17,484 matches
-
din care albi 94%, negri 3%, amerindeni 1%, chinezi 1%). Religie: romano-catolică, protestantă. Limbi vorbite oficiale: spaniola, engleza. Costa Rica este situată în America Centrală, între Nicaragua și Panama, având ieșire la Marea Caraibilor și Oceanul Pacific. Țara este muntoasă, cu depresiuni de coastă înguste și care devin întinse în Câmpia Guanacaste. Provincia Guanacaste este renumită pentru plajele sale, lanțul vulcanic impresionant, având un peisaj natural exotic de excepție. Porturi importante: Puntarenas, Golfito și Puerto Limo. Scurt istoric Costa Rica a fost descoperită la 18
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
II-a. REPUBLICA PERU ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA Denumirea oficială: Republica Peru. Suprafața: 1.282.220 km2. Capitala: Lima. Populația: 28,7 milioane locuitori. Religie: catolică. Limbi vorbite: spaniola, aymara, queche. Regim politic: republică prezidențială, democratică. Peru este situat pe coasta vestică a Americii de Sud. Peru cuprinde trei mari unități geografice: câmpia de coastă, o fâșie îngustă de terenuri joase cu aspect deșertic, transformată datorită unui vast sistem de irigații, în principala zonă productivă a țării; Sierra, alcătuită din lanțurile muntoase ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Suprafața: 1.282.220 km2. Capitala: Lima. Populația: 28,7 milioane locuitori. Religie: catolică. Limbi vorbite: spaniola, aymara, queche. Regim politic: republică prezidențială, democratică. Peru este situat pe coasta vestică a Americii de Sud. Peru cuprinde trei mari unități geografice: câmpia de coastă, o fâșie îngustă de terenuri joase cu aspect deșertic, transformată datorită unui vast sistem de irigații, în principala zonă productivă a țării; Sierra, alcătuită din lanțurile muntoase ale Anzilor, prezentându-se sub forma unor platouri înalte (punas) cu altitudini de peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Capitala: Quito. Populație: 13,8 milioane locuitori. Religie: catolicism 94%, protestantism, iudaism. Limbi vorbite: spaniola. Țară andină, traversată de Ecuador (de unde și numele). Munții Anzi trec de 6000 m. Seismicitate ridicată. Ecuador este împărțit în trei regiuni diferite: câmpia de coastă a Pacificului, vârfurile și zonele muntoase ale Anzilor și jungla care înconjoară izvorul Amazonului. Regim politic: republică prezidențială. Organizare administrativă: 22 provincii, inclusiv Insulele Galapagos. Orașe principale: Guayaqil, Cuenca, Machala, Porto Viejo ș.a. Guayaqil este cel mai important port din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
MAROC ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA 246 BURKINA FASO (fostă VOLTA SUPERIOARĂ) ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA 256 RUSIA ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA 260 REGATUL SUEDIEI ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA 283 REPUBLICA CUBA (REPUBLICA DE CUBA) ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA 299 COSTA RICA ("COASTA BOGATĂ") ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA 313 REPUBLICA BOLIVARIANĂ VENEZUELA ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA 318 REPUBLICA PERU ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA 326 REPUBLICA COLUMBIA ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA 334 REPUBLICA CHILE ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA 341 REPUBLICA ECUADOR ȘI RELAȚIILE CU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
am fi fost sprijiniți de regretatul director al ICHP Constanța, Mihai Dulică. De la prima întâlnire a înțeles doleanțele noastre, a intuit semnificația Stațiunii pentru învățământul academic și a Rezervației de plante de dune marine, care stătea ca un spin în coasta celor instalați în Stațiune. Directorul Mihai Dulică mi-a dat formularele pentru transfer și mi-a promis că, după ce obținem aprobarea din partea Ministerului Învățământului se va ocupa personal de transferul Stațiunii. Domnul prof.dr. Călin Ignat a obținut destul de repede aprobarea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dune marine de nisip. În 2005 am preluat în custodie Rezervația și asigurăm nu numai protecția și conservarea speciilor de plante și de animale ci și prezentarea lor, la nivel academic vizitatorilor. În incinta Stațiunii se găsesc niște fortificații de coastă, pe două nivele, din timpul celui de al doilea război mondial, care se păstrează în condiții foarte bune și care merită să fie conservate și vizitate de cei interesați, fiind adevărate pagini din istoria noastră. Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
