9,565 matches
-
datoria naciunală " a d-lui Tercilian, care-n fond consistă în desfacere de scrisori și sustragere de gropuri. Partea bună a lui Gogol e că relele aplecări, spre a nu le numi altfel, sunt arătate în deplina lor înjosire, fără farmecul frazei, care să le facă picante. Cucoana subprefectului e deci un tip de femeie cum din nenorocire se vor fi găsind multe, iar interpretarea lui de către d-na Sarandi a fost netăgăduit bună, deși jocul d-niei-sale a fost câteodată prea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Caudela. Vodeviluri și operete a fost deci esecutate cu multă preciziune atât din partea cântăreților cât și din partea orchestrei. D. Caudela este un muzicant de talent atât în esecuție (ca violonist), cât și în compozițiile sale, cari nu sunt lipsite de farmec. atât melodramele cât și cele mai multe arii de Vodeviluri au fost compoziții ale domniei sale. Întorcîndu-ne la șirul de idei espus la începutul acestei dări de samă, esprimăm dorința de-a vedea continuîndu-se începuturile bune din anul acesta. Numai rămâind {EminescuOpIX 350
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
blîndeță. Bătrân cum era, alerga bucuros să îndatorească chiar pe oameni pe cari abia-i cunoștea, și să stăruie pentru dânșii. Cu greu ar fi putut cineva să-i refuze o rugăminte, și el cunoștea chiar puterea ce-o avea, farmecul persuaziv al vorbirii sale. Cine nu l-a cunoscut nici că-și poate închipui cât de interesantă în simplitatea ei era conversația bătrânului preot, întrețesută cu glume nevinovate și maxime de înțelepciune a vieții și inspirată de-o estremă bunătate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuiva. De câțiva ani în pensie, el fusese un sfert de secol profesor de religie la liceul statului, unde era idolul elevilor, căci din studiul său el nu făcea un șematism sec dogmatic, ci știa să deie obiectului său acelaș farmec care era răspândit asupra întregei sale vieți sufletești. Ieri la 4 ore dup-amiazi au început în biserica Dancu prohodul, care, după rânduiala îngropăciunii preoților, e foarte lung și a durat până la 6 1/4. Totuși o mulțime de lume
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cetatea chiar. Altfel aceste forturi nu sânt întărituri moderne, cari ar putea să reziste tunului. Ele au fost luate cu asalt deci cu pușca și hangerul. [17 iulie 1877] {EminescuOpIX 405} TÎRNOVA Moltke, ai cărui ochi s-au bucurat de farmecul Bizanțului și al Asiei Mici, susține totuși că n-au văzut niciodată un oraș mai romantic decât Tîrnova. Kanitz plutea încă ani întregi în amintirile acelui ceas neuitat de priveliște plăcută pe care l-au fost avut la vederea acestui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ne-ar fi absorbit și ne-ar fi prefăcut în raze de-ale sale, raze splendide însă solare. Daca germanismul ar fi pătruns cu dulceața luminelor, nu cu asprimea dominărei în valurile poporului, noi până azi eram poate germani, căci farmecul culturei e cel mai mare farmec. Dar te pomenești că între noi și cultura germană se pune piatra cea brută și scorboroasă a maghiarismului, ea apasă pe noi cu greu, numai că noi nu ne vom da îndărăt, pentru că nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar fi prefăcut în raze de-ale sale, raze splendide însă solare. Daca germanismul ar fi pătruns cu dulceața luminelor, nu cu asprimea dominărei în valurile poporului, noi până azi eram poate germani, căci farmecul culturei e cel mai mare farmec. Dar te pomenești că între noi și cultura germană se pune piatra cea brută și scorboroasă a maghiarismului, ea apasă pe noi cu greu, numai că noi nu ne vom da îndărăt, pentru că nu putem. Impenetrabilitatea corpului fizic nu permite
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asemenea nu sunt. Deci trei elemente pot fi într-o dramă care să constituie valoare ei. Unul caracterele, aceste fac ca ea să fie frumoasă, al doilea [situa]țiunele (deci planul), aceste interesează, al treilea limba, care poate avea un farmec liric. Din acestea trei, drama d-lui Roques posedă pe al patrulea. Atâta despre dramă. Uitasem a spune cititorului interesanta noutate că ea a fost într-adevăr jucată, căci după cele spuse până acum și-ar fi putut închipui cititorul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tâlcuire a obiceiurilor pământului. Istoricii noștri vor găsi că aceste tâlcuiri clerice sunt de o origine tot atât de grea de constatat ca și obiceiurile înșile, dar, fiind atât de curioase, le așezăm aicea precum le găsim și în limba, nu fără farmec, a originalului. 