6,608 matches
-
istorie a slavilor r? s?riteni: Rusia ? i Polonia (Bucure? ți, 1919), Iorga s? a temut, ca de obicei, c? oamenii nu o vor cîți. Ar fi p? cat dac? n?au f? cut? o. Lucrarea această merge p�n? la r? d?cinile controversei polonoruse, explic�nd c? , de? i ru? îi ? i polonezii apar? ineau aceluia? i neam, drumurile lor s? au desp? r? it atunci c�nd polonezii au fost cre? țină? i de Romă, iar ru? îi de Bizan?. Datorit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Bucure? ți�, Fond Nicolae Iorga, Dosar 4, F. 18 107�Memorii, vol. VII, pp. 85 ? i 94 108��Neamul rom�nesc�, 2 ianuarie 1934. Dar Iorga �? i d? dea seama c? teroarea exercitat? asupra Legiunii �nu a distrus r? d?cinile r? ului�. Vezi Istoria rom�nilor (Bucure? ți, 1939), vol. X, p. 487 109�Roberts, op. cît. , p. 80 ? i Lebedev, op. cît. , p. 16 110�Memorii, vol. VII, p. 208 111��Neamul rom�nesc�, 23 ianuarie, 31 martie ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din familia ta probleme cu alcoolul sau drogurile? 3. Sănătatea Când te duci la culcare? La ce oră te scoli? Când te trezești te simți încă obosit sau te simți în formă? Ce mănânci la micul dejun? Ce mănânci la cină? Cine se îngrijește de mesele tale? Ai avut vreodată un accident serios (arsură, cădere, oase rupte, accident de mașină etc.)? Ai fost internat la spital vreodată? Ai avut vreo intervenție chirurgicală? Ai avut vreo experiență neplăcută sau care ți-a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rii acestui volum. F]r] ei, editarea ar fi fost mult mai dificil], iar produsul final ar fi avut, în mod sigur, o calitate inferioar]. Peter Singer Decembrie 1990 Cuprins Introducere PETER SINGER Mulțumiri Lista autorilor Partea întâi: R]d]cinile Originile eticii MARY MIDGLEY Unde își are originile etică? Este o invenție uman] sau ceva ce dator]m str]moșilor noștri preumani? Trebuie s] l]s]m deoparte unele mituri care conținu] s] fie obstacole în calea progresului intelectual legat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Marx și Hegel’s Ethical Thought. Robert Young este membru al Facult]ții de Filosofie din cadrul La Trobe University, Melbourne. A publicat lucr]ri în domeniul filosofiei religiilor, al metafizicii, al eticii, al filosofiei sociale și politice. I R]d]cinile Originile eticii Mary Midgley i. În c]utarea unei justific]ri Care sunt originile eticii? Aici se combin] dou] întreb]ri foarte diferite, una legat] de faptul istoric, alta privind autoritatea. Ner]bdarea de a r]spunde celor dou] întreb
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele dou] motive avute în vedere. Un impuls care este violent, dar temporar - în acest caz, migrarea - se opune unui sentiment obișnuit, cu intensitate mai slab] constant], dar mai intens în sensul de mult mai persistent și cu r]d]cini mai profunde în caracterul ființei. Darwin s-a gandit c] regulile alese ar tinde s] arbitreze în favoarea motivelor mai slabe, dar persistente, fiindc] violarea lor ar duce, mai tarziu, la remușc]ri mai profunde și mai chinuitoare. C]utând, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de „principii fixe” din Vede, si variind de la „porunc], uzanț], datorie, corectitudine, justiție, moralitate, virtute, religie, fapte bune, funcție sau caracteristici” pan] la „norm]”, „echitate”, „adev]r” și multe altele (Kane, 1969, I.1:1-8). Cuvântul deriv] din r]d]cină sanscrit] dhr - a forma, a ridica, a sprijini, a susține sau a ține laolalt]. În mod evident, sugereaz] ceva care menține, d] ordine și ofer] coeziune oric]rei realit]ți date, si, în final, naturii, societ]ții și individului. Dup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care ne îndrept]m spre secolul XXI, acest fapt poate fi considerat nepotrivit; dar, m]car el poate oferi câteva metafore folositoare sau principii analoage, care se pot împleti cu noțiunile, ideile, teoriile și analizele noastre. Dharma, având r]d]cinile în rita sau „ordinea natural]”, ar putea oferi o perspectiv] mai holistic], organic] și clarificat] ecologic, care s] vin] în contrast cu mediul din ce in ce mai individualist, competitiv, tehnocrat, care exploateaz] natură, mediu în care noi încerc]m s] gândim și s] punem în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
