12,993 matches
-
Arctica europeană La sfârșitul secolului XIX proiectele care vizau practicarea turismului în zona de tundră păreau aproape utopice sau la fel de ambițioase cum par astăzi proiectele de vizitare a spațiului cosmic. În 1892 însă, o companie de turism germană ‚a spart gheața’ și a început să opereze croaziere în insulele Spitsbergen. Aceste călătorii pe calea apei au continuat, întrerupte doar de cele două războaie mondiale, până în 1975 când s-a deschis primul aeroport pe insulă și s-a intrat într-o nouă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
ofertante, cu posibilitatea includerii în circuitul turistic a insulelor Groenlanda, Spitsbergen, Baffin, în timp ce croazierele în Pacificul de Nord se concentrează pe Alaska. S-a văzut că nordul înghețat nu mai reprezintă un obstacol nici în calea turismului, cu ajutorul spărgătoarelor de gheață rusești, canadiene sau americane care au reușit să ducă pasageri până la Polul Nord. Utilizarea vaselor pentru practicarea acestui tip de ecoturism (care transportă toate proviziile necesare turiștilor precum și deșeurile rezultate) limitează efectele negative asupra mediului. Turismul european practicat la latitudini mari
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Albe (o zonă mai mult sau mai puțin locuită, dar care dispune de o infrastructură minimală) Arhipelagurile de la latitudini mari (Franz Josef și Novaia Zemlea, foarte atrăgătoare prin aceea că pot include și o croazieră la Polul Nord - cu spărgătorul de gheață, sau cu elicopterul; zonele acestea nu au însă o populație permanentă, astfel încât infrastructura fie lipsește complet, fie este foarte slab dezvoltată). Însă, oricât de bine organizat și de bine planificat ar fi ecoturismul din zonele reci, tot cauzează anumite probleme
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
din zonele alpine europene poate avea efecte similare pe versanții Alpilor și Pirineilor pe măsură ce temperaturile globale cresc. Subsidența în zonele în care are loc dezghețul permafrostului nu este ceva neobișnuit. Astfel, anumite porțiuni se scufundă (deoarece au dispărut cristalele de gheață care mențineau solul) rezultând peisaje cu suprafețe neregulate (adâncituri mlăștinoase, mici proeminențe etc) numite termocarst. Un peisaj împădurit afectat de subsidența permafrostului dezghețat prezintă un aspect haotic, cu arborii aplecați în toate direcțiile, motiv pentru care sunt uneori numite drunken
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
calde și mai umede. Creșterea productivității plantelor ar fi o consecință a prezenței azotului și a altor nutrienți rezultați în urma transformărilor din cadrul circuitelor hidrologice cauzate de dezghețul permafrostului. Creșterea temperaturii aerului ar determina și topirea mai accentuată a zăpezii și gheții care, alături de apariția speciilor de arbori veșnic verzi, va determina o modificare a albedoului general, cu absorbția unei cantități din ce în ce mai mari de radiație solară. Aceast proces va cauza, la rândul său, o suplimentară tendință de încălzire și ulterior dezghețul mai
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
din lume, crom, molibden, tungsten, fier, nichel, cupru, cărbuni superiori, hidrocarburi în apele teritoriale), care sunt însă în cea mai mare parte neexploatate ca urmare a condițiilor naturale aspre . Individualitatea insulei Groenlanda este dată de prezența vastelor teritorii acoperite cu gheață (inlandsis) care reprezintă 81% din suprafața insulei, formând a doua mare calotă glaciară continentală din lume după cea din Antarctica. Este asftel extrem de extins deșertul de gheață. Această calotă de gheață întreține un climat polar, cu medii termice anuale care
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
naturale aspre . Individualitatea insulei Groenlanda este dată de prezența vastelor teritorii acoperite cu gheață (inlandsis) care reprezintă 81% din suprafața insulei, formând a doua mare calotă glaciară continentală din lume după cea din Antarctica. Este asftel extrem de extins deșertul de gheață. Această calotă de gheață întreține un climat polar, cu medii termice anuale care coboară până la sub -30șC în partea central nordică a calotei. Relieful subglaciar este reprezentat de un imens podiș cu altitudine medie de 400-600m ce se înclină dinspre
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Groenlanda este dată de prezența vastelor teritorii acoperite cu gheață (inlandsis) care reprezintă 81% din suprafața insulei, formând a doua mare calotă glaciară continentală din lume după cea din Antarctica. Este asftel extrem de extins deșertul de gheață. Această calotă de gheață întreține un climat polar, cu medii termice anuale care coboară până la sub -30șC în partea central nordică a calotei. Relieful subglaciar este reprezentat de un imens podiș cu altitudine medie de 400-600m ce se înclină dinspre margini spre interior. Calota