atacul lepidopterelor și al afidelor, a descris specii noi de himenoptere Ichneumonidae pentru fauna României. A studiat dinamica moluștelor gastropode din scrădișul de pe litoralul românesc al Mării Negre, factorii ce determină variația spațială în populațiile zooplanctonice și bentice ale apelor de coastă ale Mării Negre, ale lacurilor Golovița, Razelm etc. . Profesorul Gh. Mustață a organizat numeroase manifestări științifice (simpozioane și congrese și a participat ca invitat la conferințe în străinătate (Taiwan, Elveția și Austria) precum și la conferințe organizate în Țară (Universitatea din Bacău
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
seara aceea. Nu ne-a nimerit la dus și am vărsat bombele pe gară. Era un iad. Veneam în valuri, nici nu se vedea bine unde lăsam moartea. Avionul devenise mai ușor și am luat-o spre mare, să urmărim coasta, la mică înălțime. Dar aici ne aștepta grosul antiaerienei. Se bănuise că vom ataca dinspre mare. M-a lovit și avionul a luat foc. I-am spus lui Nicușor că încerc să-l pun ușor pe mare. Dar n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Herman. Delicat, mă mîngîie pe cap. Nebunii Lăudăros mai era Dumitru Ciuraru ăsta! În toate poveștile lui, el era eroul pozitiv. Deștept, viteaz, om care nu știa ce-i frica. Nu mai spun ce succes avea la femei. Pe o coastă de deal cu pămînt cam gălbejit, Dumitru cu nevastă-sa și o fătucă din sat erau la prășit porumb. Pe vale, porumbul era viguros, verde și ajungea aproape de genunchi, dar pe coasta aceea, cam lutoasă, era crescut doar de-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spun ce succes avea la femei. Pe o coastă de deal cu pămînt cam gălbejit, Dumitru cu nevastă-sa și o fătucă din sat erau la prășit porumb. Pe vale, porumbul era viguros, verde și ajungea aproape de genunchi, dar pe coasta aceea, cam lutoasă, era crescut doar de-o palmă și, pe deasupra, era și tare îngălbenit. Dealul nu urca mult, urma apoi o coborîre lină și scurtă, care dădea direct într-un iaz cu stuf. Acolo, spre seară, începea un uriaș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că benzină era pe tot drumul, dar Musolin ar fi găsit motorină pe de-a moaca de la tractoriști. Musolin se învîrte disperat și nu știe ce să facă. Este sigur că a murit cucoana Anica. Poate i-am rupt o coastă și i-a intrat în inimă. Aleargă din nou la ea și încearcă să-i asculte inima. Cum era cu urechea lipită, deodată se simte cuprins și aude o voce leșinată, dar nu-i vine a crede: Mai cu gingășie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și fac un tărăboi infernal, mai ceva ca în perioada alegerilor în România. Ne pornim spre Delphi, locul atît de căutat de toți cei care forțau viitorul. Trecem prin văi roditoare, cu lanuri de bumbac, porumb, tutun, legume și măslini. Coaste uscate hrănesc măslinii ca printr-un miracol. Acolo unde totul arde, unde apa este un miraj, măslinul adună, din locuri doar de el știute, puțină umezeală. Versanți arși de incendii devastatoare stau mărturie mută a unor dureri trecute. Șoseaua șerpuiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spre sfidarea timpului. Opt secole de strajă pe valea năzurosului rîu Le Guil. Vauban l-a consolidat pe vremea lui Ludovic al XIV-lea și de atunci acesta domină ca un senior, conștient de atîta noblețe și măreție. Pe o coastă de munte se văd lumini aprinse într-un sătuc cu douăsprezece case. Este celebrul și căutatul Meyries. Acolo este casa mea, mă anunță Jean oarecum vesel. Încă cinci kilometri, dar ce mai contează? Un vin bun, un duș, un pat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ar putea trăi altfel. Acceptă ca unii să aibă case, mașini, femei și, mai ales, bani. Dacă i-ar da și lui de o pîine ar fi culmea de fericit. Insula Gorée. Insula Groazei. Aici erau aduși sclavii vînați pe coasta Atlanticului sau chiar din adîncimea Africii. Torționarii erau tot negri. Cruzi, lacomi și răzbunători. Ucideau după poftă. În 1784 stăpînul casei sclavilor avea o armată de torționari negri. Napoleon a reintrodus sclavia, instigat de Josefina, vorbește ghidul. Nu, nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
seliștea Prisăcile, pentru care a fost multă gâlceavă. Mai întâi, Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod, la 25 aprilie 1713 (7221), a judecat pricina iscată între mai mulți călărași și Hristarh, egumenul de la mănăstirea Zlataust. Călărașii susțineau „că acea seliște de la Prisăci, coasta dinspre apus, nu iaste dată de Duca Vodă...mănăstirii lui Sfeti Ioan Zlataust nici de alți domni, ce iaste dată părinților lor, fiind călărași, ca să șadză acolo și să se hrănească...și călugării o au împresurat-o cu mare nedreptate
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
