6,594 matches
-
și prosperitate. Hercule Fleury, episcop de Fréjus, fost preceptor al lui Ludovic al XV-lea, a păstrat o mare influență asupra elevului său. La sfatul său acesta alege ca Prim Ministru pe ducele de Bourbon, pentru a-l înlocui pe ducele de Orléans și tot la sfatul său îl dizgrațiază pe Bourbon în 1726. Regele se lasă atunci în grija lui Fleury, care, devenit cardinal, va exercita, pînă la moartea sa, la nouăzeci de ani, în 1743, funcția de Prim Ministru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
erou al campaniilor napoleoniene, este comdamnat de Camera pairilor și împușcat la 7 decembrie 1815. Administrațiile sînt "epurate": cuvîntul intră atunci în vocabularul politic. Viața politică sub Restaurație. Ludovic al XVIII-lea cheamă la putere un fost emigrat, un moderat, ducele de Richelieu. El dorește, ca și Aliații, ca reacția să nu se extindă. Regele dă, la 5 septembrie 1816, ordonanța de dizolvare a Camerei "de negăsit". Alegerile din octombrie 1816 fac să apară o majoritate a constituționalilor al căror conducător
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
5 septembrie 1816, ordonanța de dizolvare a Camerei "de negăsit". Alegerile din octombrie 1816 fac să apară o majoritate a constituționalilor al căror conducător este contele Decazes, care îi succede lui Richelieu în 1818. Dar, la 13 februarie 1820, asasinarea ducelui de Berry, moștenitor al dinastiei, îl înlătură pe Decazes și pune capăt tentativei liberale inițiate de Ludovic al XVIII-lea. După o scurtă guvernare Richelieu, ultraregaliștii vin la putere cu contele de Villèle, pe care contele de Artois, fratele lui
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
000 de oameni, puțin doritori să lupte împotriva poporului care arborează drapelul tricolor. După trei zile de luptă, armata se retrage din Paris. Ziariștii de la National și oameni politici liberali preconizaseră de cîteva luni o schimbare de dinastie și chemarea ducelui de Orléans, "prinț devotat cauzei Revoluției [...], rege cetățean", atașat tricolorului și Cartei. Ducele de Orléans acceptă din partea deputaților și pairilor locotenența generală a regatului. La data de 31, el se duce la primărie și apare la balcon, îmbrățișîndu-l pe La Fayette
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
După trei zile de luptă, armata se retrage din Paris. Ziariștii de la National și oameni politici liberali preconizaseră de cîteva luni o schimbare de dinastie și chemarea ducelui de Orléans, "prinț devotat cauzei Revoluției [...], rege cetățean", atașat tricolorului și Cartei. Ducele de Orléans acceptă din partea deputaților și pairilor locotenența generală a regatului. La data de 31, el se duce la primărie și apare la balcon, îmbrățișîndu-l pe La Fayette, înfășurat cu drapelul tricolor. Poporul îl aclamă. Orleaniștii escamotaseră victoria republicană. Carol al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
el se duce la primărie și apare la balcon, îmbrățișîndu-l pe La Fayette, înfășurat cu drapelul tricolor. Poporul îl aclamă. Orleaniștii escamotaseră victoria republicană. Carol al X-lea, retras la Rambouillet, s-a gîndit să salveze dinastia abdicînd în favoarea nepotului său, ducele de Bordeaux, Henric al V-lea, și numindu-l pe ducele de Orléans regent. Zadarnice decizii. O coloană din gărzile naționale se îndreaptă spre Rambouillet. Carol al X-lea nu vrea să lupte și fuge în Anglia. Țara urmează revoluția
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Fayette, înfășurat cu drapelul tricolor. Poporul îl aclamă. Orleaniștii escamotaseră victoria republicană. Carol al X-lea, retras la Rambouillet, s-a gîndit să salveze dinastia abdicînd în favoarea nepotului său, ducele de Bordeaux, Henric al V-lea, și numindu-l pe ducele de Orléans regent. Zadarnice decizii. O coloană din gărzile naționale se îndreaptă spre Rambouillet. Carol al X-lea nu vrea să lupte și fuge în Anglia. Țara urmează revoluția pariziană. La 9 august, Ludovic-Filip I este proclamat "rege al francezilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
remarcabil avocat și orator. O parte a legitimiștilor adaugă revendicării, tradiționale, a descentralizării, pe cea democratică, a sufragiului universal. În tabăra orleanistă, dar în opoziție, stînga dinastică cere o scădere a censului și o politică externă activă. Șefii partidului rezistenței, ducele de Broglie, Thiers, Guizot, uniți după moartea lui Casimir Périer, se divizează mai tîrziu. Lui Ludovic-Filip nu-i rămîne decît să-și impună mai bine voința sa de guvernare personală în fața partizanilor guvernării parlamentare, provenită de la majoritatea Camerei. Din octombrie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
