6,961 matches
-
diferitele domenii în care vor profesa ca adulți. O materie care e suficient de largă încât să lase spațiul prin care retorica neoliberala a „interculturalismului” și „ creativității” să fie ocolite și în care subiecte cum ar fi nedreptatea intrinseca a capitalismului să poată fi abordate (folosind artă că pe un instrument și ca pe un pretext). De asemenea, o materie care justifică prin caracterul ei mai creativ modalități de lucru care să fie non-ierarhice, să fie bazate pe dialog, să socotească
Câteva fragmente despre artă politică, educaţie şi eşec () [Corola-website/Science/295697_a_297026]
-
subsequently use în their different career paths aș adults. It is a subject which is vague enough to allow space for the subversion of the neoliberal rhetoric of “interculturalism” and “creativity” and for topics such aș the intrinsic injustice of capitalism (topics approached using art aș both an instrument and a pretext). It is also a subject which enables modes of work which are non-hierarchical, rely on dialogue, emphasize the process and not the end-result etc. [...] Some of the schools we
Câteva fragmente despre artă politică, educaţie şi eşec () [Corola-website/Science/295697_a_297026]
-
-mă de contextul capitalist care aduce în prim-plan inutilitatea cunoștințelor, mi-am propus dezvoltarea facultății creative la elev. Pentru asta, educația vizuală se pretează cel mai bine, neavând niște reguli atât de stricte că celalalte materii. Apoi, înăsprirea condițiilor capitalismului românesc m-a determinat să-mi propun că direcție trezirea conștiinței politice prin diverse modalități ludice, care să-i facă pe elevi să relaționeze cu anumite teme. Încerc să îi determin să se gândească la alte sfere, ca cele politice
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
în which such knowledge is useless, I aimed to develop the student’s creative abilities. Visual education is especially suitable for such a goal, since it hâș more permeable rules than other subjects. The increasing hardships brought on by Romanian capitalism made me attempt to awaken the political conscience through various jocular ways that would get pupils to relate to certain topics. I try to get them to think about other areas, such aș the political and social ones or the
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
de Marius Bogdan Tudor În sistemul economic capitalist din secolul 19, forma de mediere dintre deținătorii mijloacelor de producție și forțele de producție o reprezenta munca salarizată în funcție de timpul efectiv de muncă.[1] Capitalismul industrial dezvoltase forțele de producție într-o asemenea măsură, încât potențialul lor productiv ar fi făcut inutilă orice organizare a producției care să se bazeze pe timp efectiv de muncă. Însă, conform lui Marx, această transformare radicală a procesului de
Munca salarizată și ziua de 1 mai () [Corola-website/Science/295712_a_297041]
-
forțele de producție într-o asemenea măsură, încât potențialul lor productiv ar fi făcut inutilă orice organizare a producției care să se bazeze pe timp efectiv de muncă. Însă, conform lui Marx, această transformare radicală a procesului de producție în capitalism nu este o consecință automată a progresului științific și tehnic sau a aplicării sale, ci este mai degrabă înlesnită de o contradicție socială: "Capitalul însuși este o contradicție în mișcare, în sensul că merge în direcția reducerii timpului de muncă
Munca salarizată și ziua de 1 mai () [Corola-website/Science/295712_a_297041]
-
celor executați pentru "vina" de a fi asociați cu mișcarea anarhistă. Ulterior ea a fost adoptată oficial de mai multe state, printre care și cele socialiste. Nu însă și de SUA. [caption id="attachment 1133" align="aligncenter" width="280"] Art Young, "Capitalism". Sursa: http://www.peteykins.com/sparklepics 5/ArtYoungCapitalism.jpgCredits: Paul Buhle, Mike Alewitz, "Insurgent Images. The Agitprop Murals of Mike Alewitz", Monthly Review Press, 2002, p. 7.[/caption] Haymarket Square, Chicago, 4 mai 1886 de Art Young Nu trebuie să
Munca salarizată și ziua de 1 mai () [Corola-website/Science/295712_a_297041]
-
Masses, 2 mai 1939. Sursa: http://www.marxists.org/subject/mayday/articles/young.html [1] În jurul acestui tip de muncă (în condiții diferite, favorabile sau defavorabile muncitorilor) s-au construit, aparent paradoxal, și socialismul de stat de inspirație sovietică, precum și capitalismul financiar al ultimilor patru decenii. În acest context, însă, sistemul socialismelor de stat nu urmărea profitul, ca orice tip de capitalism, ci acumularea de resurse în vederea redistribuirii lor, conform unor principii teoretic raționale, întregii "clase muncitoare." [2] Condiționarea este o
Munca salarizată și ziua de 1 mai () [Corola-website/Science/295712_a_297041]
-
condiții diferite, favorabile sau defavorabile muncitorilor) s-au construit, aparent paradoxal, și socialismul de stat de inspirație sovietică, precum și capitalismul financiar al ultimilor patru decenii. În acest context, însă, sistemul socialismelor de stat nu urmărea profitul, ca orice tip de capitalism, ci acumularea de resurse în vederea redistribuirii lor, conform unor principii teoretic raționale, întregii "clase muncitoare." [2] Condiționarea este o problemă de viață și de moarte. Muncești astfel, altfel nu poți trăi. Karl Marx. Grundrisse: Foundations of the Critique of Political
