7,151 matches
-
ro/platforma2015" target=" blank" rel="nofollow nofollow">www.artapolitica.ro/<wbr></wbr>platforma2015</a>). Parteneri: Noproductions, Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, Teatrul LUNI de la Green Hours, Centrul de Teatru Educațonal REPLIKA, FCER-DASM - Căminul „Amalia și Șef Rabin dr. Moses Rosen”, Gazeta de Artă Politică. Parteneri media: Șapte Seri, Observator cultural, CriticAtac, Think Outside the Box, Veioza Arte, SUB25, Liternet, Scena.ro, Green Report, Pandora’s. Website: http://</wbr>www.artapolitica.ro/<wbr></wbr>platforma2015/</a>
STAI JOS! - ATELIER DESCHIS DE TEATRU CU ADOLESCENȚI () [Corola-website/Science/295900_a_297229]
-
stabilizări ocazionale ale cursului leu-euro, în condițiile în care una dintre atribuțiile sale principale este reglementarea sectorului bancar. Chiriile, o piață aproape complet nefiscalizată, au scăzut moderat, în funcție și de relația personală a proprietarilor cu chriașii. Numărul 10 din Gazeta de Artă Politică (al doilea din seria de patru numere axate pe tema locuirii și realizat în colaborare cu Grupul Quantic) propune un spațiu de exprimare pentru persoanele afectat direct de criza creditelor și de instabilitatea închirierii la prețul pieței
Locuirea în rate () [Corola-website/Science/295926_a_297255]
-
8&enc=AZNi4UBpQMCG7jvTLlJ0UaAsQ5C6ju7Kd tp7-q2hTNR2sJCT3FuB-qPL-jyinmyIis&s=1" target=" blank">www.artapolitica.ro/platforma2015</a>). Parteneri: Noproductions, Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, Teatrul LUNI de la Green Hours, Centrul de Teatru Educațonal REPLIKA, FCER-DASM - Căminul „Amalia și Șef Rabin dr. Moses Rosen”, Gazeta de Artă Politică, MNAC. Parteneri media: Șapte Seri, Observator cultural, CriticAtac, Think Outside the Box, Veioza Arte, SUB25, Liternet, Scena.ro, Green Report, Pandora’s. Website: http://www.artapolitica.ro/platforma2015/ Facebook: Platforma de Teatru Politic 2015 (grup)
Comunicat: CE-AM FI DAC-AM ȘTI. FEERIE POLITICĂ PROTESTATARĂ () [Corola-website/Science/296022_a_297351]
-
și Guvernul României (www.eeagrants.org, www.fonduri- diversitate.ro, www.artapolitica.ro/platforma2015). Parteneri: Noproductions, Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, Teatrul LUNI de la Green Hours, Centrul de Teatru Educațonal REPLIKA, FCER-DASM - Căminul „Amalia și Șef Rabin dr. Moses Rosen”, Gazeta de Artă Politică, MNAC. Parteneri media: Șapte Seri, Observator cultural, CriticAtac, Think Outside the Box, Veioza Arte, SUB25, Liternet, Scena.ro, Green Report, Pandora’s. Website: http://www.artapolitica.ro/platforma2015/ Facebook: Platforma de Teatru Politic 2015 (grup)
Comunicat de presă: Pentru că Meriți - proiect observațional de artă activă () [Corola-website/Science/296032_a_297361]
-
Șerban Foarță Reporterul: Ne-am botezat gazeta proprie cu numele domniei voastre: sunteți eroul nostru eponim! Mâine apare „Cocoloșul" (sub formă, bineînțeles, de cocoloș, de ghemotoc, - contrar oricărui ziar din lume!) și ne-ar surâde să avem o conversație preliminară, dacă sunteți de acord... Cocoloșul: Vă mulțumesc
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
felinarelor cu ulei. 1835: Se înființează "„Casa generală de economii”" din Brașov, prima instituție de credit din Transilvania. Între 1837 și 1867 primul director al acesteia a fost Peter Lange von Burgenkron. 1838: Apare, sub oblăduirea împăratului de la Viena, ziarul „Gazeta de Transilvania”, în redacția lui George Bariț. Este primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. Tot aici, tipărește și „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. 1848: Revoluția pașoptistă cuprinde și Brașovul. Aici a fost redactat documentul programatic „Prințipurile noastre
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
