6,859 matches
-
fi și o chestiune de temperament. Un om deschis congenital fericirii o regăsește oriunde. Napoleon exilat pe insula Elba săpase o inscripție în casa unde stătea: Napoleon ubicumque felix, Napoleon este fericit oriunde. Ca și Noica. Sau invers. Astfel de confesiuni au mai fost făcute și de alții. Reacțiune de altfel clasată, studiată 9. Ce poate fi, în definitiv, mai personal, subiectiv și incomunicabil decât fericirea? Dar echivocul rămâne. înțelegem și mai bine astfel de atitudini, inclusiv verbale, citind încă o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
au mai fost făcute și de alții. Reacțiune de altfel clasată, studiată 9. Ce poate fi, în definitiv, mai personal, subiectiv și incomunicabil decât fericirea? Dar echivocul rămâne. înțelegem și mai bine astfel de atitudini, inclusiv verbale, citind încă o confesiune 10: Ce limpede mi-e că limitele sunt lăuntrice. Ori de câte ori mi se plânge câte cineva de limitele exterioare, îl plâng că nu știe de cele interioare. Deci constrângerile regimului n-ar avea de fapt nici o importanță. Ele pot fi mental
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
încă o dată și din plin și problema metodelor folosite, a gradului de toleranță din partea regimului și a complicității de care aminteam. Mărturisim că nu suntem deloc mari admiratori ai celor Trei poeme filozofice pentru S.(anda Stolojan). Ele oferă totuși confesiuni precise asupra motivărilor metodei Noica. Sunt deci citabile. Gestul constă, în esență, dintr o acțiune de penumbră, discretă, voit marginală, în ton de umilitate-modestie: ...Putem face lăturiș câte ceva/și putem pregăti o Carte a Faceri (ceea ce este foarte adevărat). Dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
curent al acestei alternative, deoarece aproape toți scriitorii români au trăit-o sub Ceaușescu, într-o formă sau alta, din plin. Cine poate deci arunca cu piatra? Mulți dintre noi s-au regăsit, fie și cu mare tristețe, într-o confesiune de tip Noica. După unii, mai curând cinică, după alții dimpotrivă, de o supremă înțelepciune. Dar extrem de puțini o recunosc pe față. Iată, totuși, spre meritul său, o mărturie recentă a poetului Mihai Ursachi, care a făcut și rezistență, s-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de teroare. Totul este expus direct, sincer, fără emfază și patetism. Tonul este de modestie reținută și controlată. Doina Cornea nu face nici literatura rezistenței. Mărturisirea sa se vrea doar autentică, exactă și completă. Și mai ales profundă, esențială. O confesiune a unei conștiințe ulcerate și revoltate de abuzuri și mai ales de minciună. Asupra necesității adevărului, ea revine în repetate rânduri. Voi încerca să explic în continuare de unde vine această obsesie tipică. Sub raport tehnic, Libertă se compune din două
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
că nu înțelege totdeauna, sau înțelege doar pe jumătate. Cu atât mai mult cu cât acest mesaj etic este împins până la ultimele consecințe: non-violență în planul acțiunii practice și iertare totală în spiritul iubirii creștine (cartea are ca epigraf celebra confesiune despre iubire a Sf. Pavel I, Corinteni, 13, 1-3). Iertăm chiar și pe Ceaușescu? Este și el fratele nostru? Dialogul devine în această fază acut, chiar incandescent și oarecum ambiguu. Doina Cornea are tăria morală să nu urască. în plus
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dezamăgiri anunțate: Mi-am pierdut toate iluziile declara Octavian Paler doar la câteva luni după 22 decembrie 1989 1. Ceea ce publică acum este dezvoltarea și până la un punct sistematizarea unei mari și dureroase demistificări. Un fel de puzzle post-modern de confesiune și eseu politic, literatură și jurnalism superior, autobiografie și reflexie moralistă. Don Quijote în Est are un accent incontestabil de sinceritate și autentic. Octavian Paler crede efectiv în ce spune și acest fapt, spre meritul său, se simte. Dacă n-ar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
este Un Gorbaciov de provincie depășit de evenimente. înainte de al lui H. R. Patapievici, este cel mai bun diagnostic. Iar Cârtița infiltrată în statul major al partidelor este chiar un portret literar. Poate figura foarte bine și într-un roman. Confesiunea finală, scrisă cu emoție bine controlată (cartea poartă toate cicatricile experiențelor mele din acești ani), rămâne un adevărat document de epocă, plin de iluzii și ratări politice. Ele sunt tipice unui intelectual exigent, cu vocație civică, dar care nu și-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sunt acum organizate într-un sistem strâns argumentat, de o rigoare documentară indubitabilă. El dă o satisfacție ce nu poate fi ascunsă. Cum Alina Mungiu lucrează cu un material viu, sub ochii săi, prin observație și anchetă directă, astfel de confesiuni n-au de fapt decât o valoare de mic document, printre multe altele. Cititorii, actori și spectatori, în același timp, nu pot fi însă eliminați total din discuție. Răspund și ei, în felul lor, la interviurile calitative folosite din plin
