8,564 matches
-
bine am făcut. Mi-a plăcut foarte mult interviul. În acest concediu nu am stat o clipă locului. În fiecare zi mă duceam la regiment pentru fanfară ca să ajut cum pot pentru a se pregăti cu ocazia Festivalului Național de Folclor „Șezătoarea”, care a avut loc pe 20 iulie (de „Sfântul Ilie”) și pentru jurământul care a avut loc pe 29 iulie În comuna Baia . Pe 26 iulie a venit Televiziunea din Iași, având ca redactor pe D-na Maria Florea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ce se scrie pentru străinătate și În care Harry Brauner scrie un articol „La moartea doamnei Lucia Brăiloiu”. Aceasta În legătură cu Brăiloiu și ca o datorie a lui Brauner care a lucrat și a Învățat de la acesta primii pași În cunoașterea folclorului românesc. Maria Millo, repet, ultima urmașă a familiei, a fost căsătorită cu un magistrat M. Antonescu de care a divorțat. Au avut un singur fiu Mircea M. Antonescu, care deși Învățase În Germania, a luptat cu vitejie după 1944 și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
când s-a transferat la Liceul Național din Iași. La Cenaclul din Fălticeni Labiș a citit din creațiile sale ca Muncă voluntară și Gazeta de stradă, a ținut conferințe (despre anticlericalismul din opera lui Creangă), a prezentat frumoase culegeri de folclor. V. G. Popa </citation> <citation author=”POPA Vasile V. ” loc=”Galați” data =”17 oct. 1977”> Stimate domnule Dimitriu, Aseară am primit un telefon de la sora mea Angela, din Fălticeni. Se interesa de modul În care a ajuns mama la Galați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Ștefan Buzilă, directorul ONT-ului tineret Suceava, de a susține, În cadrul d-lor, câteva conferințe Între 28 iulie - 2 august. Aș vorbi despre: 1. - Turismul oglindit În creațiile literare românești. 2. - Satul românesc odinioară și azi. - Pitorescul patriei noastre. 4. - Folclorul ca expresie a sensibilității și geniului românesc. 5. - Meleaguri și citadele turistice românești. În cazul În care d. Buzilă acceptă propunerile mele, aș aduce, eventual, diapozitive și filme documentare. Trebuie, Însă, să-mi răspundeți grabnic, ca până la 27 iulie c
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Bârsescu - trebuie s-o mai triez și vă voi trimite, ce interesează domeniul public. Am comunicat imediat - telefonic - doamnei Maria-Luiza Ungureanu despre demersurile dv. relative la „Șezătoarea”. E bine să știe și d-sa când pleacă hârtiile la Secția de folclor a Academiei. De altfel și așa mi-a făgăduit, că se va duce să-l Înștiințeze pe prof. univ. D. Pop, directorul Secției, despre eventuala solicitare a Sucevei. Liceul mi-a cerut articole pentru un Anuar festiv, d. Havriș idem
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
alte 6 la diverse edituri. Ai mai fost pe la Flt.? M-ar interesa tot ce se petrece acolo. Tov. Havriș ce mai face și ce mai plănuiește? Cu „Șezătoarea” văd c-am „pus-o de mămăligă”, deși de la Institutul de folclor al Academiei am făgăduiala sprijinului. De ce-s oamenii Înceți și lăsători? Nu e nimeni acolo, să-i impulsioneze? Acum lucrez la Istoricul lectoratului românesc la Univ. din München, având foarte interesant material documentar. Să am numai zile! E așa de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
iar matale o prietenească strângere moldovenească de mână. V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”4 aprilie 1972”> Stimate și iubite domnule Dimitriu, Felicitări pentru succintul articol, care rezumă perfect broșura lui Gorovei „Povestea unei reviste de folclor”. E bine, că prin acest articol, sa păstrat ceva din sărbătorirea celor 80 ani de existență a frumoasei reviste - azi decedată. Află Însă, că am Înmânat Academiei Române, prin fostul meu elev Șerban Cioculescu, azi director general al Bibliotecii Academiei și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
număr (ultimul din 1972) din „Junimea” piteșteană. Deocamdată n-am decât 2 numere, dar i-am cerut profesorului Bădescu și-i voi trimite și d-lui prof. Popa, care, În curând, va Încheia contractul cu Minerva pentru lucrările sale de folclor. Toate urările noastre de sănătate și bine de la casă la casă. Cu toată prietenia recunoscătoare V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”15 aug. 1973”> Dragă domnule Dimitriu, Fiica mea abia azi a venit la mine Întorcându
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să Vă fie de vreun folos. Vă urez cu acest prilej sănătate deplină, atât matale cât și celor dragi ai matale. Cele cuvenite de la ai mei. Dl. Popa mi-a scris de Paști, dar nu pomenește nimic despre culegerea de folclor În curs de apariție la Suceava. De ce? Cu toată prietenia, al matale V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”(Buftea)” data=”14 sept. 1975” desc=”Carte de vizită”> Vii mulțumiri pentru călduroasele felicitări cu prilejul zilei de naștere . Melanie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