resurse valoroase pentru soluționarea conflictului dintre nevoile umane și idealurile morale. viii. Contribuțiile în plan etic aduse de tradițiile budiste de mai tarziu Tradițiile budiste de mai tarziu, cum ar fi Mah³y³na, Tantray³na, Zen și Hinay³na, își au r]d]cinile în înv]ț]turile lui Buddha; toate împ]rt]șesc doctrinele fundamentale de nepermanent], suferinț] și renunțare la sine. Diferențele dintre ele rezid] în tehnicile de comunicare și în aspectele spre care sunt orientate. Un element central în leg]tur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dar ce fel de Dumnezeu? (întrucât au existat mulți zei de-a lungul istoriei umanit]ții) -, iar a doua la Iisus Hristos. În limbajul curent, numele lui Iisus Hristos este perceput că o unitate, desi cuvântul Hristos are r]d]cini în credința ebraic], de care El aparținea, si se refer] la Mesia pe care Dumnezeu avea s]-L trimit] pentru a mântui lumea. Primii creștini au fost, de fapt, evrei care au crezut c] Hristos este Mesia. Credință ebraic] are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și specifice la toate problemele etice care apar în lume. Mai degrab], exist] o varietate de posibilit]ți, dintre care unele se exclud. Recunoașterea ambiguit]ții alegerii reprezint] o parte din sarcina eticii creștine. îi. Iisus Revenim la r]d]cinile eticii creștine în timpul propov]duirii lui Iisus, în special la înv]ț]tură conținut] în așa-numitele evanghelii sinoptice, a lui Marcu, a lui Matei și a lui Luca. A patra, a lui Ioan, poate fi privit], cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
individualist asupra cerințelor de a aborda un comportament de colaborare, sugerat de instituțiile politice ale cet]ții-stat. Ceea ce încearc] s] ilustreze este c], în final, nu există nici un conflict între cele dou]. Credință lor în rațiune își avea r]d]cinile în cultura greac] din secolele al V-lea și al IV-lea î.Hr., atât în m]sura în care aceasta exprimă obiceiul argument]rii și al dezbaterii, inclus] într-o form] de societate politic] care presupunea o implicare individual] rezonabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opere, Nietzsche nu a încercat s] demonteze teoriile kantiene și utilitariste. El a ales s] expun] ceea ce consideră a fi forțele psihologice care îi determin] pe oameni s] formuleze aceste viziuni. Lupta pentru dominație, invidia și resentimentele reprezint] r]d]cinile moralei moderne. Nietzsche nu a cruțat nici pretențiile abstracte la raționalitate; și acestea nu fac decât s] mascheze lupta pentru putere. Nu exist] o îndrumare impersonal] pentru acțiune; tot ceea ce le r]mane oamenilor este s] decid] ce fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teorie moral] una contractualist] în mod evident? Voi aborda aceast] chestiune din punct de vedere istoric pentru a vedea unde și de ce a ap]rut o tradiție contractualist]. i. Scurt istoric Deși abordarea contractualist] în etic] își are r]d]cinile în Antichitatea greac], ea a început s] capete vizibilitate în timpul Iluminismului. În sistemele teleologice și religioase care au dominat gândirea preiluminist], s-a considerat c] obligațiile morale își au sursă în ordinea natural] sau în cea divin]. Fiecare individ are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturile aparțin unei tradiții a rațion]rii etice care își are originea în Antichitate. Din perspectiva acestei tradiții, conotațiile termenului aparțin mai degrab] domeniului legal decât celui moral. Așa cum arăt] Stephen Buckle în capitolul 13 intitulat „Dreptul Natural”, r]d]cinile conceptului de „drepturi ale omului” se afl] în doctrina dreptului natural. Grecii, în special filosofii stoici, recunoșteau posibilitatea că legile umane efective s] fie nedrepte. Ei au constatat c] legile variau de la o regiune la alta și au concluzionat c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea fi v]zut] că un imperialism cultural din partea națiunilor liberale occidentale. În general, scriitorii contemporani adepți ai tradiției conservatoare obiecteaz] împotriva individualismului care este indirect implicat în susținerea drepturilor. Ei percep individualismul liberalismului occidental că neavând r]d]cini și doresc s] înlocuiasc] ideea individului v]zut că un atom social cu ideea indivizilor cu anumite roluri sociale în cadru unei comunit]ți organice. O critic] general] a liberalismului occidental, în acest sens, a fost expus] recent de c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] sunt necesare anumite credințe pentru a menține o societate fascist] nu înseamn] a le justifica. Chiar dac] aceste argumente în favoarea relativismului moral nu sunt solide, doctrina a avut mereu adepți. Forță ei conținu] și-a avut mereu r]d]cinile în variația impresionant] în concepția etic] care poate fi g]sit] de-a lungul istoriei și culturii umane. Într-un text antic (Dissoi Logoi sau Argumente contrare; Robinson, 1979) asociat sofiștilor, se scoate în evident] faptul c] pentru lacedaemonieni era
