8,042 matches
-
al politicilor publice implementate prin reglementări specifice inițiate de administrație 1, comparativ cu cel care conduce la mutarea accentului și asupra altor instrumente de implementare 1, corespunde unei viziuni asupra rolului administrației publice. În a doua variantă, cea care subîntinde conceptual măsurile inițiate În cazul românesc, formularea politicilor publice nu este considerată a fi apanajul exclusiv al administrației publice. Astfel, formularea unei politici publice care vizează, de pildă, cuantumul pensiilor pentru bugetari sau vânzarea unor Întreprinderi cu capital majoritar de stat
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
considerat neutru din perspectiva genului, că neutralitatea de gen este, de fapt, o „orbire de gen”, care camuflează discriminările ascunse 2. Aceste blocaje și disfuncționalități din sfera politică a echității de gen sunt generate În primul rând de o dezordine conceptuală, explicabilă nu doar prin lipsa de comunicare dintre instituțiile statului și expertiza academică de nivel european din acest domeniu, ci și prin inexistența unui proces de definire a problemei, anterior celui de formulare a politicii 3. În graba adoptării acquis-ului
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
speculând oportunitățile cadrului instituțional și activând „rețeaua de partid”. Analiza de rețea socială indică faptul că această gestionare, ineficientă pentru cetățean, a banilor publici este efectul unui comportament rațional al membrilor PSD. Primul obiectiv al studiului constă În prezentarea ansamblului conceptual ce definește conținutul analizei de rețea și al teoriei schimbului În rețea. Al doilea obiectiv constă Într-un demers demonstrativ al cărui obiect este acela de a arăta În ce măsură teoria schimbului În rețea poate fi folosită ca metodă de analiză
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de schimb În funcție de cantitatea de putere concentrată la nivelul pozițiilor de rețea pe care le ocupă; 2. care sunt variațiile În comportamentul actorilor unei rețele de schimb, atunci când sunt modificate regulile de schimb și, implicit, stimulentele de schimb. 1. Cadrul conceptual general. Elemente ale analizei rețelelor socialetc "1. Cadrul conceptual general. Elemente ale analizei rețelelor sociale" Extrem de rar folosită În proiectele de cercetare românești, analiza de rețea socială este o metodă de analiză extrem de utilă În investigarea diferitelor clase de fenomene
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pozițiilor de rețea pe care le ocupă; 2. care sunt variațiile În comportamentul actorilor unei rețele de schimb, atunci când sunt modificate regulile de schimb și, implicit, stimulentele de schimb. 1. Cadrul conceptual general. Elemente ale analizei rețelelor socialetc "1. Cadrul conceptual general. Elemente ale analizei rețelelor sociale" Extrem de rar folosită În proiectele de cercetare românești, analiza de rețea socială este o metodă de analiză extrem de utilă În investigarea diferitelor clase de fenomene și probleme sociale. Înainte de utilizarea analizei de rețea sociale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de mai sus). Analiza de rețea, pe de altă parte, este Înrădăcinată În observația empirică potrivit căreia modelele de interacțiune a actorilor pot fi privite drept rețele. Rețeaua de schimb poate fi evaluată În relație cu următorul set de constante conceptuale (vezi exemplul nr. 2): a) un set de actori noduri (indivizii, grupurile, ansamblurile agregate de indivizi etc. care participă la relațiile de schimb); b) o distribuție de resurse valorizate Între actori; c) pentru fiecare actor există un set de oportunități
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
M.J. (1984), „Environmental Boundary Spanning and Information Processing Effects on Organizational Performance”, The Academy of Management Journal, vol. XXVII, nr. 2. Emerson, R.M. (1962), „Power-dependence relations”, American Sociology Review, vol. XXVII, nr. 1. Freeman, L. (1979), „Centrality in Social Networks: Conceptual Clarification”, Social Networks, nr. 2. Ford, J.D.; Slocum, J.W. Jr. (1977), „Size, Technology, Environment and the Structure of Organizations”, The Academy of Management Review, vol. II, nr. 4. Galaskiewicz, J. (1985), „Interorganizational Relations”, The Academy of Management Review, Annual
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
organizație, în „termeni” ai recunoștinței și reputației. Autorul Motto: „Nu te poți aștepta ca cei care administrează banii altora să fie la fel de atenți și de grijulii cum ar fi cu ai lor” Adam Smith Capitolul 1 Guvernanța 1.1. Clarificări conceptuale și evoluția conceptului Credem că se impune să răspundem la câteva întrebări privind guvernanța corporativă, respectiv: ce este și ce aduce nou acest concept? Termenul de „guvernanță” în românește este sinonim cu termenul de „administrare/procese de administrare”. De asemenea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
