7,204 matches
-
fi avut 43 de ani, tatăl său s-ar fi chemat Mihail, etc.), ca martori semnând prin punerea degetului doi sluijitori analfabeți ai Institutului Caritatea... mai bine să nu mai vorbim! Data de 16 iunie este inconvenabilă pentru că indică o grabă cu totul suspectă în privința ducerii la groapă: se știe ferm că înmormântarea la Cimitirul Bellu a avut loc în ziua de 17 iunie 1889, deci ar rezulta că nici n-a fost expus cele trei zile tradiționale, cum este obiceiul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
după un timp nedefinit va fi instalat la sanatoriul din strada Plantelor. În același timp, „sala lungă în care erau cel puțin douăzeci de oameni” nu se potrivește cu sanatoriul, unde Eminescu avea camera sa destul de bună ci mai de grabă cu un centru de triere a bolnavilor sociali cum se pare că a fost Mărcuța. Nici impresia că are în față un om pe deplin sănătos nu este, pentru tânăr, mai mult decât o impresie ce poate rezulta chiar din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a simțit bine după toate mărturiile documentare și apoi de consultul universitar din 14 iunie 1887, organizat de Cornelia Emilian cu cele mai importante personalități medicale ale Iașului. Ce puteau să constate, în fond, medicii Iulano și Bogdan, convocați în grabă de Prim Procurorul urbei și luându-i „pacientului” un ,,interogatoriu” după care a avut cu el o „conversație”? Poliția, însă, avea de lucru pentru că „pacientul” era consemnat, ca un individ periculos pentru societate. Când a fost la Iași pentru consult
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mit de către eminescologie; puținătatea operei și prea stricta ei încorsetare în epocă vine să îngroașe stratul uitării. De valoare sau non-valoare nu poate fi vorba în această singură carte de literatură a sa, atât de subțirică în fond, făcută în grabă în chip de conferință publică. Este un moment de istorie literară și trebuie tratat ca atare în contextul finalului secolului al XIX-lea cu tendințele sale de a lega literatura și arta de știință. Sau, altfel judecat de data aceasta
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
doar agrementul conducerii școlii, relațiile financiare dintre ei privindu-i exclusiv. Pentru că Eugen Gruber se întâmplă a fi un accident în mitul lui Eminescu, o scurtă recapitulare contextuală se cere. Poetul vine însănătoșit de la Viena în martie 1884, trece în grabă prin București și se fixează la Iași, unde prietenii (și cei junimiști) se ocupă de situația lui. În septembrie 1884 este numit, prin decret regal și decizie ministerială (semnată de Gr.Tocilescu) în funcția de subbibliotecar la Biblioteca Universitară din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în compania unui preot trăiam o stare de euforie și de liniște sufletească la cote înalte. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru acest dar, ori de câte ori îmi aduc aminte. Părintele Nil Dorobanțu a fost băgat în aceeași cameră cu mine din eroare sau grabă. Eram sigur că a doua zi ofițerul poliției, securistul, ne va despărți. Eram doi oameni cu aceleași convingeri. Pentru acest fapt trebuia să fim izolați. Nu ne-am culcat și toată noaptea am depănat de toate. Părintele Nil Dorobanțu a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fi așa, mă gândesc că titlul unei piese de Shakespeare ar deveni "A doisprezecea noapte" (pentru că, după cum se știe, numelalul cardinal intră în componența numeralului ordinal corespunzător)! De altfel, același tip de greșeli de acord, explicabile numai prin neatenția și graba cu care se citesc texte în care numeralele sunt scrise probabil cu cifre, afectează și unele locuțiuni-numeral formate cu unu/una, de exemplu: douăzeci și unu de facultăți, șaptezeci și unu de instituții, treizeci și unu de sutimi, corpul format din nouăzeci
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
duce o viață absurdă și nenorocită dacă am încerca de fiecare dată să ne conformăm tuturor adevărurilor generale în care credem. Pe deasupra, adevărurile generale de multe ori se contrazic: "Spărtura din gard până e mică trebuie cârpită" e opusă aforismului: "Graba strică treaba". Având în vedere toate acestea, atunci când cineva citează un adevăr general, putem foarte bine să acceptăm adevărul, menținându-ne în același timp opiniile. Să privim următoarele dialoguri: GALE: Lasă și tu treaba pentru o oră sau două și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