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
altfel, întreaga ambiguitate a unor astfel de alternative dramatice și insolubile specifice vieții culturale sub orice regim totalitar represiv (mai ales de duritatea celui anterior) a fost observată, cu detașare și răceală, de la mare distanță, și de alții. Iată o confesiune recentă a lui Matei Călinescu, riguros în același sens: ...Imprimatur-ul cenzorului ideologic creează o prezumție de compromis sau de irelevanță, iar clandestinitatea o prezumție de îndrăzneală iconoclastă. Ușurința cu care a trecut Zacharias Lichter prin cenzură deși asta se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și noi, ca martori întâmplător și total exteriori, o serie de detalii precise , represaliile oficiale și, mai ales, nu ezităm să spunem: odioasa comportare, cel puțin defetistă, a cercurilor intelectuale occidentale stângiste. Experiență de o duritate morală și materială extremă. Confesiunea are, îndeosebi la acest capitol, un accent autentic, imposibil de bagatelizat sau ignorat. Fapt semnificativ totuși: disponibilitatea contractuală se păstrează, s-ar spune, nealterată în continuare (se subînțelege, în termenii unui contract serios, de genul tratatului diplomatic sub clauza obligatorie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
egocentrismul genialoid creator absolut? Care, pentru a realiza, să spunem, și o operă jurnalistică (așa cum ne declara, prin 1945-1946, G. Călinescu), el are dreptul de a trece peste orice principii și exigențe civice? Pentru a nu mai aminti și de confesiuni afectate, cinic-amoraliste, de genul: Te înșeli dacă crezi că fac pe gratis? Sau: Ce, vrei ca Cioculescu să-mi ia catedra? Documente de epocă desigur, dispuși să le uităm repede. Poate chiar anecdotice, dar la care simțul moral și civic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și literaturii nu mai are nici o legătură, să spunem, cu la peur de l'an mille. în sfârșit, o ultimă condiție de fapt capitală a integrării europene este respingerea oricărui naționalism și izolaționism cultural. Are deci o valoare emblematică o confesiune, ca aceasta, directă și radicală, a lui H.-R. Patapievici: De ce îmi displace naționalismul nostru. Pentru că este exclusiv paseist și profund dăunător intereselor reale, concrete, prezente, ale țării. Naționalismul nostru verbal se împacă foarte bine cu superficialitatea, indolența și indiferența
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
specifice. Europa se cere, desigur, descoperită. Dar, mai întâi, pentru o categorie încă redusă, este adevărat, ea reprezintă chiar de pe acum o realitate interioară. Suntem europeni, aparținem Occidentului. Trăim organic această stare de spirit și nu simțim mereu nevoia unor confesiuni și declarații. O conștiință vie în acest sens a existat la noi încă din perioada iluministă, cu prelungiri până între cele două războaie. Apoi, cu mare putere, după 1989, cu explicații și efecte compensatorii. Simetrică și solidară cu dilema tradițională
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în mod cu totul firesc, spontan, natural, și, detaliu esențial, fără nici o preocupare imediată de a fi receptat, a deveni celebru, a face, mai ales, o nouă carieră în literatura română, o vreme părăsită etc. O foarte precisă și semnificativă confesiune, în acest sens, întâlnim, recent, la Matei Călinescu 28. Despre cazul său, a lui Ion Vianu și Virgil Nemoianu, ne-am ocupat anterior în Români în Republica literelor. Mai înainte, fenomenul dublului lingvistic inevitabil și bine asumat a putut fi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
despre un dicționar al melancoliei, Scris despre alte naufragii ale surâsului, Scris despre tălpile de copil ale unei stele, Scris despre catalogul vulcanilor), exprimând o sensibilitate cuminte, de tip contemplativ și elegiac, modelată intermitent de reflecție. Cele mai multe poezii comunică reverii, confesiuni, vagi melancolii, nostalgii, unele fixând, cu grație, scene de idilă clasică. Înotând în râu, o fată devine personaj mitologic: „Tocmai din râu era / aproape fără vârstă era / aproape fără vârstă o zeie / mai luminată ca scoicile mai dulce / decât lumina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
etică și de restaurare sufletească. Învățătura morală este umanizată de condeiul prozatoarei, care lucrează asupra personajelor și întâmplărilor din cotidian pentru a afla semnificațiile durabile ale existenței. Interviu cu înger și maimuță (2001) este o carte de eseuri, meditații și confesiuni, ale căror premise provin din experiența autoarei. În esență, aici intră, ca într-un mozaic, evadări din banalitatea realului, cu incursiuni onirice și viziuni intens cromatice, alternând cu observații asupra condiției umane și a interiorității, asupra relației dintre om și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