raportării interne și externe; conformarea cu legile și reglementările aplicabile și cu politicile interne. Cadrul de control dezvoltat de CoCo este adresat consiliilor de directori, managementului general și managementului de linie, proprietarilor, furnizorilor precum și auditorilor. Acest cadru are o abordare conceptuală mult mai largă decât cunoscutul cadru COSO și preferă termenul „control” în locul controlului intern. Cadrul de control CoCo este un mecanism puternic, care permite unei organizații să se concentreze asupra structurilor-cheie, valorilor și proceselor care împreună formează conceptul de control
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
control intern, în vederea organizării sistemului de management și control intern, ca suport pentru creșterea calității și eficienței actului managerial și a avut în vedere elaborarea următoarelor documente: îndrumarul metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice 63, care aduce clarificări conceptuale și prezintă o metodologie privind activitatea de implementare a sistemului de management și control intern. Rolul îndrumarului este acela de a prezenta sistemul de management și control intern, instrumentarul de lucru și o metodologie practică de imple mentare a acestora
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
nu-i deloc același lucru). Merită să amintesc faptul că, Întrebat Într-un interviu ce părere are despre postmodernism, Michel Foucault răspunde că n-a auzit niciodată vorbindu-se despre așa ceva. Problema care se pune În operarea cu diverse instrumente conceptuale este cea a comunicării interculturale. Revin așadar la ea. În Statele Unite, ca și În Franța, la sfîrșitul anilor 1950 apare o nouă generație de scriitori și de intelectuali. Ambele sînt marcate de războiul recent Încheiat și de un anume sentiment
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ca deznodămînt al modernismului Numai că, În România anului 2007, și În ciuda unui număr anunțat la ora aceasta al revistei Euresis dedicat postmodernismului, „cearta postmodernismului” a ieșit din modă. Foarte bine, dacă asta s-ar fi Întîmplat după o clarificare conceptuală măcar În ceea ce privește cîteva dintre abordările: literară, politică, economică, socială, culturală În general, științifică, etc. Evident, lucrurile sînt departe de sta astfel, măcar pentru că, odată moda temei postmoderne trecută, abia atunci lucrurile pot Începe să se limpezească. În România, termenul a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Aron Kibedi Varga, un istoric literar perspicace, care din 1986 preia ideea literară postmodernă făcută celebră de John Barth (Le Récit postmoderne apare În 1990 și Încearcă să sintetizeze bibliografia postmodernă la zi, cea de după 1979), foarte instructivă este abordarea conceptuală a lui Semir Badir, Într-un eseu publicat În urma susținerii unei intervenții la un colocviu internațional dedicat romanului contemporan francez, În 1996 (Histoire littéraire et postmodernité, apărut În caietele Ecritures contemporaines 2, 1999). Autorul enumeră două direcții ale captării semnificațiilor
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ori uneltelor oferite de una sau alta dintre metodele ori grilele existente. E la curent cu noutatea (în materie de teorie literară, de curente de idei etc.), dar și prudent față de mode. În textele lui critice, este evidentă stăpânirea aparatului conceptual, a informației, dar și amploarea perspectivei și înălțimea „punctului de vedere”, omniprezența perspectivei istorico-literare (chiar și în considerarea producției literare de dată recentă), perspicacitatea, echilibrul. Fără să fie cea a unui stilist „flamboaiant”, scriitura lui - echidistantă față de platitudinea pedanteriei fastidioase
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
de excluziune tind să se concentreze sau sunt mai degrabă dispersate? 4. Este excluziunea multiplă un fenomen specific pentru cei foarte săraci sau, cu alte cuvinte, este ea acoperită de conceptul de sărăcie cronică? Sărăcie cronică și excluziune socială: precizări conceptuale În literatura de specialitate întâlnim multiple definiții ale sărăciei, fiecare dintre ele implicând o perspectivă diferită. Vom defini sărăcia unidimensional, ca fiind lipsa resurselor necesare menținerii individului deasupra nivelului de subzistență - sub care acesta nu mai poate fi considerat membru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Sociologie Românească, 2, București. Stichweh, Rudolf. (2000). Die Weltgesellschaft. Soziologische Analysen, Frankfurt a.M: Suhrkamp. Verdery, Katherine. (2004). The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania. Ithaca și Londra: Cornell University Press. Vertovec, Steven. (2003a). Transnational Social Formations: Towards Conceptual Cross-fertilization. Transnational Communities Programme, Oxford University, Working Paper Series, http://www.transcomm.ox.ac.uk/working papers.htm. Vertovec, Steven. (2003b). Rethinking Remittances, în Transnational Communities Programme, Oxford University, Working Paper Series, http://www.transcomm.ox.ac.uk/working papers.htm. Vertovec