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
un climat polar, cu medii termice anuale care coboară până la sub -30șC în partea central nordică a calotei. Relieful subglaciar este reprezentat de un imens podiș cu altitudine medie de 400-600m ce se înclină dinspre margini spre interior. Calota de gheață ce îl acoperă maschează detaliile reliefului platformic. Teritoriile lipsite de gheață reprezintă 19% din suprafața insulei, limitându-se de fapt la o fâșie litorală de 60 150km lățime. În aceste zone sunt foarte evidente urmele glaciației pleistocene: morene, nunatakuri, spinari
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
-30șC în partea central nordică a calotei. Relieful subglaciar este reprezentat de un imens podiș cu altitudine medie de 400-600m ce se înclină dinspre margini spre interior. Calota de gheață ce îl acoperă maschează detaliile reliefului platformic. Teritoriile lipsite de gheață reprezintă 19% din suprafața insulei, limitându-se de fapt la o fâșie litorală de 60 150km lățime. În aceste zone sunt foarte evidente urmele glaciației pleistocene: morene, nunatakuri, spinari de berbec, depresiuni lacustre de origine glaciară. Altitudinile cele mai mari
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
boltiri largi (un dom nordic, foarte extins, cu altitudinea maximă de 3200m și un dom sudic, mai puțin extins, cu altitudinea maximă de 2850m) între care se întinde o zonă depresionară mai joasă (2500m). Calota include un volum imens de gheață (3 mil. km3 - adică 1/9 din volumul gheții antarctice) concentrând cca.10% din volumul apei dulci de pe glob. Gheața se află într-o permanentă mișcare, fiind drenată spre zonele periferice de adevărate fluvii de gheață. Între acestea, cele mai
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
maximă de 3200m și un dom sudic, mai puțin extins, cu altitudinea maximă de 2850m) între care se întinde o zonă depresionară mai joasă (2500m). Calota include un volum imens de gheață (3 mil. km3 - adică 1/9 din volumul gheții antarctice) concentrând cca.10% din volumul apei dulci de pe glob. Gheața se află într-o permanentă mișcare, fiind drenată spre zonele periferice de adevărate fluvii de gheață. Între acestea, cele mai spectaculoase sunt cele care se varsă în zona golfului
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
altitudinea maximă de 2850m) între care se întinde o zonă depresionară mai joasă (2500m). Calota include un volum imens de gheață (3 mil. km3 - adică 1/9 din volumul gheții antarctice) concentrând cca.10% din volumul apei dulci de pe glob. Gheața se află într-o permanentă mișcare, fiind drenată spre zonele periferice de adevărate fluvii de gheață. Între acestea, cele mai spectaculoase sunt cele care se varsă în zona golfului Disko, cu viteze de deplasare ce ating 7000-8000m pe an. De
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
un volum imens de gheață (3 mil. km3 - adică 1/9 din volumul gheții antarctice) concentrând cca.10% din volumul apei dulci de pe glob. Gheața se află într-o permanentă mișcare, fiind drenată spre zonele periferice de adevărate fluvii de gheață. Între acestea, cele mai spectaculoase sunt cele care se varsă în zona golfului Disko, cu viteze de deplasare ce ating 7000-8000m pe an. De remarcat și numărul impresionant de ghețari care debușează în Golful Melville (cca. 70), unii din ei
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în zona golfului Disko, cu viteze de deplasare ce ating 7000-8000m pe an. De remarcat și numărul impresionant de ghețari care debușează în Golful Melville (cca. 70), unii din ei cu lungimi care ating cca.300km. Frontul de înaintare a gheții se prezintă adesea sub forma unui zid înalt de 350-700m. Daca frontul glaciar se termină spre mare, din el se vor desprinde mari blocuri de gheață transportate apoi de curenții marini - icebergurile. Șelful de gheață din jurul țărmurilor Groenlandei este puțin
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
70), unii din ei cu lungimi care ating cca.300km. Frontul de înaintare a gheții se prezintă adesea sub forma unui zid înalt de 350-700m. Daca frontul glaciar se termină spre mare, din el se vor desprinde mari blocuri de gheață transportate apoi de curenții marini - icebergurile. Șelful de gheață din jurul țărmurilor Groenlandei este puțin extins, iar acolo unde există, rata de topire este mult mai accentuată decât în Antarctica, putând chiar depăși 10m/an. Grosimea medie a gheții în cadrul acestui
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
300km. Frontul de înaintare a gheții se prezintă adesea sub forma unui zid înalt de 350-700m. Daca frontul glaciar se termină spre mare, din el se vor desprinde mari blocuri de gheață transportate apoi de curenții marini - icebergurile. Șelful de gheață din jurul țărmurilor Groenlandei este puțin extins, iar acolo unde există, rata de topire este mult mai accentuată decât în Antarctica, putând chiar depăși 10m/an. Grosimea medie a gheții în cadrul acestui inlandsis este de 1500-1600m, iar grosimea maximă este de peste