albă scrisă „pe grecește” alături de cea „pe slavonește” a lui Vasile Lupu voievod. În 1809, Serafim, egumenul Trei Sfetitelor, a refăcut biserica. Pictura interioară s-a săvârșit pe la 1850. Ca urmare a deselor rezidiri, stilul bisericii este incert. Cimitirul din coasta bisericii dăinuie acolo probabil de la începuturile așezământului... - Ai ajuns, dragule? m-a întâmpinat vocea Spiritului domnesc, din umbra pridvorului bisericii. - Am ajuns, mărite Spirit, și am sufletul încărcat peste măsură cu toate minunățiile primăverii peste care vine ca un ecou
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
se vor împlini acei 25 stânjini, și în lățime din dreptul gardului de târg despre apa Racovei și până în gardul grădinei (viei) proprietății, despre răsărit; 3.Asemenea mai cedează comunei pentru totdeauna și 100 fălci imaș în dosul târgului, pe coasta numită Morile de Vânt și a Porcărețului de la deal de grădina proprietății, și anume: începând din sus de la hotarul pământului bisericesc și al locuitorilor săteni și mergând în jos până unde se vor împlini; megieșându-se despre vale cu gardul grădinei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
păstra caracteristicele unei moșii medievale, începând de la pârâul ce curge prin mijlocul satului (unde a fost o moară de apă), iar mai aproape de zilele noastre avea acolo o moară mecanică. Se continua spre răsărit pe un șes cu izvoare, urcând « coasta » lui Tabacaru până pe platou unde era gospodăria preotului, cu « salonul », unde Ștefan și soția Eufrosina, organizau baluri. Avea și batoză pentru treierat cereale, purtată de o locomobilă, apoi de un tractor ce funcționa și-n zilele copilăriei noastre. Aveau și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și stele. Există Șerban Foarță, care se joacă nebunește cu psalmii și cu toate cuvintele lumii, există seri și dimineți, oameni care merg la biserică fără evlavii osten tative și fără să negocieze cu Dumnezeul lor, există colinele Toscanei și Coasta Boacii, femei frumoase și deștepte, cărți, solidarități curate, taclale prietenești, coincidențe riguroase, savori melancolice, tigri albi. Dacă îți acorzi un cât de mic răgaz, dacă arunci, de jur împrejur, o privire odihnită, curioasă și nepătimașă, vei găsi destule argumente să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
scăpat de totalitarismul ideologilor comuniști și cochetăm cu totalitarismul țoapei prepotente. La mai mare! Stupori alimentare Până la pubertate, eram aproape anorexic. Am fotografii de până la 12 ani care par a fi fă cute cu un aparat Roentgen: mi se văd coastele ca la o radiografie. După 14 ani, martirizat de obscure jocuri hormonale, am început să mă îngraș. În adolescență, am slăbit din nou. Apoi m-am reîngrășat. Oricum, foarte devreme, am devenit un melancolic căutător de diete. Medicii mă dojenesc
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
granițelor, sau ajunge să se ciocnească de cele ale imperiului care îi este pe măsură, sau ar putea să devină. De aceste dezavantaje sau pierderi ale tăriei relative nu are să se îngrijoreze Rusia, din nici o parte. Noile sale granițe sunt coastele mării și astfel de granițe, după părerea și spusa tuturor observatorilor și călătorilor, servesc drept cel mai puternic zid și conduc la putere și tărie... Poarta, din contră, este pe punctul de a fi amenințată în situația ei actuală de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
granițelor sau ajunge să se ciocnească de cele ale imperiului care îi este pe măsură sau ar putea să devină. De aceste dezavantaje sau pierderi ale tăriei relative nu are să se îngrijoreze Rusia, din nici o parte. Noile sale granițe sunt coastele mării și astfel de granițe, după părerea și spusa tuturor observatorilor și a experiențelor, servesc drept cel mai puternic zid și conduc la putere și tărie. Dacă se cercetează istoria locuitorilor insulelor și coastelor se vor afla aceste popoare mereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nici o parte. Noile sale granițe sunt coastele mării și astfel de granițe, după părerea și spusa tuturor observatorilor și a experiențelor, servesc drept cel mai puternic zid și conduc la putere și tărie. Dacă se cercetează istoria locuitorilor insulelor și coastelor se vor afla aceste popoare mereu curajoase, bogate și independente. Aceste granițe luate în considerare din punct de vedere politic, din direcția sud-nord, de la molatica Chină, cea puțin războinică și fără legături și până la Suedia cea legată de lipsa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
au comună vecinătatea mării, ca și insulele. S-a observat că cele mai puternice state se învecinează pe o parte cu marea. Oameni politici renumiți dau sfatul de a se alege pentru întemeierea unui nou stat liber, acolo unde există coaste maritime. O astfel de poziție servea într-o epocă a neștiinței și barbariei drept cel mai puternic prim zid de apărare contra atacurilor dușmane și dă temei în timpurile iluminate, unde artele și științele înfloresc, pentru lărgirea comerțului și întemeierea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]