6,739 matches
-
al doilea rând, există tema "dragostei cavalerești", reprezentată de Excalibur, al cărui design seamănă cu castelul Cenușăresei mai degrabă decât cu un fort medieval. Lumea imaginară a cavalerilor arthurieni stă lângă o alta, la fel de iluzorie, a corsarilor, care păzesc insula comorii de cuceritorii englezi (Treasure Island), sau lângă lampa lui Aladdin din O mie și una de nopți (cazinoul Aladdin). Cele trei teme sunt reprezentative pentru maniera în care americanii au importat și exploatat miturile europene și asiatice, ca să compenseze astfel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mie și una de nopți (cazinoul Aladdin). Cele trei teme sunt reprezentative pentru maniera în care americanii au importat și exploatat miturile europene și asiatice, ca să compenseze astfel absența miturilor proprii în cultura americană. Imaginea iconică a curții arthuriene, a comorilor ascunse și a lămpilor magice se suprapune pe alte iconuri celebre, cum ar fi Marele Canal venețian sau Turnul Eiffel, care ilustrează tema "orașului turistic" sau a "orașului care trebuie văzut" în cadrul unui tur european. Temele europene se învecinează cu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
dată la Suceava, în 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (publicată în "Analele Academiei Române", Tom XV, "Memoriile Secțiunii Literare", București, 1893). O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și prieteni ai omului (1916), Comorile (1916) și Pământul. După credințele poporului român (1924). Bazate pe o mare cantitate de informație cu privire la reprezentările malefice și benefice ale mitologiei populare românești, ele atacă indirect problemele "destinului" sub forma relației semiologice dintre lumea înconjurătoare și soarta individuală. Și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
exemple comune. Printre nenumăratele prevestiri adunate de Hrisip, Cicero amintește despre visul unui anonim care ajunge la un interpret. Îi povestește că a visat un ou atârnând de chingile patului. În urma interpretării rezulta că sub patul acestuia se afla o comoară. Mare i-a fost surpriza să constate acasă că spusele interpretului au fost adevărate. Hotărât lucru, în lumea antică arta divinației era la mare preț. Ea era cea la care apelau în egală măsură regii și oamenii simpli, învățații și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de Creator, părinții asemenea bobului de grâu, pierzându-și viața lor trebuie să o trăiască pe cea a fiilor lor, aceasta fiind expresia cea mai înaltă a iubirii. Prin jertfa lor, părinții vor forma oameni de caracter care posedă o comoară inestimabilă politețea sufletului, datorată creșterii interioare care valorează mai mult decât frumusețea exterioară. Astfel nu va putea nimeni spune: „Iată un om gol pe dinăuntru!". Din fericire, mai există încă părinți care nu renunță la misiunea lor, conștienți fiind că
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
acestuia. Celebrul muzeograf francez Georges-Henri Rivière atribuie trei sensuri noțiunii de muzeu ca existență din cele mai vechi timpuri și pînă astăzi 18. Muzeul este identificat ca: o realitate deja existentă în momentul în care s-a născut cuvîntul; o comoară în epocile vechi și un laborator, o școală, un loc de participare astăzi. Imediat după Revoluția din 1789, apare o preocupare sistematică pentru includerea în sfera noțiunilor de muzeu, monument și obiect de patrimoniu a celor mai importante edificii și
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
lui Nicolae Labiș de-a lungul timpului „Eu sunt spiritul adâncurilor, Trăiesc în altă lume decât voi,[...] Din când în când Mă urc în lumea voastră, În nopți grozav de liniștite și senine Și-atunci aprind mari focuri Și zămislesc comori, Uimindu-vă pe cei ce mă-nțelegeți. Apoi cobor din nou prin hrube trudnice, În apa luminoasă, minunată. Sunt spiritul adâncurilor, Trăiesc în altă lume decât voi”. Din volumul «Lupta cu inerția - Confesiuni », 1958 Discuția cu tema „Nicolae Labiș și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și-o dorește Labiș în momentele de reverie și de pace deplină ale naturii, prelungind seninătatea extazului: „Din când în când Mă urc în lumea voastră, În nopți grozav de liniștite și senine Și-atunci aprind mari focuri Și zămislesc comori, Uimindu-vă pe cei ce mă-nțelegeți.” „Marile focuri” semnifică dezlănțuirea unei forțe primenitoare pe care poetul o poartă cu sine, ca element aparținând modelului sufletesc. Preferată rămâne pentru Labiș peștera tăinuită a sufletului: „Apoi cobor din nou prin hrube
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