rom., II, 602-603; Sorescu, Lumea, 161-166; Andrei Grigor, Paradoxala fidelitate, L, 2001, 1; Constantin M. Popa, Regula jocului, „Mozaicul”, 2001, 1-2; Teodor Vârgolici, Elogiul lecturii, ALA, 2002, 629; Petre Ciobanu, Șeherezada cu umărul de argint, R, 2003, 3-4; Teodor Vârgolici, Confesiuni și meditații lirice, ALA, 2003, 668. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
au exercitat o atracție deosebită pentru tinerii absolvenți de liceu, astfel că facultățile de drept din țară au fost, de multe ori, neîncăpătoare pentru cohortele interbelice de studenți. Pe de altă parte, în sistemul juridic au activat numeroși profesioniști de confesiune mozaică, ceea ce a stârnit nenumărate dispute și măsuri discriminatorii, culminând cu excluderi ale evreilor din barouri, în 1938. La nivelul baroului Suceava, în perioada 1868-1873, toți cei 30 de avocați înscriși erau români 79. În schimb, în primul deceniu al
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
normal, de arte și meserii era destinat elevilor ce doreau să învețe o anumită meserie pe care să o practice la finalizarea școlii 169. În orice caz, reglementarea acestui sector de învățământ are loc abia la mijlocul anilor '30. Aspecte privind confesiunea, originea socială sau proveniența elevilor, variația numărului de absolvenți pe perioada interbelică sau cariera aleasă au fost extrase din anuare școlare și monografii. În prelucrarea tabelelor din anuare nu s-a procedat la însumarea pe ani școlari a elevilor de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
socială sau proveniența elevilor, variația numărului de absolvenți pe perioada interbelică sau cariera aleasă au fost extrase din anuare școlare și monografii. În prelucrarea tabelelor din anuare nu s-a procedat la însumarea pe ani școlari a elevilor de diferite confesiuni și origini sociale pentru că majoritatea elevilor se regăsește în ani consecutivi de liceu, până la absolvire. Introducerea lor repetată în calcul ar distorsiona cifrele reale. Subliniez și faptul că nu toate liceele au publicat în mod constant aceste sinteze, astfel că
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
extrăgând din recensământul din 1930 cifrele privind populația feminină cu instrucție superioară, se constată că doar în orașul Rădăuți aceasta depășește procentul bărbaților (60% față de 40%), pentru celelalte județe și orașe, absolvenții de sex masculin depășind 50%. Anuarele rețin și confesiunile unora dintre absolvenți. Astfel, dintr-un eșantion de 1456 absolvenți proveniți de la patru dintre licee, 69% sunt ortodocși, 21% aparțin cultului mozaic și 10% au o altă confesiune. Deși ponderea majoritară este deținută de ortodocși, la examenele de bacalaureat din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
județe și orașe, absolvenții de sex masculin depășind 50%. Anuarele rețin și confesiunile unora dintre absolvenți. Astfel, dintr-un eșantion de 1456 absolvenți proveniți de la patru dintre licee, 69% sunt ortodocși, 21% aparțin cultului mozaic și 10% au o altă confesiune. Deși ponderea majoritară este deținută de ortodocși, la examenele de bacalaureat din perioada 1925-1928 presa evreiască a vremii a semnalat manifestări antisemite, unele voci naționaliste solicitând limitarea numărului de candidați ai confesiunii mozaice 181. Liceele Ștefan cel Mare, Dragoș-Vodă și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aparțin cultului mozaic și 10% au o altă confesiune. Deși ponderea majoritară este deținută de ortodocși, la examenele de bacalaureat din perioada 1925-1928 presa evreiască a vremii a semnalat manifestări antisemite, unele voci naționaliste solicitând limitarea numărului de candidați ai confesiunii mozaice 181. Liceele Ștefan cel Mare, Dragoș-Vodă și Eudoxiu Hurmuzachi oferă date și despre carierele spre care doreau să se îndrepte tinerii absolvenți. Din 66 de absolvenți, 20% sunt interesați de domeniul juridic. Și medicina se află în topul preferințelor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din sesiunea iunie-septembrie 1938 vizează domenii diverse. Din opt tinere ortodoxe ale căror date figurează în arhive, două intenționau să urmeze medicina, iar trei educația fizică. Alte domenii de interes vizau dreptul, literele și cariera didactică. Alte două absolvente de confesiune mozaică, ambele fiice de comercianți, optează pentru munca în gospodărie. Parcurgerea traseului universitar s-a dovedit anevoioasă pentru mulți dintre absolvenții liceelor moldovenești. Mărturie stau cererile studenților pentru acordare de sprijin financiar, adresate Prefecturii Botoșani. În perioada 1925-1936 s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]