o perioadă de incubație - oamenii au nevoie de timp pentru a intra în probleme și pentru a lăsa ca ideile creative să iasă la suprafață. Din păcate, în prea multe organizații, societăți comerciale, corporații, etc. este permanent un motiv de grabă faptul că cineva, undeva, are nevoie ca „acel lucru” să fie rezolvat imediat. Experimentul 4. Un alt mit spune că frica sau mânia dau pinteni, într-un fel, creativității. În acest sens, Teresa Amabile a studiat 12.000 de e-mail-uri
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a constituit, de asemenea, un foarte bun mijloc de răspândire a psalmilor lui Dosoftei. În ținutul Săliștei se joacă Mironosițele, piesă religioasă considerată unicul mystère de la passion din dramaturgia noastră populară. Asemănarea cu misterele apusene de tipul Die Marie am Grabe sau Marienklage este evidentă. Totuși, punctul de plecare al acestei reprezentări teatrale îl constituie un poem dramatic, de sorginte locală, al cărei autor este de obicei cunoscut. Acțiunea descrie plângerea Mironosițelor la mormântul lui Iisus și reînvierea acestuia. Drama religioasă
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
cineva să ni-o dea la telegraf! ' Aide, Brânzovenescule. Brânzovenescu: Numai să nu pățin ceva. Farfuridi: (impunător) Trebuie să ai curaj: anonimă. Câte ceasuri sunt? Brânzovenescu: Cinci. Farfuridi: ' Aide degrab', între cinci și șase fix se-nchide telegraful... (ies cu grabă.) SCENA III Pristanda: (singur, intră prin dreapta, e puțin mișcat) O făcurăm și p-asta... și tot degeaba. Am pus mâna pe d. Cațavencu... Când am asmuțit băieții de l-a umflat, striga cât putea: "Protestez în numele Constituției! Asta e
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Calescu (=Păcălescu) o poezie intitulată La noi, în care, la constatarea din primul vers „La noi e putred mărul“ se răspundea prin acrostih: La Convorbiri literare. Iacob Negruzzi, redactorul responsabil al revistei, înainte de a trimite poezia la tipar, modificase în grabă versurile Vestală timoroasă prin Fecioară sfiicioasă, „ceea ce avu drept rezultat - comenta satisfăcut Hasdeu - de a face ca acrostihul să sune mai nemțește: La Conforbiri literare. O germanomanie instinctivă!“ (B.P. Hasdeu, „Al doilea rămășag“ - dedicat domnului V. Alecsandri, ROM., an. XX
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Pitești, afirmându se apoi în anii 1871-1875 ca un conservator moderat. Ca și Ion Deșliu, el a dispărut repede din viața politică și explicațiile pe care le oferă Bacalbașa în continuare, în legătură cu aceasta, sunt plauzibile. 350. Datele amintite în grabă de Bacalbașa sunt, bineînțeles, greșite; guvernul conservator al lui Lascăr Catargiu a stat la putere cinci ani - și nu patru - de la 11/23 martie 1871 la 4/16 aprilie 1876; liberalii au venit „la cârmă“ la 24 iulie/5 august
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
grup de studenți, tare de vreo 30-40 de inși, au plecat pe stradă cântând cântece patriotice și Marsilieza. Trecând prin Lipscani, din ușa fiecărei prăvălii primeam salutul și încurajările negustorilor cari se îngrămădeau să ne vadă. Obloanele fuseseră trase în grabă, ușile erau pe jumătate deschise, căci se și zvonise că „este revoluție pe Bulevard“. Negustorimea, mai ales negustorimea mai răsărită din Lipscani, era toată liberală. De aceea mișcarea studenților era privită ca o mișcare împotriva guvernului.14 Adevărul este că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Oac! Tiri-tiri tam! Acest succes neașteptat a dat dovada ingratitudinei omenești, publicul a părăsit în masă pe Pascaly pentru revista de la Național și acum Pascaly era cel amenințat de faliment. În desperare de cauză, Pascaly a pregătit și el în grabă o altă revistă cu titlul: Ai cuvântul 26, însă fiind cu mult mai slabă decât rivala de la Național, n-a avut decât puține reprezentații. anul 1874 235 26. Revista Ai cuvântul de Pantazi Ghica n-a avut succes, deși Pascaly
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
parale cheltuiau adversarii guvernului spre a putea avea o astfel de campanie de presă. Dovadă că totul se făcea cu bani, ne-o dă tot C.A. Rosetti în aceeași scrisoare, când spune: „Remediul [trebuie] să se facă cu mare grabă... Să mă autorizați să angajez patru francezi ca să scrie articole pentru noi, dându-le câte 500 de franci pe lună91, pe cât veți fi la guvern. Să mă autorizați să fac oarecare cheltuieli indispensabile pentru a urni acțiunea în favoarea noastră, cam
