7,769 matches
-
E un refren pe care îl aud și la Chișinău, și la București, și iată, acum, și la Riga, ce-i drept, din gura unei românce basarabence. Maria este interesată de... daci, de originile noastre strămoșești, de arhaisme și elemente cosmice - pe acestea, evident, tot dacii le-au descoperit primii în Europa. Lucrează la un tratat, dar are nevoie de cineva de acasă, care să-l redacteze la nivel stilistic, pentru că scrie tot mai puțin în limba română. Andrei Bodiu ascultă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
doar faimoasa Starîi Miasto, cartier cultural și cultual, catolic, unde vechimea și noul dialoghează convingător. Și, în fine, Berlinul, relansat în arhitectura noii Europe ca oraș-nucleu, uluitorul Sony Center (am ajuns, așa cum dorea Vasile, și în ambianța fantastică, de navă cosmică, a Centrului), Alexander Platz și Kürfürstendamn, un Champs-Eliseés german, Biserica Sfintei Edwiga de lângă Bebel Platz, ale cărei uși se deschid singure, cu celulă sensibilă, la prezența vizitatorului... Și Catedrala (ce a rămas nedistrusă) Wilhelm Kaiser, Palatul Bellevue, Poarta Brandenburg... Apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ceea ce promitea în tinerețe, la Grigore putem numi „fractură alcoolică”. Iată unul dintre riscurile majore ale creației: boala, o anume boală ce survine, apare, se declanșează în acest „mediu”, tensiune specială ce e efortul exorbitant al unei expresii atipice, „cântec” cosmic, strigăt articulat și armonic ce solicită ființa umană la limită. Îi spuneam boală deoarece nu aveam alt cuvânt, dar ea, această „fractură”, putem afirma că e tipică, apare adică, cu predilecție, în acel efort supradimensionat care e creația, ca o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tasează” încet, se degradează în „arcul” lor dinamic, se automatizează, își pierd suflul și, nu rareori, pentru a gândi într-o dialectică grosolană, „se transformă în contrariul lor”. Oare să fie asta o lege mai amplă, universală, cea a „entropiei” cosmice de care vorbesc unii fizicieni sau e, poate, prea aventuroasă această extrapolare a unei mișcări politice, limitată la o națiune și la un unic mod de conducere?... De fapt, care e, în cele din urmă, „misterul lui Ceaușescu”, ce „s-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
contempla firmamentul și spațialitatea infinită a cosmosului și a creației divine. Deoarece omul, furnica-umană ce poate trăi umilința nespusă a micimii și fragilității persoanei sale, aflată pe o minusculă planetă trecătoare ea însăși, poate arunca sfidarea sa calmă spațiului infinit cosmic și maselor enorme de materie risipite și scintilând în acesta, desemnându-se ca un „punct final” al creației, „locul viu” unde materia, uriașă și oarbă, se „autodepășește” într-o particulă materială, trecătoare e drept, dar în care Gândul se înfiripă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
o arată cuvântul; stagnarea, în dinamica socială sau a muncii, este regresiune, decadență. Și-atunci, la modul paradoxal, dacă o lege a individului - mai bine zis, a individualității! - poate „explica”, lumina, clarifica obscura lege a mișcării materiei în istoricitatea ei cosmică - și idealiștii romantici germani din școala kantiană gândeau astfel, începând cu Fichte, Hegel și Schelling care vedeau „cheia” misterului divinității ca aflându-se în dialectica Gândului uman! -, atunci, după „criptica” frază nietzscheniană, eforturile noastre de a descoperi misterele ce ne
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și Schelling care vedeau „cheia” misterului divinității ca aflându-se în dialectica Gândului uman! -, atunci, după „criptica” frază nietzscheniană, eforturile noastre de a descoperi misterele ce ne înconjoară nu trebuie căutate „în afară”, trimițând sonde și rachete costisitoare în spațiu cosmic, ci cercetând „afundurile” și „resorturile esențiale” care animă și „construiesc” individul, cu precădere acel individ care o afirmă mai sus, printr-un paradox ce nu va fi înțeles, adică acceptat, de mulți, că „omul poate fi, poate ajunge liber și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
exponențială a unei seminții pe care n-o mai recunoaște cu gesturi exacerbate, teatrale (un Goethe își renega spița în alt fel, potrivit staturii sale impregnate de „clasicism”, iar romanticii, ca și Cioran, își absolutizau „decepția” națională până la un „rău cosmic”, acel Weltschmerz ce a creat atâtea arte și postúri splendide, expresive, melodioase!...Ă , lepădarea altora, cu mai puțin geniu, de origini și de „mizeria țării și a românilor”, a prins în acești ultimi ani forme penibile, care ascund prost un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