universal, pentru a cîștiga satele de partea Republicii. Dar, cînd Thiers se pronunță în noiembrie '72 pentru Republică, monarhiștii îl constrîng la demisie (24 mai 1873). Adunarea desemnează pentru președinția Republicii pe mareșalul Mac-Mahon, simptizant legitimist. Condus de fapt de ducele de Broglie, un orleanist, guvernul adoptă o politică de "ordin moral", conservatoare, antirepublicană și clericală, pe care o ilustrează pelerinajele deputaților conservatori la Lourdes sau la Paray-le-Monial (centre de pietate *ultramontanistă), epurarea din administrație și demiterea primarilor republicani. Restaurarea monarhiei
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
936 Otton I, rege al Germaniei 955 Victoria lui Otton I asupra ungurilor la Lechfeld 962 Otton I, împărat 989 Primul conciliu de pace la Charroux 1027 Armistițiul lui Dumnezeu 1054 Ruptura dintre Roma și Constantinopol 1066 Cucerirea Angliei de către ducele Normandiei Vilhelm Cuceritorul 1070 Mișcarea comunală din Mans 1073-1085 Pontificatul lui Grigore al VII-lea 1095 Conciliul din Clermont: proclamarea primei cruciade de către papa Urbain al II-lea 1098 Întemeierea orașului Cîteaux 1099-1100 Prima cruciadă. Cucerirea Ierusalimului Către 1100 Cîntecul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea 1560 Moartea lui Francisc al II-lea. Carol al IX-lea 1563 Încheierea Conciliului din Trento 1571 Bătălia de la Lepanto 1572 Masacrul din noaptea Sf. Bartolomeu 1574 Moartea lui Carol al IX-lea. Henric al III-lea 1584 Moartea ducelui de Anjou. Henric de Navarra, prezumtiv moștenitor 1588 Invincibila Armada 1589 Asasinarea lui Henric al III-lea. Henric al IV-lea 1598 Tratatul de la Vervins 1598 Edictul de la Nantes 1608 Champlain întemeiază Quebec-ul 1609 Galileo Galilei pune la punct luneta
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Colbert 1683 Turcii asediază Viena 1685 Revocarea Edictului de la Nantes 1687 Newton: Principia mathematica 1688-1689 Revoluția engleză 1702-1714 Război de succesiune în Spania 1701 "Marea iarnă" 1715 Moartea lui Ludovic al XIV-lea. Ludovic al XV-lea 1715-1723 Regența ducelui de Orléans. Sistemul lui Law 1726-1743 Cardinalul Fleury prim-ministru 1729 Johann Sebastian Bach: Patimile după Matei 1738 Englezul John Kay inventează suveica mobilă 1740 Începutul războiului pentru tronul Austriei 1742 Dupleix în India 1745 Bătălia de la Fontenoy 1748 Montesquieu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Al doilea tratat de la Paris 1 martie Întoarcerea lui Napoleon în Franța 18 iunie Înfrîngerea de la Waterloo Iulie Întoarcerea lui Ludovic al XVIII-lea 1815-1816 "Parlamentul de negăsit" 1817 Lamennais: Încercare asupra indiferenței în materie de religie 1820 Februarie Asasinarea ducelui de Berry 1821 5 mai Moartea lui Napoleon în insula Sf. Elena 1824 Delacroix: Scene ale masacrelor din Chios 1827 Marc Seguin: cazanul tubular 1830 Bătălia pentru Hernani 5 iulie Luarea Algerului 28-29-30 iulie Cele "Trei zile glorioase" 1831 Răscoala
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
împărat pentru a guverna o provincie unde staționează cel puțin o legiune. Legitimat. Termenul îi desemnează pe copiii nelegitimi ai lui Ludovic al XIV-lea, mai ales pe cei doi fii pe care i-a avut cu doamna de Montespan, ducele du Maine și contele de Toulouse. Legiune. Element de bază al armatei romane, compus din circa 5000 de oameni repartizați în zece cohorte. Fiecare cohortă conține trei manipuli împărțiți fiecare în cîte două centurii de aproximativ 80 de oameni. Legiunea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Mîntuirii Sufletelor prin jefuirea pîinii și brînzei a sute de mii de lucrători cu spinările frînte - ce altceva este această cifră rotundă, de 100 000 de lire, dacă nu un „pește capturat“? Ce altceva reprezintă orașele și satele moștenite de ducele de Dunder, dacă nu un „pește capturat“? Ce altceva este sărmana Irlandă pentru temutul harponist care poartă numele de John Bull? Ce altceva este Texasul pentru apostolicul harponist, fratele Jonathan? Oare posesiunea nu constituie pentru toți aceștia legea însăși? Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aspră a învățatului domn cu cartea lui Blackstone în mînă. în cele din urmă, unul dintre ei, după ce se scarpină îndelung în cap ca să-și stoarcă vreo idee, se încumetă să vorbească: Ă Vă rog, domnule, cine-i lordul-gardian? Ă Ducele. Ă Păi, ce legătură are ducele cu capturarea ăstui pește? Ă Totuși, e al lui. Ă Ne-am dat multă osteneală, am înfruntat multe primejdii, ba am făcut și oarecare cheltuieli - iar acum, toată truda noastră să fie în folosul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lui Blackstone în mînă. în cele din urmă, unul dintre ei, după ce se scarpină îndelung în cap ca să-și stoarcă vreo idee, se încumetă să vorbească: Ă Vă rog, domnule, cine-i lordul-gardian? Ă Ducele. Ă Păi, ce legătură are ducele cu capturarea ăstui pește? Ă Totuși, e al lui. Ă Ne-am dat multă osteneală, am înfruntat multe primejdii, ba am făcut și oarecare cheltuieli - iar acum, toată truda noastră să fie în folosul ducelui, numai al lui? Noi nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ă Păi, ce legătură are ducele cu capturarea ăstui pește? Ă Totuși, e al lui. Ă Ne-am dat multă osteneală, am înfruntat multe primejdii, ba am făcut și oarecare cheltuieli - iar acum, toată truda noastră să fie în folosul ducelui, numai al lui? Noi nu ne alegem cu nimic de pe urma ostenelii noastre, decît cu bășicile din palme? Ă Peștele-i al lui. Ă E, oare, ducele atît de sărac încît să fia nevoit a-și cîștiga traiul prin asemenea mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
am făcut și oarecare cheltuieli - iar acum, toată truda noastră să fie în folosul ducelui, numai al lui? Noi nu ne alegem cu nimic de pe urma ostenelii noastre, decît cu bășicile din palme? Ă Peștele-i al lui. Ă E, oare, ducele atît de sărac încît să fia nevoit a-și cîștiga traiul prin asemenea mijloace deznădăjduite? Ă Peștele-i al lui. Ă Mă gîndisem s-o ajut pe biata maică-mea, care-i bolnavă și bătrînă, cu o parte din cîștigul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
al lui. Ă Mă gîndisem s-o ajut pe biata maică-mea, care-i bolnavă și bătrînă, cu o parte din cîștigul ce mi se cuvine de pe urma acestei balene... Ă Peștele-i al lui. Ă Oare nu s-ar mulțumi ducele c-un sfert sau cu-o jumătate? Ă Peștele-i al lui. într-un cuvînt, balena a fost confiscată și vîndută, iar alteța sa ducele de Wellington a primit banii. Socotind că, date fiind împrejurările, chestiunea ar putea să fie destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se cuvine de pe urma acestei balene... Ă Peștele-i al lui. Ă Oare nu s-ar mulțumi ducele c-un sfert sau cu-o jumătate? Ă Peștele-i al lui. într-un cuvînt, balena a fost confiscată și vîndută, iar alteța sa ducele de Wellington a primit banii. Socotind că, date fiind împrejurările, chestiunea ar putea să fie destul de delicată dintr-un anumit punct de vedere, un prea cinstit pastor din acel orășel a trimis alteței sale un bilețel, prin care-o ruga
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să fie destul de delicată dintr-un anumit punct de vedere, un prea cinstit pastor din acel orășel a trimis alteței sale un bilețel, prin care-o ruga respectuos să acorde cea mai atentă considerație cazului acelor nefericiți marinari. La care, ducele a răspuns, în esență îambele scrisori au fost publicate), că a și făcut asta, primind banii cuveniți și că i-ar fi recunoscător cinstitului pastor dacă, pe viitor, s-ar abține de la orice amestec în treburile altora. Să fie oare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în treburile altora. Să fie oare acesta bătrînul încă agresiv, care stă la colțurile unde se încrucișează cele trei regate și stoarce de la toți pomeni ca un cerșetor? E limpede pentru oricine că, în cazul de față, pretinsul drept al ducelui asupra balenei îi era acordat de către rege. Trebuie așadar să ne punem întrebarea, în temeiul cărui principiu a fost regele învestit cu acest drept? Am mai arătat ce spune legea; dar Plowdon ne dă explicația următoare: balena astfel capturată aparține
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
metoda lui Rembrandt: s? zugr? vesc imaginea ? i s? scot �n eviden?? �n cadrul tabloului elementul activ esen? ial. Nu pot dec�ț s? sper c? am reu? it acest lucru �ntr? o oarecare m? sur?. Mi? am asumat p�n? acum sarcina de a duce la cap? ț acest proiect deoarece se pare c? exist? o lacun? �n via? a lui Iorga luat? că un tot ? i, cum pe drept cuv�nt observa profesorul Valeriu R�peanu, via? a lui Iorga nu poate fi dec�ț că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
italieni. LANC nu era (dup? declară? iile lui Codreanu) un �partid� politic care propov? duia ură, ci o mi? care, o organiza? ie de lupt?. Dac? nu exist? practic nimic �ntre a pl? nui o ac? iune ? i a o duce la �ndeplinire, atunci aceasta era o Magna Carta a violen? ei. Violen? a nu era necunoscut? �n Rom�nia ? i regimul liberal apela adesea la ea, consider�nd? o drept un monopol al clasei conduc? toare. �Noul na? ionalism� a sfidat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]