contribuția la dezvoltarea orașului și promovarea sa. Lista completă, cu motivele acordărilor acestui titlu, poate fi găsită aici. Presa brașoveană își are începuturile în ziarele secolelor XVIII-XIX. În 1838 a apărut, "„cu prea înaltă voe”", primul ziar românesc din Brașov, „Gazeta Transilvaniei”, la doi ani după „Foaia pentru minte inimă și literatură”. Dintre publicațiile scrise sunt de remarcat Kronstadter Zeitung, Brassói Lapok, Bună ziua Brașov, revista Chip, Dacia Jurnal Brașov, Gazeta de Transilvania, Monitorul Expres, Transilvania Expres, revista Zile și Nopți. Televiziunile
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
a apărut, "„cu prea înaltă voe”", primul ziar românesc din Brașov, „Gazeta Transilvaniei”, la doi ani după „Foaia pentru minte inimă și literatură”. Dintre publicațiile scrise sunt de remarcat Kronstadter Zeitung, Brassói Lapok, Bună ziua Brașov, revista Chip, Dacia Jurnal Brașov, Gazeta de Transilvania, Monitorul Expres, Transilvania Expres, revista Zile și Nopți. Televiziunile și posturile de radio locale au apărut după 1990. În mare parte sunt studiouri teritoriale ale posturilor naționale. Brașovul are o veche tradiție în domeniul sportului, încă de la sfârșitul
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
situat pe DN21 la kilometrul 3, la intrarea în oraș dinspre Autostrada Soarelui. Cele mai importante magazine din Călărași sunt: În materie de ziare, Călărașiul are două cotidiene locale, „Jurnalul de Călărași”, „Observator de Călărași” și alte câteva săptămânale: „Obiectiv”, „Gazeta de Călărași”, "Arena", „Express de Călărași”, "ABC Civic",„Ediția de Călărași”,„Actualitatea de Călărași”, „IMPACT“. De Călărași se leagă și începuturile radioul-ui român, aici fiind instalate în 1909 unul din primele 4 relee de radiotelegrafie de pe teritoriul României(celelalte fiind
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
ziare în limba română apărute în perimetrul bănățean au fost tipărite la Viena și apoi la Pesta, așa cum s-a întâmplat cu “Luminatorul” condus de Vincențiu Babeș. Alte ziare și reviste care s-au impus în spiritualitatea epocii au fost “Gazeta poporului”, “Control” etc. Dintre toate ziarele ce apăreau, la acea vreme, cele mai reprezentative au fost: În prezent, în Timișoara apar: Radio Timișoara, post public, face parte din Radio România Regional (RRR) - rețeaua radiourilor publice locale și regionale a Societății
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
din 1989 au apărut două din cotidienele existente și în prezent: Cuvântul liber, în limba română și Népújság, în limba maghiară. În 1992 a apărut revisa literară Látó în care lângă alți poeți a publicat poeziile și Béla Markó. Următoarele gazete, apărute la câțiva ani depărtare de cele două sunt: 24 ore mureșene, Központ, Vásárhelyi Hírlap, Ziarul de Mureș, Zi de zi, Vocea Mureșului și Harghitei. Sectorul de anunțuri, informații și divertisment este acoperit de mai multe publicații precum: Informația de
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
sunt: În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, cum ar fi: Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este "Făclia", publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de "Adevărul de Cluj". Principalii săi competitori sunt Gazeta de Cluj, "Ziua de Cluj" și "Monitorul de Cluj". Până în iunie 2007, exista și un al patrulea cotidian local de limbă română, "Ziarul Clujeanului", însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007. Din toamna
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
toamna anului 2007, pe piața locală au apărut două cotidiene gratuite: "Informația Cluj" și "Cluj Expres", care au disparut de pe piata. La Cluj-Napoca apar și alte ediții de Transilvania ale cotidienelor naționale, precum "România liberă" "Ziarul financiar", "Pro Sport" sau "Gazeta sporturilor". În ianuarie 2008, "Evenimentul zilei" a închis ediția regională care avea sediul la Cluj. În 15 aprilie 2008 a apărut prima ediție a cotidianului regional "Gardianul de Transilvania-Banat" închis între timp. Principalele reviste de cultură și literatură sunt: "Apostrof
