La science du vivant en question (Știința viului în discuție), se acordă un loc esențial biologiei: "Biologia, știința viului, a de-venit esențială pentru orice reprezentare a lumii de cînd se sprijină pe date experimentale precise (...). În următoarele decade, biologia va "domina" celelalte științe așa cum fizica și chimia dominaseră celelalte discipline științifice în secolele trecu-te, și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
numit La science du vivant en question (Știința viului în discuție), se acordă un loc esențial biologiei: "Biologia, știința viului, a de-venit esențială pentru orice reprezentare a lumii de cînd se sprijină pe date experimentale precise (...). În următoarele decade, biologia va "domina" celelalte științe așa cum fizica și chimia dominaseră celelalte discipline științifice în secolele trecu-te, și, pentru a-și extinde competențele, ea anexează deja savanți capabili să-i ofere o mai bună cu-noaștere a ființelor vii și mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fundamentale". Ei înscriu acest manifest în acțiunea care încearcă să construiască civilizația Cunoașterii". Încă din in-troducere, manifestul denunță "o acțiune politică bazată pe irațional și magie" și afirmă că "datele pe cale de a fi achiziționate de către știința experimentală modernă în biologie, biopsihologie și sociologie deschid perspective revoluționare pen-tru comportamentele oamenilor, societăților și speciei umane". Știința e percepută, așadar, ca sursă de soluții pentru problemele de ordin politic. Redactorii 136 acestui manifest născut mort cred în știință ca într-o cale ce
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sînt descrise ca trei faze succesive ale de-mersului științific. În această viziune, nu se acceptă nici o îndoială cu privire la existența și la pertinența unei metode științifice riguroase și raționale ce trebuie să servească drept model politicienilor: "Năvala cunoștințelor noastre din biologie și sociologie ne conduce spre o societate științifică, bazată pe o civilizație a cunoașterii care le va urma societăților industriale...". Regăsim aici dominanta științifică a grupului și dorința de a se îndrepta spre o "societate științifică" ce amintește concepțiile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și efectele retroactive din domeniul său și așteaptă încă la rîndul său instrumentele pentru prelucrarea informației, ce ar trebui să fie adevărate proteze informatice de înaltă clasă". Boissel estimează că există "o adevărată transformare calitativă de la științele tradiționale (fizică, chimie, biologie) la știința ce ar putea privi politica și care ar fi aceea a întregului coerent regrupînd inanimatul, viul, organizările viului, totul considerat ca fiind dinamic și nu static". Jean-François Boissel, în calitatea sa de inginer, adaugă modelizarea matematică și logică
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ce ar putea privi politica și care ar fi aceea a întregului coerent regrupînd inanimatul, viul, organizările viului, totul considerat ca fiind dinamic și nu static". Jean-François Boissel, în calitatea sa de inginer, adaugă modelizarea matematică și logică acolo unde biologiii nu vorbeau decît despre experiență și pricepere. În funcție de meseria și de competențele proprii, fiecare pune accentul pe ceea ce cunoaște mai bine. Dacă unii sînt de acord în a stimula apariția unei științe unificate, universale, care să facă parte dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ce acorda o importanță prea mare savanților, și mai ales biologilor, e abandonată în fața reticențelor unora dintre membrii grupului. Jack Baillet explică, într-o scrisoare datată 22 noiembrie 1971: Fără îndoială că, prin osmoză cu ideile unora dintre fondatorii săi (biologii) și cu practica experimentală a tuturor, grupul procedează și progresează asemeni unei ființe vii, adică prin încercări și erori, tato-nînd și modificîndu-și demersul dacă e cazul. De aceea proiectul "manifestului" e abandonat în fa-voarea întîlnirilor-dezbateri pe teme precise: proprietatea și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
grupului. La începutul anilor '70, nu se pun sub semnul întrebării importanța și contribuțiile științei. Dimpotrivă, locul preponderent acordat științei e considerat firesc, iar știința e văzută ca un instrument eficace pentru introducerea unei revoluții: recursul la concepte dezvoltate în biologie pentru a înțelege mai bine fenomenele sociologice și propunerea făcută oamenilor politici de a adop-ta o metodă așa-zis șiințifică. Credința într-o metodă științifică mai mult sau mai puțin mitică, obiectivă, logică, rațională e puternic înrădăcinată. Membrii entuziaști ai