1) Dumnezeii limbelor elinești era foarte mulți, dintre carii unul anume Perun, carele se numea al locului, că și în mâna lui ținea o piatră scumpă ce după feliul ei lumina ca jeraticul. Încă și foc de-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de convingere prin eficacitatea dovedită științific a programelor bine structurate este limitată. Dacă o "bună practică" este corect identificată nu înseamnă că va fi numaidecât pusă în practică pe teren. Spre un model ecologic Sociologul este deci obligat să "spulbere farmecul" bunelor practici, altfel ar rămâne cantonat într-o iluzie rațională fără eficacitate. Împotrivirile de pe teren pot ține de clasa socială și, cum am întâlnit în multe situații (Debarbieux, 1999), este o adevărată suferință să se pună la îndoială ceea ce a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
știți că singura forță exterminatoare este ținutul în sine, dar asta nu aveți de unde s-o știți, pentru că îmbucătățiți mereu totul, pentru că pentru voi viața e necesară, pentru că nu puteți da nici un pas înapoi. DOAMNA WURM: Dar fiecare ținut are farmecul său regional, și munca are întotdeauna un sens bun în mâinile care au îngrijit de treaba aia. DOAMNA GROLLFEUER: Duceți-vă la oglindă, doamnă Wurm, și spuneți-mi ce este ținutul natal. Și apoi uitați-vă la copilul dumneavoastră, la
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
The Decameron "Cornice": Allusion, Allegory, and Iconology, Ravennba, Longo Editore, 1979, p. 27. (trad. n.) 51 doamne și trei tineri. Avem din nou un raport de superioritate al feminității, căreia Boccaccio îi acordă mai mult credit în ceea ce privește abilitatea, talentul, înțelepciunea, farmecul, gingășia și diplomația de a relata povestiri. Este o lume în care femeile vorbesc sau istorisesc, așadar domină prin forța cuvântului, în care au posibilitatea de a se exprima liber, uneori chiar până la granițele licențiosului, un univers din ce în ce mai matriarhal, ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în oraș îi pune în față imaginea unor femei. Întrebându-și tatăl ce reprezintă acele creaturi minunate, primește un răspuns șocant, că ar fi „gâște”, bătrânul crezând că schimbarea denumirii va duce și la alterarea naturii, însă băiatul hotărăște că farmecul celor zărite depășește tot ceea ce el crezuse până atunci a fi frumusețe și că nu ar putea viețui în absența lor. „Filippo Balducci știe că nimic din ceea ce s-a întâmplat nu mai poate fi înlăturat; fiul său nu poate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai puțin numeroase, doar trei: o stareță, o maică din suita ei și inconfundabila târgoveață din Bath. Dacă primele două țin de lumea canonică, a Bisericii, cea de-a treia este profund laică, de un pitoresc aparte, dând culoare și farmec întregii adunări. Chiar din Prologul general, naratorul ține să și caracterizeze succint personajele și companionii în același timp, căci este el însuși implicat în universul diegetic. Este atent la detalii, nelipsind nicicând nota ironică. Interesant devine faptul că personajul feminin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
târgoveței aparține astfel și tradiției comice a epocii medievale, dar și celei satirice clericale.411 Povestirea pe care târgoveața o rostește ne introduce într-un timp mitic, de basm, când zânele locuiau pe pământ. Nota ironică și anticlericală nu lipsește: farmecul lumii precreștine, păgâne este risipit de invazia de monahi și frați cerșetori, a căror moralitate poate fi pusă sub semnul întrebării. Pierderea unei lumi a tainelor și a frumuseții aduce după sine o undă de melancolie 412, materialismul este acela
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
călugăriță, „diaconiță-n cin”471 „și preuți trei”472, surâde permanent, într-o încercare certă de a atrage atenția asupra propriei persoane („Sfios zâmbea ea pururi, cu sfinție”473). Are manierele cizelate ale unei curtezane („Alene cunoștea să se compoarte,/ Cu farmec mult și cu mișcări învoalte” 474 ), știe să mănânce elegant, imită comportamentul nobiliar pentru a se impune, dând dovadă de snobism, iubește animalele (câinii), dar sunt aluzii la concupiscența care îi dictează această milă față de necuvântătoare. Măicuța Eglantina are, fără