erau admiratorii fervenți ai acestei bijuterii folclorice, ajustată fericit de boierul poet Vasile Alecsandri, în timp ce eu, cu un exces de patos, deplângeam cultul care se crease în jurul acestei legende ispititoare și simbolice. Nu contestam metaforele și simbolul final, acea „nuntă cosmică” în care „se exilează” ciobanul nostru vrâncean, dar îmi manifestam uimirea și mai ales îngrijorarea față de excesiva, insistenta alegere a acestei balade de către gustul actual, capabil de a o ridica pe un altar al reprezentării, pur și simplu, a destinului
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Fiul pe pământ, așteaptă ca toți evreii să se adune în Țara Sfântă, înainte de a-l soma pe fiecare să-și aleagă clar tabăra. Periculoși aliați acești creștini de peste Atlantic, care pregătesc ceva mai grozav decât ciocnirea dintre civilizații, clash-ul cosmic dintre Bine și Rău; politicieni mai sioniști decât sioniștii, comparându-se în bogății cu Cressus, aducând cât ai bate din palme pelerini și subvenții, dispunând la nevoie și de sprijinul Casei Albe! Cam multe avantaje. Cât despre Vatican, călcând pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de luptă. În felul acesta, la începutul încăierării, erau doi la doi și, până să scape unul dintre adversari de câine, ciobanul nostru mioritic avea timp să-l răpună pe atacatorul său și să facă față, apoi, celuilalt adversar. Nunta cosmică, imaginată de cioban, metaforă superbă, avea să aibă loc numai „de-o fi să mor”. În fața destinului, românul spune „fie ce-o fi” și trece la acțiune. Dacă nu ar fi făcut așa, noi n-am mai fi supraviețuit ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cântece ritual-ceremoniale; semnificațiile iradiază și către alte specii, precum cântecul de leagăn sau cântecele de Lioară, iar imaginarul arhaic conturat de obiceiurile familiale explicitează adeseori reprezentările poetice. Sfârșitul copilăriei așază tinerii într-o sferă vulnerabilă a incertului, similară cu perioadele cosmice de trecere. Privit din punct de vedere social, acest moment devine critic „prin tulburările pe care le poate aduce ordinii sociale”. Izolarea individului profan este necesară protejării societății, ca echivalent holomorfic al creației, și, de aceea, the person uninitiated is
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
experiență liant între membrii grupului”, ceea ce l-a determinat pe A. Zempleni să numească trecerea un „rit identitar înzestrat cu principiul propriei sale repetări”. Reluarea ceremonialului la intervale precise (având pe foștii novici drept inițiatori în culturile primitive) corespunde ritmului cosmic, iar această raportare permanentă la ciclicitatea universului este impusă de însăși esența textelor folclorice românești. Etnologul care a creat conceptul riturilor de trecere, Arnold van Gennep, consideră inițierea „rituri de separare de lumea asexuată, urmate de rituri de agregare la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
joc ritualic ce servește drept ceremonie de trecere (...). Scenariul ritului inițiatic simbolizează moartea omului vechi și renașterea unei personalități noi, înzestrată cu o cunoaștere a miturilor sau cu o înțelepciune superioară”. Pus în scenă în momente precis delimitate la nivel cosmic, jocul în urma căruia tinerii se maturizează vine din adâncurile insondabile ale cunoașterii, din momentul în care omul a realizat pascalian că poate înțelege supremația universului: „ceea ce cândva a fost joc mut îmbracă acum formă poetică. Sentimentul că omul face parte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sfîșiat de Set în 14 bucăți care ar corespunde celor 14 zile ale lunii în descreștere, cu valorificarea «agrară» a bucății falice pierdute; Bacchus, Orfeu, Romulus, Mani, Hristos (...), Attis (...), toți niște eroi mutilați în cursul unor patimi”. Integrarea în ritmul cosmic face din zeii vegetaționali un ideal uman: „dat fiind că Attis moare și renaște, se poate concepe că riturile de inițiere determină, la rândul lor, moartea și renașterea viitorului său adorator”. Trimiterile frecvente la arhetipuri comportamentale au ca finalitate identificarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și repetabil la nesfârșit”. Opoziția esențială se instituie între „timpul social și Marele Timp mitic, sau timpul hieroistoriilor”. Acesta din urmă este caracterizat de similitudinea cu ritmurile ample - „alegerea acestei microtemporalități sacre se află în strânsă legătură cu marile conjuncții cosmice: simbolismul lunar sau solar, solstițiile sau echinocțiile reprezintă timpuri intense pentru toate diviziunile timpului”. În creațiile folclorice investigate lunarul ține de inițierea feminină, în timp ce soarele reprezintă modelul eroic și călăuza psihopompă pentru fecior, iar solstițiul de iarnă este momentul propice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