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] a manca trupul decedat al țâț]lui unei persoane este o cale de a-i p]stră substanță spiritual]. În sfârșit, unele dintre diferențele zdrobitoare în concepția moral] a societ]ților ar putea s] nu-și aib] r]d]cinile în diferențele dintre valorile fundamentale, ci în faptul c] aceste valori ar trebui implementate în diferite moduri, luând în considerare condițiile variate existente în diverse societ]ți. Dac] o societate num]r] mai multe femei decât b]rbați (deoarece b
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
limbaj și moral], întrucat dovezile par a susține c] anumite concepții ale lui Chomsky cu privire la caracterul înn]scut al limbajului sunt întemeiate (Lieberman, 1984), studiile asupra dezvolt]rii și cele multiculturale sugereaz] c] aceste credințe morale își au r]d]cinile atât în sfera biologiei, cât și în mediul cultural. iv. Contractul biologic Presupunând c] scenariul empiric prezentat anterior este corect, trebuie s] g]sim implicațiile acestuia. Luând în considerare aștept]rile în ceea ce privește omul că ființ] social], discuția a fost abordat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cunoscute în marile albume internaționale. Oferindu-se parcă doar ție, acum, într-o mult favorizată exclusivitate. Ieșim, în lumina unui crepuscul de vitraliu gotic, din refectoriul de la Casa Cardinal Piazza, unde bucatele maicilor, monaca, coborîseră parcă atunci de la o cerească cină, ieșim deci în întîmpinarea nopții și, cînd să trecem unul din inombrabilele poduri, privirea ne cade în dreapta, pe o astfel de catedrală: Madonna dell' Orto. Sub imperiul aceleiași impuse obișnuințe, intrăm. Minune: opt pînze de Tintoretto! În fața cărora ți se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
florentine). Dar totul după cîte ne dăm seama se consumă într-o senină neutralitate din partea instituțiilor menite să monitorizeze, autorizat și eficient, arhitectura și urbanistica unui oraș de prestigiul Iașilor. Infestat de turnuri și turnulețe. Mergea, seară de seară, la Cina. Cînd cu una, cînd cu cealaltă. A răspuns mirării mele cu precizarea: blonda îmi distruge sistemul de valori, bruneta mi-l reface. Vorbea ca-n piesele lui Mazilu, deși habar n-avea cine era ăsta. Viața a priori în acest
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
inițiatic circumscriu topoï specifici, ce ordonează istoria vieții la Curte, pe care o transferă prin reprezentări arhetipale în imaginarul medieval. Masa, cu simbolistica ei mitică, a circularității, a valorilor fraternității și ale întâlnirii familiale, își află modelul creștin absolut în Cina cea de Taină [anti-modelul local, sancționat în istoriografie mai târziu, dar și în imaginarul colectiv, este dat de comportamentul lui Alexandru Lăpușneanu sau al lui Mihnea-vodă în episodul uciderii boierilor la petrecere, pe fundalul relațiilor încordate dintre instituțiile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
semnificativ pentru analitica existențială reprezintă o activă operație judicativ-constitutivă. Două fapte, cred, au semnificație în această ordine de interpretare: a) existențialitatea, întâi în conceptul heideggerian, care ține de unitatea caracterelor unei ființări ce poate fi desemnată, în ceea-ce-este ea, prin "cine" (nu prin "ce", asemenea oricărei ființări-simplu-prezente), apoi și după conceptul unei interpretări care aduce în prim-plan faptul-de-a-fi al "omului" (cumva, Dasein-ul), anume faptul-de-a-fi într-o situație existențială (ființă-în-lume), care nu-i servește drept mediu de simplă locuire, ci îi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
comandă, semnată și ștampilată de unitatea prestatoare; ... b) facturile și bonurile fiscale, în cazul în care s-a aprobat finanțarea de alimente; c) de regulă, alocația de masă pe durata unei zile se calculează astfel: mic dejun - 15%, prânz - 50%, cină - 35% din valoarea totală a acesteia. ... Articolul 12 Documentul justificativ pentru decontarea cheltuielilor privind cazarea participanților este factura fiscală detaliată, conform contractului/notei de comandă, semnată și ștampilată de unitatea prestatoare. Articolul 13 Documentele justificative pentru decontarea cheltuielilor privind transportul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185172_a_186501]
-
acest nou și remarcabil instrument de socializare. Lewis Mumford a analizat această transformare În aprecierea timpului și a conchis: Noua burghezie, În birouri și magazine, a redus viață la o rutină precisă și continuă; atât timp pentru afaceri, atât pentru cină, atât pentru plăcere - totul măsurat cu grijă... Plăți la termen; contracte cu dată fixă; muncă măsurată În timp; pauza de mesă; din acest moment nimic nu era liber de influența calendarului sau a orologiului 46. A fi exact ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]