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
publicate informații privind evenimentele adresate publicului tânăr clujean (conferințe, seminarii, workshop-uri, festivaluri, acțiuni, proiecte, petreceri, etc.), precum și interviuri și reportaje cu și despre tinerii de succes ai orașului Cluj-Napoca. Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: "Szabadság" și "Krónika". În oraș se află și redacția săptămânalului "Erdélyi Napló", precum și redacțiile revistelor culturale "Korunk" și "Helikon". Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, Jurnalul Tv emite o ora pe saptamana in limba maghiara si
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
reprezentant al modernismului literar românesc. Dan Barbilian era fiul judecătorului Constantin Barbillian (care și-a latinizat numele inițial „Barbu”) și al Smarandei, născută Șoiculescu. Talentul său matematic se manifestă încă din timpul liceului, elevul Barbilian publică remarcabile contribuții în revista "Gazeta matematică". In tot acest timp, Barbilian își dezvoltă și pasiunea pentru poezie. Între anii 1914-1921 studiază matematica la Facultatea de Științe din București, studiile fiindu-i întrerupte de perioada în care își satisface serviciul militar în timpul Primului Război Mondial. I-a avut
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
în asemenea lupte o armată regulată și victorioasă cum era a turcilor, fără organizare prealabilă, fără conducători pregătiți, trebuie să fi avut această populație în trecutul său, nenumărate asemenea fapte de vitejie”, ne spune Coriolan Cocora în Cartea Cărășană, ed. Gazetei Reșița din anul 1938; - în anul 1862, colonia Secul a fost adăugată satului Cuptoarea devenind o unitate administrativă nouă: Cuptoarea-Secul (Kuptore-Szekul în maghiară); - populația în Cuptoarea-Secul crește mult. Astfel de la 492 locuitori cât avea satul Cuptoarea în anul 1839, ajunge
Cuptoare (Reșița), Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301079_a_302408]
-
pe malurile sale, dar și a zăgăzuirii apelor de către proprietarii de moșii care au amenajat iazuri, debitul Bahluiul a scăzut, astfel încât ""dispuet și cu ape turbure, trist ajunge în fața cetățenilor capitalei, în o stare vrednică a reclama a lor compătimire"" (Gazeta de Moldavia, 13 august 1851 - "Bahluiul") În anul 1862, ca urmare a mutării capitalei Principatelor Unite de la Iași la București, omul politic moldovean Mihail Kogălniceanu cerea compensații economice pentru fosta capitală a Moldovei, între care și realizarea canalului navigabil Bahlui-Prut
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
Gafencu a amenajat gherete și bufete, transformând zona în "Băile Bahluiului". Fete în costume de baie, cu pantalonași treisferturi, îmbiau pe turiști cu cafele și bere rece. Aceste amenajări au atras nemulțumirea unor ieșeni mai puritani, care scriau astfel prin gazete: ""Nerușinare! Bahluiul tocmai acolo une curge printre locuințe, tocmai acolo unde sînt căi de comunicații și pe unde trece mai multă lume e prefăcut în scăldătoare. Sute de bărbați, femei și copii se văd stînd în apă, la un loc
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
dintre echipa ProSport și trust, neînțelegeri de natură financiară dar și de viziune asupra perspectivei ziarului, Ovidiu Ioanițoaia, Cătălin Tolontan și încă 106 persoane care lucrau pentru ProSport și-au dat demisia în grup, fiind ulterior angajați la cotidianul concurent, Gazeta Sporturilor, deținut de grupul Intact. În iunie 2003 este numit ca redactor-șef Dan Chioțea și este cooptat in colectiv Cristian Țopescu. În 2004, ProSport își consolidează poziția în plan local, tipărind ediții adaptate pentru Banat, Oltenia și Moldova. În