Munca salarizată și ziua de 1 mai () [Corola-website/Science/295712_a_297041]
-
urbane prin presiuni economice și sociale exercitate de către o clasă privilegiată în căutare de noi piețe (imobiliare) pentru crearea de plus-valoare[1]. Astfel, ea reprezintă nouă granița de conflict între clasele sociale, granița important de relevat pentru a înțelege mecanismele capitalismului contemporan. Condiția contemporană a capitalismului poate fi privită prin prisma urbanității astfel: diviziunea de clasă exprimată prin acumularea de capital este internă metropolei și îi dă caracterul specific până în cele mai mici detalii[2]. Din perspectiva condiției urbane, schimbarea față de
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
sociale exercitate de către o clasă privilegiată în căutare de noi piețe (imobiliare) pentru crearea de plus-valoare[1]. Astfel, ea reprezintă nouă granița de conflict între clasele sociale, granița important de relevat pentru a înțelege mecanismele capitalismului contemporan. Condiția contemporană a capitalismului poate fi privită prin prisma urbanității astfel: diviziunea de clasă exprimată prin acumularea de capital este internă metropolei și îi dă caracterul specific până în cele mai mici detalii[2]. Din perspectiva condiției urbane, schimbarea față de paradigmă fordistă constă în accentuarea
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
este extras mai puțin din munca salarială și mai mult din speculația imobiliară. Această situație și-a arătat dimensiunile catastrofice o dată cu criza financiară ce începe în 2007, criza declanșată de bulă imobiliară. Astfel, daca urbanitatea exprimă în mod privilegiat transformările capitalismului, gentrificarea este fenomenul ce relevă în mod reprezentativ aceste dinamici. Ea este „tensiunea de suprafață a unui parazit masiv și ascuns”[3]. Că orice fenomen politic, si gentrificarea are o geografie specifică. Lansată în centrele modernității occidentale ea se propagă
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
urbanologi, este esențial înțelegerii specificului valului al treilea al gentrificării. Însă mai degrabă decât a fi descriptiv sau critic, el este ideologic: cheamă la identificare. Cu alte cuvinte, creativ ești dacă te definești astfel și astfel, te plasezi în avangardă capitalismului cognitiv, după cum observa și Florida că ar fi funcția acestei clase. La mijloc este o poziționare</b> și nu o determinare. „Orașul creativ” este orașul ce se lasă definit de această clasă: se transformă conform nevoilor sale, îi adopta discursul
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
creativ” nu este nimic altceva decât aceeași strategie ideologică, „o himera în care mască culturii este folosită pentru a acoperi hidra speculației imobiliare concrete”[8]. Maschează o violență tacită și complexă aplicată celor mai vulnerabile grupuri sociale urbane: cele inutile capitalismului contemporan. Acestea sunt dislocate și marginalizate atât fizic cât și din mentalul colectiv prin ample procese de gentrificare. Cealaltă față a „orașului creativ” este „orașul revanșist” (Neil Smith). Acesta desemnează structura complexă de represiune a oricărei rezistente la gentrificare[9
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
curente - ignorarea lor de către capital - într-o strategie de sabotaj creativ,[18] punând piedici procesului gentrificator. Tendințele multiple ale funcției artei în contextul urban de azi, tendințe articulate în jurul condițiilor materiale, arată că arta tocmai pentru că este importantă pentru transformările capitalismului azi, trebuie să devină un sit al rezistenței și al reacției în fața proceselor antisociale. Aflată într-o dialectica complexă a inofensivității și ofensivității, artista este chemată să se plaseze în mod asumat într-o tendința sau alta. Caracterul inofensiv al
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
și ofensivității, artista este chemată să se plaseze în mod asumat într-o tendința sau alta. Caracterul inofensiv al artei în sensul inocentei sale politice este un mit extrem de util avansării în putere a claselor privilegiate și prin ele a capitalismului însuși. În schimb ofensivitatea să, oricât s-ar încerca convingerea inexistentei sale - fie într-o logică cinica, a lui orice-faci-participi-la-opresiune, fie într-o logică conservatoare, a artei pentru artă - este reală. [1] Considerăm teoria critică în privința gentrificării, incluzând autori că
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
spațiile urbane au fost atrase/aduse în perioada regimurilor Dej și Ceaușescu pentru a egaliza social și etnic zone urbane dominate de un ethos al clasei de mijloc și de o diversitate etnică. Astăzi, aceste populații au devenit, în logica capitalismului post-fordist, pur și simplu inutile. Se poate face în acest sens o analogie cu observațiile lui Rosalynd Deutsche vis-a-vis de populațiile dislocate din Lower East Side , New York: „Imigranții primiți în această țară de la mijlocul secolului XIX până aproape de Primul Război