originar definesc modul arhaic de a fi în lume, pentru care structurile se repetă „de la mic la mare, din prezent în trecut, de la vizibil la invizibil”. Tendința oamenilor de a fi „arhetipali și paradigma¬tici” transformă existența într-un eveniment cosmic în cadrul căruia inițierea oprește durata profană și folosește energiile sărbătorii pentru a accede la sacru. Marcată calendaristic pentru colindele din cadrul obiceiurilor de iarnă, sărbătoarea „este locul privilegiat al riturilor de inițiere, care conferă virtuți virile și puterea de a procrea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ale culturii”. Mărturii ale unor practici de mult apuse, textele restituie mentalului modern un segment spiritual adânc îngropat în subconștientul colectiv și, în felul acesta, angoasa zădărniciei piere, căci omul nu este victima hazardului, ci împlinește gesturi după un model cosmic și divin. Corpusul de texte folclorice acoperă majoritatea spațiilor românești, indiferent de frontierele politice. Interpretările stilistice și poetice vor crea un tablou obiectiv al răspândirii teritoriale dezvoltate de un anumit tipar simbolic. Organicitatea creațiilor orale va fi astfel clară atât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ale sensului arhetipal. Instrumentele alese așază creația populară în spațiul privilegiat al cunoașterii pe care o vom sonda simbol cu simbol. În universul ordonat, finalitatea precisă a ritualului inițiatic o constituie intenția maritală. Numai tinerii capabili să construiască la nivel cosmic, din însăși bestia arhetipală, pot forma replica minusculă a universului familia. Faza postliminară a inițierii arată un tânăr pe cale să se împlinească la nivel social, mai ales în orațiile de nuntă care se constituie într-o adevărată sinteză a traseului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Localizare fizică a „elanului curajos provocat de lupta împotriva răului”, pieptul marcat cu reprezentarea soarelui aparține prin excelență ființei ce are puterea să se opună principiului distructiv. Așezarea lunii în spate (în unele variante poziția aștrilor este inversă) respectă legea cosmică a opoziției dintre soare și lună și transformă la nivel simbolic corpul uman într-un echivalent al bolții cerești. Stelele cele mai prezente în imaginarul uman, luceferii, sunt susținute de umerii eroului în mod deloc aleatoriu, căci acest punct al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
presus și mai mărele;/ Întrumerii amândoi/ Locu-i doi luceferei,/ Luceferei ziornicei,/ Ziornicei, ziori de ziuă” (Bumbuiești - Vâlcea). Căldura soarelui și lumina eliberatoare a zorilor sunt fundamentale pentru rolul mitic al feciorului care trebuie să revigoreze capacitatea roditoare a lumii. Hainele cosmice apar și în folclorul medical, ca efect al practicii purificatoare: „Pe mine ce-am văzut?/ Pe poale am văzut stelele./ Pe piept am văzut luna./ Pe față am văzut soarele./ Ca soarele m-am luminat,/ La toți cu drag am
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la nivel morfologic prin perfectul simplu și mai mult ca perfectul indicativ: „Calul calcă-n văi adânci,/ Văi adânci și răcoroase;/ Boieri caii-ș adăpase;/ Calul calcă-n piatră seacă/ Piatra seacă poleiește/ Boieri caii ș-adăpară”. Jocul soarelui urmează sensul cosmic: „Da nu-l joacă cum să-l joace,/ Mi-l desuce șî-l întoarce/ După lună când îi plină,/ După soare cum răsare.” (FeregiHunedoara). „Eroizarea se produce sub protecția unei divinități cerești și în special solare, care favorizează ascensiunea și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
printr-o trecere securizată pe podul de aramă „zărnăitor” și coboară la măicuța, căreia de asemenea îi revine un gest ceremonial, de data acesta propițiatoriu: perechea mănâncă din colac și bea vin pentru a asigura belșugul oamenilor în noua etapă cosmică. Trebuie, în același timp, remarcată similaritatea traseului marcat în planul expresiei de înălțimea vocalelor: primele două acte magice au o evoluție aproape identică, atât prin faptul că obiectul transformării este același, crângul, cât și datorită repetării formulelor lingvistice. Diferența rezidă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-o face?/ Face-o, face-o boul sur,/ Cu copite potcovite,/ Cu coarnele într-aurite” (BroșteniBrașov). Același prezent mitic dezvoltă un timp revolut, sacru. În basme conotația solară este și mai evidentă. Boii năzdrăvani își fac cunoscute numele odată cu puterile cosmice, procedeu stilistic utilizat mai ales în construcția personajului principal: „Ce zice Cornea bou și Galben bou? - Băi, frati-meu, ce putere ai? Da' Galben bou ce zice: - Eheu, frati-meu! Eu iau soarele de la apus și-l dau la răsărit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
această condiție aspiră și eroul din folclorul literar, și cel plecat în lumea fără dor, anume să redevină, nu să dispară. Rugămintea din cântecele de priveghi adresată zorilor intenționează tocmai să asigure cadrul benefic al integrării într-un plan superior, cosmic: „Zorilor, zorilor/ Voi surorilor,/ Voi să nu pripiți/ Să ne năvăliți” (Gorj), „Zorilor, zorilor,/ Voi surorilor/ Voi să nu pripiți,/ Să nu-mi răsăriți” (GloduSuceava). Ca astru al morții, soarele cuprinde și duce cu sine cele două tipuri de călători
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]