doresc, la rândul meu, sănătate și putere de muncă În toate gândurile mărețe și totodată pioase pe care le aveți Întru a nu lăsa să cadă În uitare pe cei care au muncit pe pământul țării, scoțând la lumină bogăția folclorului nostru. Când ați fost la București v-am promis niște reviste „Șezătoarea” și alte documente mărunte În ceea ce privește activitatea tatălui meu, dar fiind prea frig și greu de ajuns la boxa mea, am amânat lucrul pentru primăvară. Mă Întrebați unde să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și chibzuit cuprinsul. Veți hotărî un comitet redacțional și lucrul ar fi interesant și V-ar atrage colaboratori prețioși. Eu vă rog să vă gândiți și să-mi comunicați ce hotărâți. Mi-am adus chiar acum aminte de culegerea de folclor bogată și prețioasă a D-lui prof. V. Popa. Dânsul lucrează mult și frumos. Materialul acela trebuie să fie publicat. Eu vă rog să nu-mi luați În nume de rău și nici să nu socotiți prea mare Îndrăzneala mea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Gorovei (Diverse). Aș dori să se mai Înscrie și alți colaboratori fălticeneni. Mă gândesc la Dl. prof. V. Ciurea (...). Aveți acolo pe D-na Apetroaiei, folcloristă mult apreciată de regretatul I. Mușlea de la Cluj. Cred că și din culegerea de folclor a D-lui Popa vom include ceva material - tot ca o mărturie folticeneană. Ar fi bine, dacă D-na Stino va consimți, să publicăm cu caracter postum și ceva lăsat de mult apreciatul cărturar Aurel G. Stino. La rândul meu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a trata direct cu ofertantul. Acolo veți face oferta, veți stabili exact prețul, veți mai lua și alte piese care vă interesează etc. Este, cred, cea mai bună soluție. Fondul care a fost adus la Iași cuprinde manuscrise (culegeri de folclor) și corespondență de la mai mulți folcloriști: Simion și G. T. Kirileanu, M. Lupescu, Petre Gheorgheasa, I. Teodorescu (Broșteni, n.n.) etc. Fondul nu este pus În ordine, ci se păstrează așa cum mi-a fost adus. Odată cu manuscrisele mi s au mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vizităm. Poze mari, de aproximativ 1 x 1,5 m, înfățișează o lume sălbatică, neatinsă de civilizație: coline acoperite cu o vegetație luxuriantă, pampasuri nesfârșite, cătune locuite de oameni trăind la limita dintre epoci, fastuosul Carnaval de la Rio, obiceiuri rurale, folclor amerindian etc. Rețin în special două imagini pentru frumusețea lor deosebită, potențată de ingeniozitatea artistului fotograf: tunelurile verzi ale Amazonului, și alta, cu totul superbă, reprezentând dunga subțire a unui țărm într-o zi de primăvară, sub un cer cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
doar un potpuriu. Escalele muzicale sunt scurte. Sunt flatați, pe rând, grecii, turcii, germanii... Pasajul muzical consacrat românilor îl împărțim frățește cu ungurii - ce vreți, frontierele transparente ale muzicii! -, care și ei sunt convinși că se interpretează o melodie din folclorul lor. Urmează un prânz regal, care liniștește spiritele și ne umple pe toți de bunăvoință. După ce ne instalăm la hotel, ieșim la o plimbare prin oraș. Mergem pe rue de Paris, spre Piața Charles de Gaulle. „Eliberatorul Patriei și fondatorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
rezervată Republicii Sud-Africane, prezența cea mai performantă, presupun, tehnologic vorbind, pentru că tot ce vedem în rest sunt ogrăzi de răzlogi și căsuțe acoperite cu stuf, sălașuri tribale cu menajul lor nesofisticat, exponate a ceea ce am numi noi „artizanat”, „artă populară”, „folclor”: măști, unelte de lucru, arme primitive, obiecte de cult etc. Sonuri muzicale de mare varietate, unele te liniștesc, altele te irită și te fac să părăsești cât mai repede hala. Caut pe hartă pavilionul Statelor Unite ale Americii și nu-l găsesc. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