ProSport () [Corola-website/Science/300041_a_301370]
-
este Lucian Lipovan. Ziarul a vândut în anul 2000, o medie de 79.910 exemplare pe ediție, situându-se atunci pe locul 1 între ziarele sportive, iar în anul 2009, vânzările au ajuns la 43.000 exemplare (locul 2 după Gazeta Sporturilor). Ziarul este organizat în mai multe secțiuni, iar în cazul unor evenimente de interes poate să conțină un supliment sau broșuri adiționale. Grafica este una nonconformistă, menită sa rupă monotonia rândurilor din articole. Textul, pozele, grafica sunt în marea
ProSport () [Corola-website/Science/300041_a_301370]
-
a stabilit diagnosticul de "neurastenie". După ce și-a revenit, scriitorul a încercat să se întrețină numai din munca literară și jurnalistică. A intrat în legatură cu revista și cercul literar „Magyar Föld ” ale lui Miklós Bártha și a colaborat la gazeta naționalistă „Előörs” a lui Endre Bajcsy-Zsilinszky. În 1929 a publicat volumul de versuri ""Nincsen apám, sem anyám"" (N-am nici tată, n-am nici mamă), iar în anul următor volumul "" Döntsd a tőkét, ne siránkozz"" (Azvârlă capitalul și nu te
Attila József () [Corola-website/Science/300029_a_301358]
-
la care ia parte înainte de transferul în străinătate, Ilie se clasează al doilea în același clasament, cu 17 reușite, fiind devansat doar de Gheorghe Craioveanu, cu 22 de goluri. În plus, la sfârșitul anului 1993, sondajul "Fotbalistul Anului" realizat de Gazeta Sporturilor îl plasează pe "fachirul din Ghencea" pe același loc 1 alături de Gheorghe Hagi, justificând astfel statutul de lider pe care Ilie Dumitrescu și-l dobândise în campionatul intern. În preliminariile campionatului mondial din 1994, Ilie Dumitrescu izbutește 4 goluri
Ilie Dumitrescu () [Corola-website/Science/300171_a_301500]
-
3, Zburătorul nr. 4 - 10/1996, p. 26, Ambasador nr.6/1996, p. 6, Marius Însurățelu, Cuvantul liber, 17 august 1996, p. 3, Victor Știr, Mesagerul, 1996, I. S. Moișa, 24 ore mureșene, 1996, Cristian Stamatoiu, Luceafărul, 1996, M. Piștănilă, Gazeta Reghinului, 1996, Iulian Boldea, Zburătorul, 1996, Lucian Vasiliu, Convorbiri literare, 1997, Victor Știr, Viața azi, 1997, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 1997, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 1997, Ștefan Melancu, Apostrof, 1997, Iulian Boldea, Ambasador, 1997, Ștefan Covrig, Cuvantul liber, 1997, Ion
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Lucian Vasiliu, Convorbiri literare, 1997, Victor Știr, Viața azi, 1997, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 1997, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 1997, Ștefan Melancu, Apostrof, 1997, Iulian Boldea, Ambasador, 1997, Ștefan Covrig, Cuvantul liber, 1997, Ion Șeuleanu, Cuvantul liber, 1997, Răzvan Ducan, Gazeta Reghinului nr. 4/1998, Alex. Ștefănescu, România literară, 1998, Răzvan Ducan, Cuvantul liber, 30 martie 1999, Iulian Boldea, 24 ore mureșene, 30 iunie 2000, p. 5, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 2000, Iulian Boldea, Târnava, 2000, Dumitru Mircea Buda, Jurnalul de
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
mereu , prin ziarul "Wiener Zeitung" despre Radaker sau Radaker -Waldung { Pădurea din Râdă ,adică Arada}, că locul de pornire a răscoalei , punct misterios aflat pe harta imperiului . Despre Arada scriu și italienii {ianuarie 1785}în 'Notizie del Mundo" și în Gazeta di Parma " . Revoluția pornită din Arada este prezentată și de belgieni în "le bois de Kadaker" că și de olandezi în "Gazette d'Utrecht" și în "Gazette de la Hage", respectiv de francezi [în "Gazette de France"] și spanioli { în "Gazeta
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]