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ce, pe lângă reaua lor voință, nu au cel puțin nici cea mai mică idee despre ce este România și ce sunt românii. Vă rugăm, deci, d-le redactor, a da ospitalitate acestei declarațiuni în ziarul d voastră la care, din graba ce am pus pentru a ei publicare, nu am putut aduna mai multe semnături, dar la care promitem a adăoga în curând semnăturile mai tuturor coreligionarilor noștri din România și a primi cu mulțumiri anticipate etc. Avram Leibu, Isac Aron
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
răspunde.43 Edițiile ziarelor sunt smulse de trecători, stradele sunt pline de public, emoția este fără putință de a fi descrisă. La 26 aprilie cele dintâi trupe rusești ajung în gara Târgoviștei (azi Gara de Nord) și încep să se îndrepte în grabă către Giurgiu.44 344 bucureștii de altădată 41. Încheierea și ratificarea Convenției cu Rusia (votată de Adunarea Deputaților la 16/28 aprilie 1877, de Senat în noaptea de 17/29-18/30 aprilie 1877 și sancționată în numele și din împuternicirea Domnitorului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nicopole.101 Trecerea repede a armatei române a oprit brusc fuga și debandada rușilor. În timpul acesta, pe când Osman-pașa a ocupat solid Plevna, Mehemet Ali, generalissimul, înaintează energic către Târnova. Trupele rusești aflate pe drum și în România sunt aduse în grabă la Dunăre: s-a dat ordin ca întreaga gardă imperială rusă să plece din Peters burg și să vie la Plevna. Cu toată intervenția armatei române, situația este încă foarte îngrijorătoare.102 Bombardarea Giurgiului începe acum cu mai multă furie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
odată i-a venit rău: comă diabetică. În octombrie trecuse prin aceeași stare și scăpase numai cu spaima. Atunci ceruse să fie spitalizată; acum - mi se spune - n-ar mai fi vrut. Dorea, mai întîi, să vin eu acasă. în grabă, mama s-a dus la spital îmbrăcată în costumul de catifea neagră pe care și-l făcuse „să fie pentru înmormîntare”. Nu poate rămîne într-însul. „Totul trebuie să fie nou, ca la botez și la nuntă”, insistă Gința. Peste
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
doctor, dar m-am întors fără el. Tocmai atunci avea „un caz și mai disperat”: o femeie de nici treizeci de ani, care făcuse „o hemoragie urîtă”. După un ceas, cînd a venit, tata abia mai răsufla. Injecția, făcută în grabă, nu i-a redat pulsul. În mod neașteptat, doctorul mi-a cerut o lamă. „S-o dezinfectez”, i-am spus. „Dați-mi o așa, nu mai are nici o importanță”, mi-a răspuns el. Dintr-o mișcare i-a deschis tatei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cinci ani (1963-1968) n-aș putea reține decît cîteva fragmente. Abia după acest interval am devenit mai consistent și mai simplu, dar nici ceea ce am publicat în lustrul următor nu mă mulțumește pe de-a-ntregul. În acele texte e o grabă de leneș: rătăcit în lecturi diverse, le-am redactat mereu în ultimul moment, cu precipitare, sub presiunea cererilor imperative ale secretarului de redacție. Totuși, să nu fiu prea sever cu mine. De vreme ce mă judec astfel înseamnă că am învățat cîteva
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cînd Genoiu e șef (și e de aproape un an) nu s-a mai discutat o idee literară în redacție. Părerile sale au devenit mai tari decît ale oricui. Înaintăm cu frunțile încordate de alte gînduri, într-o inerție a grabei. Problemele estetice sînt înlocuite cu probleme administrative. Aproape nu contează ce material dai, ci să-l dai la termen. Iar dacă-i prost, să-l justifici prin importanța colaboratorului sau prin serviciile pe care acesta le poate aduce redacției, momentan
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ajuns e că a trebuit mai întîi să se ivească în minți ideea limitelor temporale, a importanței, dar și a efemerității vieții individului, pentru ca Anul Nou să capete însemnătatea pe care o are acum. Încerc să mă verific, răsfoind în grabă cîteva volume de corespondență ale scriitorilor români din secolul trecut (M. Kogălniceanu, D. Bolintineanu, C.A. Rosetti). De Anul Nou, ei își felicită destinatarii, dar nu arată că i ar preocupa în mod deosebit această sărbătoare. Anul Nou e, dacă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
n-a fost poftit la praznic! Poate pentru a mai „schimba caii”, poate din alte motive, redacția nu i-a cerut de data asta colaborarea, iar o asemenea absență produce gînduri neliniștitoare, inclusiv invidii. *Au trecut pe la mine, în mare grabă, „nenea Jean”, Mihai Drăgan și Petru Zugun. Evenimentul „Zilelor Culturii Călinesciene”, de unde se întorceau, a fost împăcarea dintre Al. Piru și Marin Sorescu. Profesorul l-a declarat pe acesta „poet european”. Cei doi au stat alături la simpozionul de dramaturgie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]