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
exercised by a privileged class looking for new (real-estate) markets to create surplus value. Therefore, it represents the new boundary of conflict between social classes, a boundary which is important to reveal în order to understand the mechanisms of contemporary capitalism. Like any political phenomenon, gentrification hâș a specific geography. Launched în the centers of Western modernity, it was propagated together with the capitalist colonization and urbanization of other geographic areas. În Eastern Europe, gentrification comes alongside the import of the
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
been brought over during the regimes of Dej and Ceaușescu în order to socially and ethnically balance urban areas dominated by a middle-class ethos and ethnic diversity. Today, these groups of people have become useless în the logic of post-Fordist capitalism. One can make an analogy with Rosalynd Deutsche’s observations on dislocated populations în New York’s Lower East Side: “Immigrants accepted into the country from the middle of the 19th century up to World War 1 belong to a dislocated
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
un proces foarte important la care lucrăm, acela de reface în mințile oamenilor legătură dintre problemele comunităților rurale și cele ale locuitorilor de la oraș. Oamenii trebuie să înțeleagă că lupta este una singură, lupta împotriva unui singur lucru, care este capitalismul. Este imposibil să câștigăm bătălia pentru locuințe fără să oprim megaconstrucțiile de pe câmpurile de la țară. Cred că cel mai important lucru pe care îl construim cu Comitetele, este ideea că „moștenirea” pe care o va lăsa Cupă săracilor va fi
„74 de comunități urmează să fie evacuate din cauza Cupei Mondiale” () [Corola-website/Science/295764_a_297093]
-
joacă un rol foarte important în procesele de continuă marginalizare a populațiilor „indezirabile. Este foarte important, însă, să vedem în acest eveniment nu un episod izolat, ci ca un simptom al unui conflict de clasă determinat de condiția contemporană a capitalismului, conflict prezent peste tot in România. Astfel, prioritizarea chestiunii patrimoniului în disputele publice legate de urbanism înseamnă recuperarea unei istorii ce legitimează statutul privilegiat al unei clase de mijloc educate, ce se vrea subiectivitatea centrală a capitalismului târziu. Subclasa creativă
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
condiția contemporană a capitalismului, conflict prezent peste tot in România. Astfel, prioritizarea chestiunii patrimoniului în disputele publice legate de urbanism înseamnă recuperarea unei istorii ce legitimează statutul privilegiat al unei clase de mijloc educate, ce se vrea subiectivitatea centrală a capitalismului târziu. Subclasa creativă este considerată în această dinamică avangardă expansiunii și consolidării autorității acestei subiectivități. Desigur că aceasta dinamică nu se desfasoara pur și simplu ci întotdeauna pe seama unei alte clase, lipsite de privilegii și deci prin oprimarea unor grupuri
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
co-inițiator, împreună cu Mihaela Michailov, al proiectului de cercetare și performare a istoriei recente Capete înfierbântate. 13-15 iunie 1990) discută despre contextul istoric, social și politic în care au avut loc evenimentele din 1990 și despre repercursiunile evenimentelor respective în evoluția capitalismului post-decembrist. Bogdan: Ca martor ocular la evenimentele din iunie 1990, contemplându-le acum din perspective mai obiective decât mi-a permis Șocul și Copleșirea (Naomi Klein) încercată atunci, care s-au încărcat între timp de o serie de semnificații contradictorii
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
despre mai multă autonomie a fabricilor. Cred că în mintea multora dintre români, la momentul respectiv, progresul ar fi însemnat mai degrabă ceva în zona sindicatelor libere din Polonia, cam astea erau reperele lor. Reperele despre piața liberă și noul capitalism de tip occidental erau cvasi-inexistente, importate din Occident și aruncate în față tot de Rațiu și compania. Bogdan: Da, exact așa și este, le redigerau, dacă vrei. Sigur, e foarte greu să închegi un discurs coerent atâta vreme cât nu există premise
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
este în Gara de Nord etc. etc.” Iar eu, la 23 de ani, făceam „hahaha!”, nu puteam decât să râd la așa ceva. Dar ele s-au întâmplat exact așa, și ciudățenia este tocmai împlinirea prezicerilor „diavolului personificat”, Iliescu, care vorbește despre acest „capitalism de cumetrie”, tradusă din sintagma „<i>crony capitalism</i>”: adică exact ceea ce fac foștii demnitari comuniști și odraslele lor! Oamenii știu de fapt lucrurile astea, dar nimeni nu face nimic în acest sens. Dacă nu ești dispus să îți distrugi
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]