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
blocuri de gheață transportate apoi de curenții marini - icebergurile. Șelful de gheață din jurul țărmurilor Groenlandei este puțin extins, iar acolo unde există, rata de topire este mult mai accentuată decât în Antarctica, putând chiar depăși 10m/an. Grosimea medie a gheții în cadrul acestui inlandsis este de 1500-1600m, iar grosimea maximă este de peste 3400m (în partea centrală a insulei). Întregul platou de gheață interior se numește icefjeld și cunoaște o deplasare foarte redusă (20m/an) față de viteza cu care se deplasează limbile
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
există, rata de topire este mult mai accentuată decât în Antarctica, putând chiar depăși 10m/an. Grosimea medie a gheții în cadrul acestui inlandsis este de 1500-1600m, iar grosimea maximă este de peste 3400m (în partea centrală a insulei). Întregul platou de gheață interior se numește icefjeld și cunoaște o deplasare foarte redusă (20m/an) față de viteza cu care se deplasează limbile de gheață (icestrom) din zonele marginale. Pe suprafața calotei se întâlnesc numeroase microforme specifice, care alternează însă cu spații deosebit de uniforme
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
acestui inlandsis este de 1500-1600m, iar grosimea maximă este de peste 3400m (în partea centrală a insulei). Întregul platou de gheață interior se numește icefjeld și cunoaște o deplasare foarte redusă (20m/an) față de viteza cu care se deplasează limbile de gheață (icestrom) din zonele marginale. Pe suprafața calotei se întâlnesc numeroase microforme specifice, care alternează însă cu spații deosebit de uniforme și monotone. Cele mai interesante microforme din cadrul platoului de gheață sunt crevasele, ce au diferite forme și dimensiuni. Acestea se formează
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
redusă (20m/an) față de viteza cu care se deplasează limbile de gheață (icestrom) din zonele marginale. Pe suprafața calotei se întâlnesc numeroase microforme specifice, care alternează însă cu spații deosebit de uniforme și monotone. Cele mai interesante microforme din cadrul platoului de gheață sunt crevasele, ce au diferite forme și dimensiuni. Acestea se formează în momentul dezechilibrării ghețarului și a tendinței de a se restabili echilibrul în profilul său longitudinal. Formarea lor este precedată de zgomote continui, fie surde, fie puternice, în funcție de presiunea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
crevasei. Sunetele mai prelungi arată lărgimea crevasei. Crevasele reprezintă cel mai mare pericol pentru cei care explorează ghețarii Groenlandei. Zona ablației este zona în care se produc cele mai intense transformări ca urmare a alternaței dezghețării și reînghețării masei de gheață. Topirea gheții din anotimpul de vară este un proces firesc, producându-se pe aproximativ jumătate din suprafața calotei. Apa rezultată dă naștere unor tumultoase cursuri de apă care sunt deversate către ocean, uneori se formează și lacuri cu adâncimi de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mai prelungi arată lărgimea crevasei. Crevasele reprezintă cel mai mare pericol pentru cei care explorează ghețarii Groenlandei. Zona ablației este zona în care se produc cele mai intense transformări ca urmare a alternaței dezghețării și reînghețării masei de gheață. Topirea gheții din anotimpul de vară este un proces firesc, producându-se pe aproximativ jumătate din suprafața calotei. Apa rezultată dă naștere unor tumultoase cursuri de apă care sunt deversate către ocean, uneori se formează și lacuri cu adâncimi de până la 2m
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
este un proces firesc, producându-se pe aproximativ jumătate din suprafața calotei. Apa rezultată dă naștere unor tumultoase cursuri de apă care sunt deversate către ocean, uneori se formează și lacuri cu adâncimi de până la 2m. Apa rezultată din topirea gheții este uneori dirijată prin canale existente în masa gheții, iar alteori, această apă se scurge prin crevase ajungând până la suprafața rocii de bază, accelerând viteza de deplasare a ghețarului. Modificări actuale ale mediului Monitorizarea atentă a ghețarilor din Groenlanda arată
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
din suprafața calotei. Apa rezultată dă naștere unor tumultoase cursuri de apă care sunt deversate către ocean, uneori se formează și lacuri cu adâncimi de până la 2m. Apa rezultată din topirea gheții este uneori dirijată prin canale existente în masa gheții, iar alteori, această apă se scurge prin crevase ajungând până la suprafața rocii de bază, accelerând viteza de deplasare a ghețarului. Modificări actuale ale mediului Monitorizarea atentă a ghețarilor din Groenlanda arată că mulți dintre aceștia și-au redus suprafața. Se
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]