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de ce (ce factori determină) își acordă ajutor oamenii; în fine, cercetările de după 1990 s-au concentrat în direcția clarificării motivației comportamentului prosocial” (pp. 56-57). Interșanjabilitatea folosirii termenilor de „altruism”, „comportament de ajutorare”, respectiv „comportament prosocial” lămurește problema diferențierii, cu toate că particularitățile conceptuale intervin în mod frecvent, mai ales în ceea ce privește comportamentul prosocial și altruismul (p. 57). Despre „influența socială” și „psihosociologia grupurilor” se discută în capitolele cinci și șase. În orice grup există norme, reguli care trebuie urmate întocmai. Pot fi formale sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în același timp cultural. Sunt definite și prezentate conceptele principale în analiza comportamentelor nonverbale. Astfel, în capitolul de început Septimiu, Chelcea prezintă un „istoric, structura, formele și funcțiile/disfuncțiile comunicării nonverbale” . De asemenea, în capitolul doi, autorul aduce o clarificare conceptuală a „semnelor, semnalelor, codurilor și canalelor” prin care se transmit informațiile nonverbale. În capitolele trei (Septimiu Chelcea și Adina Chelcea) și patru (Septimiu Chelcea și Loredana Ivan) sunt analizate „mesajele corpului uman”, „gesturile, postura și mersul”, definițiile acestor concepte fiind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
T. Parsons; d) G.H. Mead, A. Schutz, P. Berger și T. Luckmann. Respectând simetria față de prima secțiune, în capitolul următor sunt analizate la nivelul celor trei discipline (economie, științe politice și sociologie) fundamentele teoriei neoinstituționale. În economie sunt trasate cadrele conceptuale ale teoriilor costurilor tranzacției (O. Williamson, D. North), inițiate de R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1977) și L.Zucker (1977) inspirate de lucrările lui Berger și Luckman asupra instituțiilor. De asemenea, J. DiMaggio și W. Powell stabilesc existența a trei mecanisme de influență a mediului instituțional asupra organizațiilor: coercitiv, mimetic și normativ, completând astfel sfera conceptuală a abordărilor neoinstituționale în sociologie. Odată precizate liniile teoretice care determină și susțin concepțiile cu privire la relația dintre instituții și organizații, R. Scott schițează cadrul analitic cu care va opera pe parcursul întregului volum, stabilind ceea ce el numește „piloni ai instituțiilor”. Aceștia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale legitimării. Schema detaliată a acestei operaționalizări (p. 74, tabelul 3.1) poate constitui pentru cei interesați de acest domeniu un instrument foarte util și bine sistematizat pentru înțelegerea de ansamblu a cadrelor de analiză instituțională. R. Scott își îmbogățește conceptual cadrul de analiză prin identificarea a patru tipuri de agenți: sistemele simbolice, sistemele relaționale, rutinele și artefactele. Prin matricea obținută din intersecția agenților cu pilonii instituționali, autorul obține o nouă grilă de sistematizare a dimensiunilor de cercetare instituțională pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
folosită. Conceptul de „persoană” are însă o istorie în care corelația cu individul uman real și concret nu e pregnantă de la început. Oricum, noțiunea de persoană nu era semnificativ corelată cu cea de caracter, cu puțin până la sintezele lingvistice și conceptuale din secolul XX, în care s-a încercat să se constituie și o psihologie a persoanei. După cum se știe, termenul de „persoană” derivă din latină (persoanaă unde se referea inițial la masca purtată de actor la teatru, pentru a se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a piesei reprezentate, a mitului invocat, a unui text lecturat, dar și al biografiei sau autobiografiei potențiale a fiecărui om. Conceptul de „persoană” în jurisprudență Conceptul de „persoană” este pe larg utilizat în juristprudență (Popa, 2005Ă. Dreptul roman a statuat conceptual de „persoană juridică” pe care l-a transmis apoi Europei, astfel încât acesta există ca atare și în zilele noastre. Dreptul de astăzi are studii speciale pe această temă, în care se discută despre persoană ca subiect de drept. Aceasta este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
deja - deși rar - ca exemplu, în tabelul categoriilor libertății, unde, la cea de-a treia poziție, apar: personalitatea, starea persoanei și relațiile reciproce ale persoanei cu stările altei persoane. În restul operei, termenul de „persoană” este rar folosit, dar ansamblul conceptual și doctrinar era deja pregătit. Omul e privit ca deținător al unei demnități majore care nu-l mai face dependent de Dumnezeu, astfel încât poate institui etica prin el însuși. Mai mult, prin relațiile etice dintre oameni - care devin „persoane”, așa cum
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tip borderline și narcisică au bazele în gândirea psihanalitică mai recentă (Kernberg și Kohută. Personalitatea evitantă descinde din concepția învățării sociale a lui MILLON. TP antisocială împrumută mult din doctrina psihopatului sociopat. Această combinație de tipuri ce provin din modele conceptuale diverse, care nu sunt consistente unul cu altul, face ca distincția între categorii să nu fie întru totul clară, acoperirea între ele, considerabilă și reproductibilitatea, deficitară. Ideea unui sistem ateoretic este ambițioasă, dar rezultatele practice lasă loc multor probleme. Cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]