o stare neutră, deci neinteresantă pentru poezie, dar este rândul chemărilor alpine să treacă pe prim plan, să devină obsedante: „Dacă umblu și mă zbucium, laud munții și-i cutreier Simt că sunt o-ncrețitură din giganticul lor creier.” (Căutătorul de comori) Munții „veșnici” și „codrii” configurează o rezervație naturală eternă; cântări în lumină antică, Rapsodia pădurii și Odă soarelui, se înscriu într-o simbolistică dionisiacă, supratemporală, forțând limitele concretului. Un poem cu titlu sadovenian, Locuri și întâmplări, introduce într-un „frunziș
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
a lui Nicolae Labiș reprezintă o constantă a zestrei lui imaginare și poetul a avut conștiința solidarizării organice cu materia: „Dacă umblu și mă zbucium, laud munții și-i cutreier, Simt că sunt o-ncrețitură din giganticul lor creier.” (Căutătorul de comori) Din realitatea imediată: clocotul pădurii, suspinele copacilor, vuietul apelor, cerbii, căprioarele, poetul sare în universal, dezvăluind emoția creatorului, totdeauna proaspătă, mereu uluitoare: „... mă scăldam în pâraie cu ochii deschiși, Era o apă de cleștar și de stele Peștii alburii, palpitând
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
autoritatea altora. În toate împrejurările, și la câștig și la pagubă, și la veselie și la întristare, el scăpa cu o poveste, cu o anecdotă, ori cu un proverb. El nu cita din Sfânta Scriptură, ci se răzăma pe nesecatele comori de nțelepciune ale poporului”. (48, p. 128 ) Cum am putea să nu credem aceste afirmații ale prietenului Slavici, atât de sincere și dezinteresate. Se pare că trebuie să-l cunoști cu adevărat pe Ion Creangă pentru a putea să-l
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
protagonist (Marile speranțe). ¶Booth 1983 [1976]. Vezi și NARATOR ESTOMPAT, NARATOR EXPUS, NARATOR NEDRAMATIZAT. narator estompat [covert narrator]. Un NARATOR voalat; un narator NEDRAMATIZAT și NONINTRUZIV; un narator care prezintă situații și evenimente cu un aport minim de mediere naratorială (Comorile din Poynton). Naratorii estompați sînt tipici pentru istoriografia pozitivistă. ¶Chatman 1978. Vezi și NARATOR ABSENT, NARATOR DRAMATIZAT, NARATOR EXPUS. narator exemplar [well-spoken narrator]. Un narator al cărui mod de exprimare este unul standard (sau chiar elegant) și care funcționează ca
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
el este sau nu este responsabil și atractiv, cum se presupune că acest complex de factori afectează sentimentele destinatarului: 1. Intrigi ale destinului: (a) intriga acțiunii (organizată în jurul unei probleme și al unei soluții, frecventă în literatura de consum: Insula comorilor); (b) intriga patetică (un protagonist atractiv, dar slab, eșuează, iar sfîrșitul nefericit inspiră milă: Tess D'Urberville); (c) intriga tragică (un protagonist atractiv e responsabil de propriul nenoroc, drept care apare catharsis: Oedip rege, Regele Lear); d) intriga punitivă (un protagonist
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nimănui). Câteva scrieri se inspiră din poznele și isprăvile unor personaje ce își vor avea celebritatea lor: Haplea și Frosa, Lir și Tibișir, Timofte și Porumbița, Uitucilă. Alte culegeri includ adaptări iscusite ale unor legende din toate zările (Clopotul fermecat, Comoara cu povești, Povești de aur), povestiri istorice, basme compuse de el sau prelucrate. SCRIERI: Părăvulii, București, 1901; ed. București, 1904; ed. București, 1923; ed. Syracuse (SUA), 1989; De la frații de departe, Oradea, 1921; Nu tot ce zboară se mănâncă, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
1922; Colina îndrăgostiților, București, 1923; Clopotul fermecat, București, 1925; Of și Țepeluș, București, 1925; Suflete de viteji, București, 1925; Haplea, cu desene de Mihai Iordache, București, 1926; Minuni din jurul nostru (în colaborare cu Dumitru Stoica și Petre Puchianu), Craiova, 1927; Comoara cu povești, cu ilustrații de Dragoș, București, 1927; În tinerețe sau la bătrânețe?, București, 1927; Haplea la București, cu ilustrații de Mihai Iordache, București, 1928; Miți Mițișor și Șoșoiu Șoșolici, București, 1929; Haplea, București, [1930]; Povești cu noroc, București, 1930
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
Privește și citește, București, 1945; Haplea. Pățanii și năzdrăvănii, București, 1970; Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii, cu desene de Marin Iorda, București, 1971; Povești din tolba lui Moș Nae, Iași, 1993; Aventurile lui Tirtirică, București, f.a.; Cartea mea, București, f.a.; Comoara cu povești alese printre cele mai frumoase de la diferite popoare, București, f.a.; Cutia cu jucării, București, f.a.; Ina, fetița prigonită, București, f.a.; Istorioare pentru Puiu, București, f.a.; În închisorile turcești, Brăila, f.a.; Martinică și Puky, București, f.a.; Michi Maus în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