decât o exprimare iconografică și rituală a unui fond cultural național. Pentru mine, personal, a fost destul de amuzant să văd această redundantă exhibare simbolistică (și mă refer în primul rând la țările baltice), dorința lor de a-și prezenta tuturor folclorul, de a-și expune evenimente importante ale istoriei naționale. De exemplu, la Vilnius, când am făcut turul orașului, am vizitat niște biserici, mai vechi și mai noi, despre care ni s-a vorbit ca despre niște locașuri fondatoare ale națiunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ni s-a prezentat nouă la sosire în acest oraș, în fosta catedrală a Königsbergului, acolo unde se găsește și mormântul lui Immanuel Kant, a fost un concert de tip sovietic, adică un melanj dintre o cultură cazonă și un folclor de tip „nou”, căruia i s-au tăiat adevăratele rădăcini. Spectacolul care ne-a fost prezentat este foarte grăitor: o mixtură fals-somptuoasă, în care nu descoperi nici o idee critică, totul se desfășoară la modul festivist-encomiastic. Un spectacol cu o rețetă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ne-a fost prezentat este foarte grăitor: o mixtură fals-somptuoasă, în care nu descoperi nici o idee critică, totul se desfășoară la modul festivist-encomiastic. Un spectacol cu o rețetă aproape halucinantă: muzică de Vivaldi, poeziile noastre, o coregrafie semierotică, șlagăre și folclor rusesc militarist. Totul la un loc. Un tablou foarte trist, dezgustător, care denotă o mentalitate falită. - Richard, îți propun să ne întoarcem puțin în timp și aș vrea să te rog să-ți faci un autoportret pentru cititorii revistei Contrafort
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
credem noi, nu atât din „comportamentul săi inconsecvent, dezordonat”, ci - și miopia penibilă a unui Macedonski o arată prea bine, poet cu adevărat modern, atunci, în siajul școlii franceze - din o anume „stupefacție” față de viziunea atipică a poetului, desfidând motivele folclorului literar și al tradiției culturale românești, propunând o viziune și sensibilitate „străină”, germană, nordică. Privește-ți mâinile și bucură-te, căci ele sunt absurde. Și picioarele privește-ți-le, seara, drept cum stai, atârnând spre lună. Poate că sunt mult
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Berlin și mai ales la textele scriitorilor și filozofilor nemți?!... Întorcând decis spatele franțuzismelor bonjuriștilor și prestigiosului Basil Alecsandri?!... Născându-se astfel nu numai Luceafărul, dar și propensiunea bardului pentru motivul grav și titanic, eliberarea sa de motivele săltărețe ale folclorului, dorința sa, vai, nesatisfăcută, de a zidi o operă monumentală cu titlul Andrei Mureșanu! Atât G. Călinescu, cât și splendidul comparatist care a fost profesorul clujean D. Popovici, citindu-i cu atenție postumele, mai ales, au înțeles în ce rezidă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a obținut o mare biruință la Vaslui, care s-a continuat cu urmărirea turcilor până la Dunăre. Ferdinand Lot s-a îndoit de această victorie categorică, adăugând: „Dar cu condiția însă ca urmărirea înverșunată să nu intre, ca în 1476, în folclorul istoriei militare”. Istoricul francez nu știa că istoricii români s-au bazat numai pe surse străine și se întreba ce ar fi scris un cronicar oriental despre această bătălie. Prin publicarea fragmentelor din cronica lui Kemal-Pașa-Zade avem de data aceasta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reflectez mai mult asupra scrierilor viitoare. Prof. Nicolae Mavrodin Preliminarii Inițierea constituie o universalie ce a suscitat cercetări laborioase, anchete de teren îndelungate și numeroase studii valoroase, atât în spațiul european, cât și pe continentul nordamerican. Ca fenomen cultural intrinsec folclorului românesc, ea a ajuns în atenția cercetătorilor doar tangențial, definirile proce¬sului de trecere nefiind aprofundate cu exemple din toate speciile literare în care apare. Demersul acesta, pe cât de nou și dificil, pe atât de generos, descoperă în creațiile populare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
două tipuri privesc inițierea religioasă și inițierea într-o societate secretă. Doar cel dintâi mod inițiatic va face obiectul lucrării de față. Preferăm termenul de inițiere într-o clasă de vârstă, dată fiind experiența individuală, solitară chiar, a novicelui în folclorul literar românesc, spre deosebire de secondarea precisă a neofiților de către maeștri în inițierile propriu-zis tribale; maeștrii inițiatori prezenți în textele folclorice au o apariție redusă, cu rolul de a provoca doar abilitățile latente ale neofitului sau de a-l înzestra cu obiecte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
simbolică: este o întruchipare mistică. În spectacol, ceva invizibil și neexprimat ia o formă frumoasă, reală, sacră”. Coroborarea tuturor speciilor invocate cu analiza stilistică minuțioasă face posibilă descoperirea mecanismelor prin care magia se instaurează și tinerii puberi devin nubili în folclorul literar românesc. Vom contribui astfel, pe lângă sistematizarea și așezarea în continuitate a riturilor inițiatice din specii literare diferite, la definirea și analiza fenomenului de mutație ontologică, în derularea căruia sunt angrenate multiple date arhaice, atât din planul obiceiurilor, cât și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]