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
discutabile) sau chiar, puțin mai departe, în textul însuși al lui Jacques Robin. Ultima parte a documentului vizează pro-iectul unei "societăți informaționale" și, în primul rînd, reflecții cu privire la "cunoașterea obiectivă" și științele viului. Concepțiile poziviste și punerea în valoare a biologiei se regăsesc din nou în afirmațiile lui Jacques Robin, care crede că "cele patru idei biologice fundamentale ce trebuie asimilate sînt: 1. "informația"; 2. evoluția; 3. specia umană este integrată în "natură"; 4. limbajul pare să fi fost selecționat deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
științifice pen-tru a crea un fel de "religie" nouă bazată pe raționalism și pe o etică seculară umanistă, numită "umanism științific" de către biologul Julian Huxley. Acest umanism științific ce vizează să planifice evoluția societăților umane printr-un control științific al biologiei, omului și societății se regăsește în afirmațiile lui Jacques Robin. O nouă fi-losofie holistă a medicinei, care năzuiește să reorienteze practicile medicale spre prevenirea boli-lor, iar construcția pozitivă a sănătății apare ca una din expresiile umanismului științific. Medici-na socială încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de a înțelege cum funcționează gîndirea. Era vorba, în fapt, de a trece de la un fel de reprezentare materială și energetică la o reprezentare in-formațională a vieții, de a intra în era comunicării și controlului. Cultura militară de după război transforma biologia într-o știință a informației. Creierul era comparat cu o mașină de calcul. Ereditatea devenea transferul unui mesaj de la o generație la alta. Introducerea unor termeni precum cod, mesaj, instrucțiune, program, comunicare contribuia la construirea acestui nou cîmp de reprezentare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
GRUPULUI CELOR ZECE 24 Jacques Robin povestește istoria Grupului celor Zece 24 Convorbiri cu Jacques Robin (1995-1996) 26 Mărturia lui Annie Robin 68 Objectif 72 (Obiectiv 72): întîlnirea fondatoare 69 Robert Buron (1910-1973): politică și umanism 72 Henri Laborit (1914-1995): biologie și politică 79 Edgar Morin: sociologie și politică 84 CIBERNETICA ȘI GRUPUL CELOR ZECE 89 Introducere în cibernetică 89 Jacques Sauvan 98 Interviuri cu Jacques Sauvan (1995) 100 Jean-François Boissel 118 Interviu cu Jean-François Boissel(1995) 120 Introducere în a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de la prima la a doua revoluție mondială). Pentru David Rousset, reflecțiile istorice, analizele politice și acțiunea sînt indisociabile. 21 Centrul internațional de cercetare și studii transdis-ciplinare, al cărui vice-președinte e Jacques Robin, a fost fondat în 1987. 22 Gérald Edelman, Biologie de la conscience (Biologia conștiinței), Odile Jacob, 1992. 23 Leroi-Gourhan a murit în 1986. 24 Am păstrat de atunci relații apropiate cu Armand Petitjean, pe care îl consider unul dintre spiritele cele mai fine ale timpului nostru. 25 Compozitorul Michel Philippot
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a doua revoluție mondială). Pentru David Rousset, reflecțiile istorice, analizele politice și acțiunea sînt indisociabile. 21 Centrul internațional de cercetare și studii transdis-ciplinare, al cărui vice-președinte e Jacques Robin, a fost fondat în 1987. 22 Gérald Edelman, Biologie de la conscience (Biologia conștiinței), Odile Jacob, 1992. 23 Leroi-Gourhan a murit în 1986. 24 Am păstrat de atunci relații apropiate cu Armand Petitjean, pe care îl consider unul dintre spiritele cele mai fine ale timpului nostru. 25 Compozitorul Michel Philippot, decedat în 1996
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
redacție, Guy Béney, iar comitetul de lectură era compus din Claire Ambroselli, Annie Batlle, Guy Béney, Michel Gault, René Passet, Odile Robert, Jacques Robin și Joël de Rosnay. 110 La sfîrșitul anului '84, Guy Béney, profesor universitar cu formație în biologie, marcat de ecologie și psihanaliză, trimise o scrisoare circulară pentru a propune diferitelor personalități să fondeze un buletin care să prezinte date provenind din discipline variate și care să analizeze articole din jurnalele științifice internaționale. Doar Jacques Robin și Edgar
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]