celui care visează sau a celor din jur, la care poate găsi sfaturi și alinare. Dacă dinozaurul este agresiv, atunci sugerează frica de a îmbătrâni sau reaua-voință a celor mai în vârstă. Dragon Dragonul este, în legende și basme, paznicul comorii. Este adesea terifiant și încarnează, prin excelență, monstrul ce trebuie învins de viteaz, prinț sau erou. În vis, simbolizează supunerea față de o autoritate implacabilă (limbajul alegoric utilizează termenul «dragon» pentru a evoca tiranul) sau obstacolul major ce se ridică împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dreptății. Și în acest caz, mai mult decât războaie și confruntări sângeroase, arma exprimă noțiunile înalte de echitate și echilibru. Astfel, sunt mai puțin sugerate în vis conflictele și opozițiile, ci cu precădere căutarea adevărului, accesul la lumină sau la comoară. Armele respective intervin adesea și ca o revelare a nedreptăților suferite și a dorinței de reabilitare și de reparare. Bici Biciul are un dublu simbolism. Depinde dacă loviturile sunt suportate sau consimțite. În inconștient are: - fie o semnificație de purificare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
din acest motiv, numeroase bijuterii, semn al înțelepciunii, puterii sau forței. Bijuteriile împărtășesc simbolismul pozitiv, adesea înalt valorizat, al pietrelor și metalelor prețioase ce le compun. Dincolo de funcția de înfrumusețare, ele posedă o energie activă și transformatoare. Bijuteriile sunt expresia comorii spirituale, a energiei subtile, a fluidului cosmic. Munca dificilă și delicată a bijutierului simbolizează, de altfel, evoluția spirituală, care necesită o atitudine exigentă, minuțioasă și răbdătoare. 2. În plan profan, bijuteriile semnifică frivolitatea și senzualitatea. Sunt semnul atașamentului față de materie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
să se bată în lemn pentru a alunga ghinionul. Totodată, lemnul este încărcat cu energia benefică a copacilor. Vezi Copac și Pădure. Cutie, ladă, toc Cutia este un recipient, iar simbolistica ei depinde, în mare parte, de ceea ce conține, de comoara pe care o ascunde. Dacă este deschisă, permite accesul la resursele interioare, la bogăție, la cunoaștere. Dacă este închisă, exprimă mai ales noțiunile de încătușare și claustrare. Subiectul nu are acces la viața sa interioară sau la un cerc de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ce nu este obținută decât cu prețul unei munci epuizante. În vis, din acest motiv, indică sentimentul de trudă, dificultatea sarcinii, importanța eforturilor depuse. Îl invită pe cel ce visează să sape, să caute cât mai adânc pentru a găsi comoara ascunsă. Vezi Mină. A încărca, a descărca Totul depinde de acțiunea întreprinsă. Dacă cel ce visează încarcă (o mașină, de exemplu), înseamnă că are nevoie de ajutor pentru a lua cu el maximul de lucruri. Are probabil tendința de a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
neputincioasă a ambiției sau a cruzimii altora. Verbul «a vâna» are și o semnificație de renunțare la gândurile negre, de eliberare a energiilor negative și a emoțiilor înăbușite. Castel, palat În vis, ca și în basme, în castel se află comoara sau prințesa, simbol al sufletului ori al adevărului. A ajunge la castel înseamnă să asimilezi cunoaștere și înțelepciune. De asemenea, semnifică și dobândirea puterii, deoarece castelul este reședința regelui. Este vorba, în general, de o viziune pozitivă și liniștitoare asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
locului originar. Marea este, prin excelență, mama universului, a cosmosului și a umanității. Prezența ei în vis pune adesea accentul pe relația cu mama, personaj central al existenței. În psihologie, marea este și simbolul inconștientului, al profunzimilor psihicului. Ea ascunde comorile cele mai prețioase (corali, petrol, perle), dar și pericolele cele mai mari (monștri marini, sirene). Indică în același timp interesul de a explora inconștientul și riscul unei asemenea aventuri. Ea este, mai mult decât orice alt element, expresia emoțiilor. Când
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
erezia adepților lui Priscillianus și Origene, deci stînd strîmb și judecînd drept du-pă cele arătate mai sus, singurele scrieri cu adevărat iudeo-creștine sînt cele 50 de titluri ale rabinului eretic ivrit Filon din Alexandria păstrate ca cea mai de preț comoară în arhivele secrete ale Vaticanului, pentru că cele ale lui Clement și Origene au fost interzise și în cea mai mare parte distruse, fiindcă au fost condam- nate ca eretice și aducătoare de rele. Chiar Ieronim scrie în anul 392 lucrarea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
își așează o stăpînire proprie. În anul 406 altă urdie a goților și geților din Panonia se răsucește spre nordul Italiei cu gând să vadă ce frumoasă este Roma, dar este respinsă la Faesulae, și zburdalnicii prădători și căutători de comori ascunse sub zidurile altora, goții și geții, nu reușesc să prindă în vîrtejul cetelor de duhuri pe curva lui Ioan. La 14 august 410 Roma este cucerită de armata condusă de Alaric și timp de trei zile, cetatea este jefuită
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]