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din istorisiri spuse oamenilor în piețe publice de către trubaduri sau cantastorie, și erau bazate, în mare parte, pe romanele franțuzești, deși unele puteau fi și orientale ca proveniență. Cantare reprezenta un gen popular prin excelență. Protagoniștii erau nobili plini de farmec, intrigile dramatice, simple și dinamice, cu treceri rapide de la un moment la altul. Nu exista observație psihologică, remarcăm rara prezență a dialogului, iar evenimentele cunoșteau un deznodământ fericit. Spre deosebire de aceste narațiuni elementare, Boccaccio introduce portrete psihologice mai bogate, acordă mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Purtare și drăgălășie,/ și drămuită voioșie,/ Iar gingășia ei - minune.../ [...] Chip hotărât și vitejesc/ Vădea, și port și mers crăiesc.”649 Desăvârșirea fizică este de netăgăduit: „și ce grumaz de nea curată/ Avea, fără de nod sau pată/ Să-i strice farmecul: alb-crin,/ Drept, neted rotunjit și lin,/ Nici scobituri, nici os ieșit,/ Ci-ntradevăr desăvârșit.”650 Albul domină un portret desprins parcă dintr-o pictură murală: „Umeri rotunzi și dalbi avea/ și trup alung; iar mădulare/ Plinuțe, însă nu prea tare;/ Mâini
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
societatea din care făceau parte nu le-ar fi impus niște reguli atât de constrângătoare, nu i-ar fi împins la o moarte inutilă și, de aceea, cu atât mai dureroasă. Didona, femeie puternică, întemeiase Cartagina, nu este lipsită de farmec: „Ca soarele frumoasă-ntre frumoase,/ [...] Își dobândise strălucit renume/ De lamură-a reginelor din lume,/ Aleasă, darnică, preaminunată:/ Ferice-acel ce o vedea o dată;/ De regi și domni dorită-așa de tare/ Cănflăcărase lumea asta mare/ și orice ins o îndrăgea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trăsăturilor fizice, de altfel ele vin din mitologie, sunt mai puțin veridice: „În strai bogat, frumoasă peste poate,/ și-atât de proaspătă, cu ochii-n floare,/ Că de șiar fi dorit Cel-bun și-mare/ Iubire caldă, bună, credincioasă,/ Plină de farmec, blândă și frumoasă,/ Pe cin’ să fi iubit decât pe ea?/ Mai potrivită zău că nu găsea.”688 Este 686 Geoffrey Chaucer, Legenda..., p. 209. 687 Ibidem, p. 218. 688 Ibidem, p. 219. 188 prea posesivă față de Enea, mult prea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
afle cât mai multe? PH: Ba chiar e un om tare plăcut la vorbă și știe multă carte. Și În plus, În afară de aceste Însușiri, ceea ce trebuie să admiri În primul rând la el este blândețea ce-l caracterizează, plină de farmec, inteligența cu care combate sau pune În discuție o idee (395) fără să se arate nici acru, nici aspru față de contraargumente. Pe scurt, n-ai nevoie să stai prea mult de vorbă cu el pentru a ajunge la concluzia: iată
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
singură la chitară, că ea coboară În lăcașul profetic fără să se parfumeze, fără să Îmbrace veșminte de purpură și, În loc de scorțișoară, laudanum și tămâie, nu arde decât foi de dafin și făină de orz2. Nu vezi tu oare ce farmec au versurile poetei Sappho, menite să-i Încânte și să-i seducă pe ascultători? Dar Sibylla, după spusele lui Heraclit 3, grăind sub imperiul delirului, ea nu surâde, nu cochetează și nu se parfumează, iar vocea ei sosește de dincolo de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Apoi, mai există o perioadă lungă până ce această tehnologie nouă să apară pe piață sub forma unor produse, procese sau servicii. Timpul lung de realizare și necesitatea convergenței diferitelor genuri de cunoștințe explică ritmul caracteristic al inovării bazate pe cunoaștere, farmecul și pericolele acesteia. Pentru a avea succes, „inovația trebuie să fie coaptă”, deci trebuie să existe o receptivitate față de ea. Toate celelalte surse de inovații exploatează o schimbare care s-a petrecut deja, satisfac o necesitate care există. Puterea unică
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
îndelete, felii de cartofi cruzi așezate la cap și pe frunte, ceapă pisată și usturoi copt pentru oblojeli. Zeama multor buruieni fierte constituia cel mai căutat medicament și cel mai de leac. De aceea, în „Pravila lui Vasile Lupu”, purtatul farmecelor, cumpărarea și vânzarea de farmece, mersul pe la vrăjitori și vrăjile sunt înfierate și pedepsite cu blestem și cazne grele și se hotărăște „preumblarea doftorilor prin județe”. După obiceiul pământului, din activitatea complexă a magicianului, „moșitul” rămâne o manifestare formal-empirică. Moașa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așezate la cap și pe frunte, ceapă pisată și usturoi copt pentru oblojeli. Zeama multor buruieni fierte constituia cel mai căutat medicament și cel mai de leac. De aceea, în „Pravila lui Vasile Lupu”, purtatul farmecelor, cumpărarea și vânzarea de farmece, mersul pe la vrăjitori și vrăjile sunt înfierate și pedepsite cu blestem și cazne grele și se hotărăște „preumblarea doftorilor prin județe”. După obiceiul pământului, din activitatea complexă a magicianului, „moșitul” rămâne o manifestare formal-empirică. Moașa nu avea școală. „Doftoroaia” satului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]